Sari la conținut

®azvan

Super Membru
  • Număr conținut

    3.177
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

Orice postat de ®azvan

  1. Nu diferenta "fata de" gps ma interesa (exprimata in km), aia nu o va sti nimeni decat cu masuratori in prealabil. Ma interesa: Daca scad un dinte la pinion, ce-mi va arata pe kilometraj fata de stock? Viteza va fi mai mare sau mai mica (plus sau minus), comparata cu un dispozitiv de masurare a vitezei, gps in cazul de fata, caci aparat radar nu am. Deci nu "cat", ci "cum"? In plus sau in minus. Pentru cineva care se ocupa "de", mi se pare ca ar trebui sa aiba mai multe cunostinte decat mine, respectiv s-a mai lovit macar o data de aceasta problema. Unul e motociclist de peste 40 ani, si dealer de cel putin 20. Ailalti se dadeau informati. Acum stiu raspunsul: Scazi un dinte la foaia fata, ai 5 km peste, la viteza de 60/h; adaugi un dinte, vei avea 5 km in minus, la aceeasi viteza. La 100, la 200/, totul se schimba exponential, nu liniar.
  2. @einstein1984 ia fii atent la ce afirmam mai jos. Ti-am boldat sa nu mai pierzi timpul, vad ca esti grabit in a posta orice nonsens... Cam ce intelegi tu din asta? Ca nu stiam ca nu am cabluri la roata? Mi-am upgradat singur suspensiile + frana fata cand am trecut la cele de R1. Chiar crezi ca nu-mi cunosc motocicleta? Recunosc, in interiorul motorului nu m-am bagat, caci nu sunt mecanic, desi in ziua de azi, este cam stupid proof totul, daca esti interesat. Revenind, intrebarea mea pentru dealeri era fix asta: "cum imi va afecta ce vad eu pe bord ca si diferenta de afisare, fata de gps, exprimat in km/h." (Completez: in plus sau in minus, mai multi sau mai putin km afisati fata de standard? ) Ti-ai facut norma la postat pe azi sau inca mai insisti?
  3. Uimeste-ma te rog! Drumul Valencia - Granada. Practic de aici incepea Spania sa-si arate adevarata ei fata, cea mai frumoasa dintre ele. Si motivul pentru care durerile de behind provocate de Yina au meritat. Sau incepea sa merite... Asta am facut-o cred, pentru a arata ca fiecare loc isi are "deseurile" ei. Si nu, nu ar trebui sa fim mai mandri ca "nu doar si la noi"... Granada, cu influentele ei maure, este absolut superba. Si practic destinatia mea preferata din tot acest tur. Aici au inceput si micile probleme. Ajunsi din Valencia, rutina zilnica, checkin-ul, un dus rapid dupa care calare pe moto si am iesit in oras. Ca prima destinatie, sa-mi impresionez jumatatea cu o priveliste a orasului, Mirador San Nicolas, de unde se vedea cetatea Alhambra, pe care oricum urma sa o vizitam a doua zi. Tot nevasta a fost cu ideea sa alocam o zi intreaga de vizitat Granadei, si i-am ramas vesnic recunoscator pentru decizia ei. A meritat din plin! Dar sa revin la "probleme": in timp ce urcam eu pe stradutele inguste cu piatra cubica ale centrului vechi, pentru a ajunge la biserica San Nicolas, din dreptul lantului se auzeau zgomote. Problema este ca nu le auzeam numai eu, le auzea si nevasta, ce este mult mai grav :))) Ajunsi sus, urc motocicleta pe cric si arunc o privire la lant. Lantul meu lasat de zici ca erau tatele unei babe. Plm! Nelovit pana acum de aceasta problema, analizam solutiile. Me felicit ca totusi pusesem trusa cu chei sub sa, pe care initial nu vroiam sa o mai car dupa mine caci deh, in 40k km nu ma lovisem veci de probleme, insa ma zgaria pe creier valoarea de 150Nm cu care obisnuiesc sa strang piulita rotii spate, cu dinamometrica care are bratul destul de lung comparat cu "cheita" din trusa de scule a motocicletei. Decid in mintea mea ca oricum trebuie sa fac plinul, cobor intr-o benzinarie si intind acolo lantul, m-oi descurca eu cumva. Evident, dupa un pic de chin, am reusit sa defiletez piulita, dupa care am rezolvat problema. Intre timp, fotografiile de sus de pe deal. Centrul, la fel de spectaculos.
  4. @einstein1984 inteleg argumentul pentru care nu ai intra cu o casca full face intr-o incapere dotata cu camere de supraveghere. Pe de alta parte, modulara are un rol aparte: te scuteste de a ti-o da jos la o simpla alimentare, permitand "fata la control". Hai sa intelegem si spiritul legii, nu numai litera legii. Sau in cazul acesta scopul crearii unui obiect. Dealtfel, mai am un exemplu cat se poate de concret pentru tine: la toate punctele de control vamal, casca full face trebuia sa o dau jos (si am stat nu o data 10 minute la control). La niciun punct de control prin care am trecut cu masca ridicata la casca modulara nu mi s-a cerut sa o scot de pe cap. Oare de ce? Aia or fi mai destepti decat o vanzatoare frustrata de benzinarie? Apoi mai stiu un lucru: clientul are intotdeauna dreptate. Da in Romania iar nu se aplica. Suntem o tara cu un popor frustrat, cel putin marea majoritate. Vrei sa-mi schimbi perceptia? N-ai nicio sansa.
  5. In drumul catre Valencia am aflat ca spaniolii au autostrazile gratis. Ma rog, cel putin de la Barcelona incolo. Urmau sa tot fie pana in Gibraltar si inapoi prin Madrid, Zaragoza, catre granita cu Franta... peste 1200 km de autostrazi, libere de taxe. Asa cum spuneam pe un alt topic, observasem ca toata Franta, chiar si Germania, nu mai vorbesc de spanioli, erau cu totii in sudul spaniei cu RV-urile sau autobuzele pe 2 roti, si toti pe aceste autostrazi. In schimb, desi aveam bifat "no taxes" + nebifat autostrazile la GPS... pana aproape de Valencia, dinspre Barcelona, nu m-a bagat pe nici-un km de autostrada. Practic de aici incepea distractia "la liber". Folositoare pentru ce urma sa vina. Despre Valencia pot spune atata: imi pare rau ca am rezervat 2 zile in Madrid sau in Milano, puteam sa aloc una de vizitat Valenciei. Ajunsi dupamasa, dupa ce am vizitat centrul, Oceanograficul nu am mai apucat sa-l vedem. Asta mi-a iesit in cale. Trebuia sa-l spawnez. Jucaria avea o culoare perlata de-mi picase fata. O veche piata transformata intr-un centru comercial: Si Orasul artelor si al stiintelor
  6. La tine ma gandisem caci de la Dedeman pe strada Garii am trecut, da era sambata... dormeai la ora aia, nu la munci. A, stai... ma oprisem la al doilea magazin, caci era in drumul meu, sa le spun baietilor ca s-au inselat. Si cu testul efectuat, aia inca ma contraziceau... ca nu e posibil. Fac prietene, ce vrei, sa-ti dau motocicleta sa vezi tu cu ochii tai si apoi sa ma duc acasa sa-l schimb pe cel vechi si sa vin din nou sa-ti dau la proba? Citisem de dimineata asta"Mai bine taci, chiar dacă lumea te consideră prostălău decît să deschizi gura și să spulberi orice bănuială."... No, cam asa si cu dealerii nostri de piese moto.
  7. Aviz amatorilor, in weekend am schimbat pinionul fata, trecand de la 17 dinti cat are originalul, la 16, pentru un cuplu mai bun. Anterior achizitionarii, am intrebat dealerii de la vreo 2 magazine, nu dau nume, despre cum imi va afecta ce vad eu pe bord ca si diferenta de afisare, fata de gps, exprimat in km/h. Primul imi spune ca nu va fi afectat kilometrajul, ba ca senzorul pt vitezometru este la roata din fata, ba ca este la roata spate, ba, aia a mai faina, da recunosc ca nu am avut prezenta de spirit sa-l contrazic, ca scoasa din viteza, lantu nu se va invarti (vorbim de un dealer care vinde si se lauda ca este motociclist de cel putin 40 ani). Eu tot insistam ca senzorul este amplasat undeva pe circuitul transmiterii puterii la roata, deci roata spate + lant va influenta, in fine... Al doilea imi spune ca nu va fi afectat bordul si punct, dar fara a-mi da explicatii. Aveam in minte acelasi lucru: cate miscari de rotatii va face rotita dintata denumita generic pinion, la o miscare de rotatie a anvelopei, care si aia are o foaie cu 45 dinti, care pot fi mai multi sau mai putini, si ca, de undeva de pe axul pinionului fata se "preia" masurarea. Schimb eu pinionul, evident dupa ce alerg si tot clujul sambata, caci ca ma trezisem ca in trusa de scule nu am tubulara de 36, trag casca, trag geaca, plec cu ea in tura. Primele impresii: la plecarea de pe loc, alta motocicleta. Super demarajul, ies la bulevard, trag de gaz... urca a mea in ture ca nimeni alta. Zici ca mai adaugasem vreo 30 cai la roata. Intre timp montasem si gps-ul in leagan. Arunc un ochi pe turometru, arunc si pe gps... Daca in trecut la 59 pe bord imi arata 64, acum imi arata 69. Imi zic... nu mare lucru. Ies in afara Clujului, pe autostrada, ca sa pastram discutia in termenii legii, ajung la 139 pe gps... bordu imi arata 165. Mai departe nu am sa spun care erau abaterile, caci legal, nu sunt teleportat pe Motorways in DE, asa ca ne oprim aici. FAAACK! Practic, valoarea crestea exponential. "Estimez" ca la un 250/h reala imi va arata pe bord 295/h. In cazul in care, cu pinionul vechi, la 285 pe bord aveam undeva la 270 reala. Plusuri: urca atata de repede in ture incat ii dadeam capat instant la a 1-a. Practic daca pui -1 fata, +1/+2 spate... faci din ea wheelie machine. Iar v-max va fi maxim 220 reala... Minusuri: diferenta enorma intre bord si gps. Si tot ca minus este viteza maxima. Plus consum crescut de carburant. Evident am trecut inapoi la 17. Daca scot un dinte si la foaia spate, trecand de la 45 la 44, pun pariu ca voi alinia vitezometrul cu gps-ul. Si da, pentru toti "vanzatorii / cunoscatorii" de piese de motociclete din romania, pinioanele, cel putin la FZ1, influenteaza vitezometrul. PLM
  8. Nu te contrazic ca nu sunt foarte documentat. Hilar este ca un dealer Yamaha mi-a recomandat asta, si mi-a enumerat multe motociclete de peste 1000cc unde atat el, cat si prieteni de ai lui, folosesc DID-uri cu siguranta, nu prin, denumeste el, metoda "de pe vremuri", nituire. A afirmat totusi ca in Motogp, pentru a fi super siguri, mai apeleaza la nituire, in rest, oricine in partea civilizata a planetei, foloseste sigurante tip clips. Uite, compatibil cu Z1000.
  9. Datorita faptului ca ma grabeam, trebuia sa mai fac inca 400 km in ziua respectiva, nu am mai stat sa schimb si pinioanele. Practic in pretul ala este doar lantul + manopera. Pe de alta parte, 180 eur pt rahatul in care puteam fi, gen sa ma lase cand mi-era lumea mai draga pe urcare prin Alpi sau in torentiala de 8 ore, Dorian cum am supranumit-o, dintre Milano si Ljubljana, pe camp, duminica in codru... mi se pare pomana. Pinionul fata l-am comandat ieri, am sa-l schimb zilele astea, este desfacuta deja Yina si asteapta sa i-l montez, trec de la 17 la 16 dinti. Cel spate il las asa, se prezinta foarte bine. Pe viitor vreau sa trec la un lant DID cu siguranta, nu cu nituire. Dar asta peste inca vreo 20000 km. Momentan Yina are putin sub 50k impliniti. Deci pe la 70k mai vede alt lant.
  10. Este ok, nu ma grabesc, oricum prim primavara am sa iau intercomul, oricare ar fi el.
  11. Carena care prelungeste rezervorul e doar un plastic. Da-l jos si verifica daca ai tampoanele de cauciuc sub ea. Apoi, in zona bordului, iar desfacut si vazut. La mine de exemplu cheile de contact scot un zornait in mers si, pana sa-mi dau seama, eram in stare sa vand motocicleta. :)))
  12. Merci, stai ca mai e!.. Unde eram? Drumul catre Marseille. Ca o paranteza, cand ai un rezervor de numai 18 litri si o vezica care functioneaza, evita Italia, evita Franta, si un pic din Spania. Astia, cu sistemul lor de benzinarii self-service, in mare parte si aproape peste tot in weekend, nu au toalete. 95% din cazuri. Si apoi, ori platesti cu cardul, ori daca insisti pe cash, trebuie sa ai schimbat in 5 si 10 eur, si sa estimezi cam cat iti intra in rezervor, caci numa in 5 si 10 eur poti alimenta. De vis! Si astfel, visu ala cu route 66, in care tragi langa pompa, te duci de platesti la casa si-ti iei si un pachet de guma, s-a dus pe pwla. Motociclictul, cu tot ce presupune el, dintr-un afis de reclama de-ala aspirational cu asfintit si stuff, devine un chin. Un traseu de 400 km, in loc sa-l imparti in 2 sau 3, cand le ai pe toate la un loc, ajungi sa il imparti in vreo 10: prima e pauza de pishu, a doua e de alimentat, da asa, nu la 200 km cum ar trebui, ci pe la 160 sau 235, in functie de unde gasesti, apoi pauza de mancare, apoi o pauza de intins picioarele, apoi o pauza de tigara, si iar o alimentare si la final, inca un pishu + o tigara. Sau variatiuni pe aceeasi tema. Noroc cu castile modulare, ca nu le scoti chiar atat de des de pe cap cum ar fi cu cea integrala. Acum imi vine in minte imaginea tipei de la ultima benzinarie din Romania inainte de a iesi in Ungaria, una de renume dealtfel, care se inflamase ca imi permisesem sa intru cu casca pe cap, cu masca ridicata dealtfel, deci mi se vedea fata, comportament pe care eu nu l-am mai sesizat nicaieri in 8200 km, in toate benzinariile din Europa unde intrasem in acelasi fel. Sa-mi mai zica vreunu de ospitalitatea din Romania, caci cu toata compasiunea am sa-i spal fata cu niste lichid de parbriz fabricatie proprie din gura-mi. Altfel, pretul benzinei in tarile mai sus amintite, nu coboara sub 1.55 eur/l. Abia in Spania ajunge la 1.35. Si asta e benzina de 95. Deci coasta de Azur in luna august = benzina scumpa, caldura cat cuprinde, toalete nem, aglomeratie, localitati ingreunate de trafic, noroc cu Yina ca e slim si agila, si nu are rabdare sa stea decat la semafor... Altfel, Marseille este un oras frumos, de-aici incepeau si cazarile in hoteluri cu mic dejun inclus, deci nu mai aveam stresul de a ma intalni cu proprietarul sa iau cheile. Si bineinteles, dupa prima parte a zile motociclit si checkin, a doua parte a zilei vizitat Marseille-ul. Am inceput cu locul de unde se vede tot orasul, bazilica Notre Dame de la Garde Apoi am parcat fetita in centru, dupa care luat centrul la picior. Aici am mancat si cea mai tare shaworma cu de toate. Nu a fost cu toate, dar a fost exceptionala. Daca am auzit de la nevasta-mea un cuvant toata Franta, si la dus si la intors, intrebata fiind ce vrea sa manance, este scris aici: Am si zis ca fac cu nervii. Cine ma-sa o fi inventat cuvintele acestea. Intorsi acasa, fetita lasata singura in fata hotelului, Apoi un spectacol din camera: Marseille - Barcelona, sau drumul Franta - Spania. Parasind oarecum Coasta de Azur si aglomeratia, drumul incepea sa fie mai liber, mai degajat, dar aceeasi problema a lipsei de toalete la benzinarii pe sistemul de selfservice. Ce mi-a ramas adanc tiparit in creier pe partea asta a Frantei, sunt 2 lucruri: 1. asemanarea soselelor pe drumurile nationale a celor franceze cu cele din Romania, starea proasta a asfaltului, marcaje, etc. Mi se parea ca am reintrat in tara. Pana si balariile de pe margine parca erau identice. Asta in comparatie cu Slovenia, cu Italia. Parca pe alocuri pamantul rosu, cel putin cum ne apropiam de Spania, mai schimba usor perceptia. 2. ca_atul la liber pe camp, exact ca in Romania. Asta nici cu lobotomie nu voi reusi s-o uit. La un moment dat, oprim sa ne dezmortim picioarele intr-o parcare de RV-uri, care arata foarte frumos dealtfel, umbrita si curata, te imbia parca sa te opresti. Locul frumos, cu bancute de beton, cu cosuri de gunoi, asfaltat, era ca un apendice la soseaua care lua curba, chiar si destul de larga aceasta parcare, gen loc de campare de rulote. Zis si facut. Ne dam jos, ne scoate sandwich-urile, racoritoarele, ne apucam sa mancam. Intre timp, la vreo 20-30 m in spatele nostru, tot opreau masini de FR, se dadeau jos ocupantii, si impartiti pe sexuri urcau o panta si, trecand de o poarta pe care scria proprietate privata, dispareau din campul vizual, in stufaris. Nu dura mult si reveneau. la mintea cocosului ca era practic un wc public pe proprietatea omului. Intr-un final, din lipsa de dotari "civilizate" ale statului francez, decid sa merg sa arunc o privire: o pajiste de vreo 30-50 metri lunga pe 5-7 m lata, in Romania inca nu am dat de asa ceva, plina de ca_ati din 30 in 30 cm, marcati toti cu cate un servetel pus mot deasupra. Din clipa aia, sloganul meu "Romania, o tara de ca_at" s-a transformat brusc in "Franta, tara ca_atului" Fotografiile acestea sunt dintr-un alt loc, mai aproape de Spania, unde in benzinarie, un batranel care se ocupa de tot pe-acolo, avea si toaleta, ba chiar si sapun. Vibe-ul este acelasi: in cautarea locurilor umbroase. De mentionat ca batranelul mai mult statea la chioscul alaturat, o brutarie, unde isi afla existenta o batranica. Dupa ce ne-a incasat, a si fugit la ea in vizita. Noi, cu bun simt, i-am eliberat benzinaria si ne-am cautat loc in alta parte, pe banca de sub, la umbra. In Barcelona, unde urma sa stam 2 zile pline, in dupaamiaza sosirii, dupa checkin, evident ce altceva sa faci decat s-o arzi pe Las Ramblas. Asa ca sa luam pulsul doar. Prima zi de vizitat Barcelona... Si a doua zi de Barcelona... Barcelonette... Evident, eu, rupt de picioare... Si inca putin din arhitectul asta al caselor hobitilor...
  13. . Irina. Irina a fost cea mai expeditiva dintre toti, si cu ea s-a terminat si seria pensiunilor si a apartamentelor (2+2 la numar), unde nu aveam o receptie 24/24h. Oricum, nici in Spezia, nici in Monaco nu te atingi de hoteluri de 3 stele la 50-60 eur. Ce mi-a placut la Irina a fost ca, dupa ce mi-a tras banii de pe card prin Booking, contactand-o pe whatsapp, imi scrie direct: "Hi, You must pick up your keys in a secret box. if you are facing the restaurant - take it to the right and get to the end, to the grid with flowers. there you will see a private entrance. To the left of the door is a small box. there are keys. code 2704 open. when you leave put the keys back. thank you"... Si imi ataseaza fotografiile acestea: Camera a fost 70 eur, practic nici in Milano la 4 stele nu am platit atata, dar no... e Monaco! Nu gasesti nimic sub 100 eur/noapte. Si decat sa stau in Menton, de unde si catre ce mai faceam inca 1.5h ore pe drum dus-intors, dupa ce stateam 8 ore in sa venind dinspre Spezia, am zis pas. Si m-am felicitat pt asta. Practic eram la 14 min de mers pe jos de portul Hercule, sau tot atata fata de Casino-ul Montecarlo, unde e miezul. Parcat pe Yinutza in port, si apoi la picior catre fitze... Ce a fost amuzant este "nasul muierii catre lux". Practic, nevasta-mea, fara nici-un gps, harta sau sa fi fost vrodata acolo... m-a dus ata catre strasse. Dar atza frate! Vroiam sa ma pierd si eu prin tunelul de la Montecarlo, nimic... Acuma despre "strasse". Practic, in fata Casino-ului exista un parc. In parcul ala este situata o lucrare numita "Oglinda cerului", lucrare despre care nu am sa-mi dau cu parerea, dar acolo, in lateralul Cafe de Paris, respectiv in fata Casino-ului si sub privirea valetilor, se aduna toate botoxatele si tunatele pamantului, aka "printesele" in devenire, care se fac ca-si butoneaza telefoanele si-si etaleaza eleroanele/ spoilerele in timp ce, pe bucla circulabila care da fix in fata cazinoului, dar nu pentru a fi parcate ci doar pt impresii, o ard cu masini scumpe, printii. Si este asa un circ de showoff perpetuu. Caci astia fac ture, iar ele pleaca si vin altele. Si tot circul asta tine pana seara tarziu. Recunosc ca seara, dupa circuitul de F1 importat de-acasa pe GPS, am dat o tura si pe-acolo, da eu, nefiind print, nu am nimerit intrarea si m-am dat batut, am mers acasa si m-am culcat. Les voila: Dimineata, asa ca dupa trezitul din vis... Noi parca la inchisoare, cu grilajul ala. Urma Marseille
  14. Ma intereseaza niste pareri Sena vs Cardo, daca cineva a avut ambele branduri. De ce intreb, vreau sa renunt la Midland, si nu pentru ca are vreo problema, merge super ok, ieri am testat ambele intercomuri, incarcate maxim, pusa muzica la fiecare pe telefon separat pana se descarca, principalul a tinut 12 ore, iar secundarul 11.5 ore. Deci acumulatorii vad ca tin bine si dupa 5 ani. Secretul, din cate mi-am dat seama, au nevoie din cand in cand de niste cicluri de incarcare descarcare. Inainte de concediu, secundarul murise dupa 4 ore in prima zi, dupa ce nu "prea" fusese folosit 2 ani. A doua zi deja tinea peste 8 ore, adica nu a murit pana am ajuns la destinatie si tot asa. Ieri, dupa ce le-am folosit pe amandoua zilnic, 25 zile, tin cum tineau cand le-am cumparat. Ma decisesem la Sena 20S Evo, dar dupa ce am citit cele 2/4 reviewuri negative pe Louis la el, inca ma gandesc. Primul spune ca dupa o ploaie mai puternica a fost gata, al doilea vb despre bateria aproape de terminarea garantiei defecta, si Sena care nu o poate schimba si punct. Legat de acest "waterproofing"... tipu de pe Revzilla o spune f clar, waterproofing e una, water-resistant este alta. Legat de ploaia prin care am mers 8 ore, care a coincis si cu faptul ca "Dorian" se muta pe Europa fix in ziua aia, si apareau mici reminescente ale lui, eu va spun atata: nimic care merge dupa niste standare de gen IPX7 (scufundat pana la 1m timp de 30 minute) samd, nu avea cum sa reziste acolo, pt ca a plouat torential 8 ore in continuu, iar viteza mea de deplasare pe alocuri a fost si 130/h. Practic, din 2 seturi Midland, unul a murit a doua zi (pana l-am desfacut si uscat) iar celelalt nu a avut nici pe naiba. Ma gandesc ca nu am astupat bine porturile cu dopurile lui de cauciuc, sau ca eu fiind primul, am luat tot vantul si toata apa direct in el. Sena S20 Evo spune de la inceput ca jogdial-ul poate lua apa si ca are masura de protectie de genul: cand se uda, se inchide pana va fi uscat. PLM. Acum, eu as vrea sa merg numai prin soare, dar nu prea se poate, si sa dau 500 eur pe un intercom care dupa o ora in torentiala se va inchide fix cand am nevoie de el, nu merci. Si asta vrea sa fie un intercom de top... De-aia intreb, Cardo cum sta? Corectura: S20 Evo nici waterproof nu este. Este weather resistant (Weather resistance offers the lowest level of protection against Mother Nature. If a product is labeled weather resistant, it means it's designed to withstand light exposure to the elements -- sun, rain, and wind.)
  15. Reintorsi in Spezia am mai bifat cateva strazi, nu mare lucru, ma pregateam psihic de drumul catre Monaco de a doua zi care urma sa fie pe coasta Italiei, prin orase, prin trafic, in caldura, cum este mai fain pt motociclit. . In drum catre Monaco, intr-o oprire de relaxat behind-urile si baut o gura de lichide, un loc cu o priveliste minunata specifica "Coastei de Azur".
  16. Spezia. Practic prima locatie unde dupa 3 zile de mers in prima parte a zilei si vizitat in a doua (750+300+500 km), cu alte cuvinte un pic de rupere sistematica a behindului meu si al nevestii, urma sa avem o zi de vizitat: Cinque Terre. Tot ce imi aduc aminte cu vreo 20 km inainte de a intra in Spezia era sa scap de harnasament, sa lovesc dusul si apoi, cu hainele lejere si casca modulara cu masca ridicata, sa ajung cat mai repede in port si centrul Speziei. Zis, dar nu facut. De data asta, predarea apartamentului trebuia facuta de Lerry la 5 si el imi da mesaj ca nu poate inainte de 6. Mare bucurie pe mine si nevasta! O ora de asteptat in fata imobilului, alaturi de ceva francezi care si ei aveau aceeasi problema. Reusim intr-un final si minunea, timp in care imi faceam mea culpa ca de ce nu alesesem un hotel de 1-2 stele, caci in Spezia la 50-60 eur nu te atingi de altceva, in loc de apartamentul cu pricina (51 eur / noapte, rezervat cu 5 luni in fata...). Si uite ca vine si raspunsul la intrebarea de ce: apartamentul super fain: 2 balcoane, living, o incapere mare jos, dormitorul deasupra, a meritat! Tragem rapid un dus, apoi mergem in portul Speziei, unde aveam pus de acasa un waypoint cu parcarea. Practic in fiecare oras aveam setat in gps adresa hotelului si un waypoint cu o parcare in centru, plus alte atractii daca mai era cazul (gen locatii de unde se vede orasul, etc). Ajunsi din nou acasa, va dati seama ce urma, cu o masina de spalat si una de uscat haine, avand in vedere ca a doua zi urma sa ne trezim pt o zi de leneveala cu vaporasul prin Cinqueterre: spalat sosete, chiloti, tricouri murdare. Asadar, trimis nevasta la restaurantul pizzerie de langa noi, unde ii si face italianul reducere vreo 2 eur dupa ce se holbase la ea mai tot timpul, apoi mancat si adormit. Practic, in cazul adormitului, daca a mea acasa, nu o prinde niciodata ora 2 noaptea adormita, aici cum punea capul pe perna, cum nani instant. Fac eu in capul meu: ce bun somnifer e pt tine Yina! . Dimineata zilei cu pricina incepea cu o cafeluta si nelipsita tigare pt a mea, plus un rasarit de soare pt mine. Urma sa fie o zi calduroasa! Ajunsi din nou in port, lasat pe Yina cu disklock-ul pe ea, in timp ce noi ne asezam la coada la bilete. Dupa ce am luat biletele, am tras o tura pe faleza sa mai surpind niste cadre, dar in acelasi timp am luat si o mare teapa. Coada la bilete era neimportanta. Ce era importanta, era coada la imbarcare, bineinteles ca reveniti am fost ultimii, si am ratat un loc de fotografiat ok, sus pe ferry. Tot puhoiul urca sus. Si totusi... Primul orasel, Portovenere, aici nu ne-am dat jos. Era un orasel gen Spezia, mai mare, nu satuc, neinteresant pt mine, cel putin fata de ce urma sa vina. Si bineinteles, mi-a tras-o si nevasta-mea, ca mi-a uitat crema de soare acasa, iar spre sfarsitul zilei eram ars pe gat si frunte, numa bine sa stea casca si costumul a doua zi pe mine in drum catre Monaco. . Riomaggiore, Corniglia si Monterosso al Mare. 3 satuce suprasaturate de turisti, chinezi in mare parte, dar nu numai. Celelalte 2 sunt prea mici ca sa mai merite debarcarea, unul era si scos de pe lista ferryboat-ului. Din punctul meu de vedere o capcana de turisti, destul de scumpe comparat cu alte locuri minunate ale lumii, dar na, cine mai are fotografii cu Cinqueterre? Santorini de exemplu mi-a placut mai mult, dpdv fotografic. Este faina ideea satucelor pescaresti, dar cand aleile deja inguste ale acelor satuce devin populate, totul se transforma intr-o forfota claustrofoba dintr-o parte in alta. Mai pui si temperaturile de vara, si ai supa perfecta. II dau dreptate lui Marcel care spunea ca a merge in luna august in concediu in partea calda a lumii este... In fine! Ma bucur ca am bifat-o (pt nevasta) si nu am sa o mai vad decat in poze, caci eu nu mai calc veci in locurile in care am fost, cel putin in cele deventite obiective de marketing. Va las pe voi sa trageti concluziile.
  17. Mda, desi am starnit curiozitati fara sa vreau, nu garajul face obiectul topicului acum, mai ales ca saptamana trecuta am revenit din tura, si cu exceptia faptului ca in weekend am schimbat uleiul si filtru la moto (implinit 9000 km cu cel pus anterior acum 2-3 luni), am decarenat-o si am spalat-o, nici macar o matura nu am mai apucat sa dau dupa frunzele si praful acumulat in ultimele 4 saptamani de cand am fost plecati. Mai mult, restul echipamentului, gen cizme, manusi, inca stau la aerisit pe balcon, castile, valizele sunt inca nespalate... Practic, dupa oboseala acumulata, inca nu am prins weekendul ala in care sa stau si sa nu fac nimic. Insa daca garajul devine un interes, trag o canapea de piele in fata lui, o umbrelutza, curent electric oricum am in el, un frigider si dupa caz un tun de caldura (ca vine iarna), si creez o zona de chillout pt motociclistii veniti in pelerinaj la garajul lui ®azvan la Cluj. Revin cu restul postarilor, pana nu ma prinde din urma Alzheimerul...
  18. Udine. Cazarea, de fapt Paula, caci am vrut sa stam la o casa de la tara, unde tipa, o raw-vegana artista ca si noi, care a locuit vreo 10 ani prin Tenerife, ocupandu-se de vitralii, avea inchiriata de la proprietar aceasta casa si o administra inchiriind-o mai departe in regim de pensiune, unde ea gatea tot, (si ce mic dejun bun am putut manca,) ne-a intampinat un pic nervoasa. Ajunsesem la 2, si checkin-ul trebuia facut la 4. "Si eu trebuie sa traiesc", este concluzia pe care ne-o servea invocand ca intre orele 2 si 4 are si ea niste timp de respiro. Mentalitate tipic italiana, si respect pt asta. Noi romanii parca ne-am nascut sa fim slugi, nu avem deloc respectul acesta pentru noi, sau ma rog, marea parte a populatiei... Cu harnasamentul pe noi, numa chef de cafea in oras nu aveam, Udine fiind la vreo 12 km departare. Asa ca am ramas in fata pensiunii si m-am pus pe facut fotografii. Nici macar bagajele nu le puteam lasa undeva, insa nu a trecut mai mult de o jumatate de ora si a aparut din nou la poarta cerandu-si iertare pt scena ei, si primindu-ne inainte de termen. Spre seara, nevasta-mea, vorbitoare de italiana, a aflat ulterior ca adevaratul motiv pt care ne primise nervoasa era de fapt barbatu-sau, care nu ajunsese pt masa de pranz la timp, cat si toata viata ei, istorisita, alaturi de cele 18 pisici din dotare. Yina facuse si un pic de offroad in drum catre Italia, prin Slovenia, ca lipseau vreo 2 km de asfalt. Camera, holul si baia. Vreau sa zic, baia... deci putea fi linistita o camera la cat era de mare... . Dupa un dus rapid, schimbat in hainele lejere iar Yina cu bagajele date jos, da-i bice catre Udine. Un orasel tipic italian, cochet, curatel. . Drumul catre La Spezia a continuat cu niste peisaje minunate pe care nu am nici cuvinte sa le relatez, nici GoPro sa le redau, am oprit in schimb la o coborare de pe ceva munte, pentru a fotografia satucul acesta care reda inca o data frumusetea italiei la tara.
  19. Cluj-Gibraltar si-napoi. 8500 km. In de 25 zile. Cu Booking facut cu 5-6 luni in urma, in ciuda sfaturilor celor care mai prefera s-o mai arda pe stiu ei unde. Si cu bilete la muzee cumparate tot din fata computerului. Si cu un tabel frumos, care continea pe rubrici, data, ruta, pretul in eur al cazarii, daca cazarea contine mic dejun sau nu, pana cand pot face anularea, in ce interval se face checkin-ul, la fel si checkout-ul, la ce ora trebuie sa plec dimineata, care este distanta de mers in ziua respectiva, care este timpul in care Yina imi rupe c__ul pe ziua aia, cand estimez ca ajung, dupa spusele google maps, plus alte info, inclusiv daca am traseu facut pe gps pt ruta respectiva sau nu. Plus un folder intreg copiat pe dropbox si in 2 telefoane cu rezervari, bilete, harti, documente si altele. Ca imi place organizarea. De fapt, toti prietenii care imi viziteaza garajul, spun acelasi lucru: garajul meu este mai curat/organizat decat apartamentul lor. Nu este ca nu mi-ar place sa fiu haotic, dar nu pot. Nu o am in sange. Motocicleta, inainte de tur, am curatat-o, uns-o, spalat-o, verificat-o, schimbat consumabilele, facut iar ture de proba samd pana le venise rau cel putin vecinilor, privindu-ma. Adica sunt atat de maniac ca pana si uleiul din moto l-am aruncat dupa un an, cand facusem doar 1000 km, doar pt ca trecuse anul, si nu vb de ulei de rapita, ci Yamalube, care este 75 lei litrul. Cel putin cu atat mi-l vinde Marcel, dar pt a pastra „prietenia”, tac eu. Asadar, placute frana fata noi, anvelope noi (S22 fata, T31 spate), ulei + filtre noi, verificat nivel antigel, lichide frana, etc. Cumparat un Canon G7X Mk2 si vreo 2 acumulatori de rezerva pt calatorie. Mi-am luat pt aceasta tura si un Dainese Ridder D1 Goretex, ziceau ei ca e waterproof. Cand l-am vazut, sa pic din picioare: era voluminos precum costumul de ski, despre water si proof vorbim mai incolo. Sentimentul este ca parca as imbraca un cal. Asa ca am lasat costumul meu de ploaie acasa. Doar ma salva D1. Si cum sa ploua mai mult de o jumatate de ora pe drum? Updatat GPS-ul cu harta Europei si camerele Cyclops, plus introdus in el toate punctele de interes + cazarile aferente. Intocmit lista cu toate cele necesare, ba chiar si cantarit bagajele pt a sti ce incarcatura am pe spate. Depaseam cu 10 km. Cam 200 Kg de „bagaje”. PLM, numai valizele goale au 13Kg. Aveam la mine de la kitul de pana, compresor, pana la banda adeziva 3M. Cine se gandea ca o voi folosi si pe-aia? Si vine ziua plecarii, in 17. Ziua anterioara, vineri, imi urcase un pic tensiunea la birou cand, in loc sa am o zi usoara, la ora 14 a trebuit sa bag si o sedinta foto cu despachetat si impachetat de studio, plus prelucrat fotografiile. Greu, dar am trecut peste. Dupamasa, super exaltat, parca nimic nu se mai potrivea. Rabdarea mea nu mai avea nicaieri loc. Bagat o tura de Lidl, sa luam de-ale gurii pt a doua zi. Bagat si ultimele 2 seriale din Yellowstone, poate poate adorm. Nici pe ma-sa. Abia pe la 2 noaptea daca am reusit sa inchid un ochi. Nu mai vorbesc ca m-am zvarcolit toata noaptea. La 5 dimineata, dat trezirea la nevasta, care de aceasta data, fara niciun comentariu, (altfel este cea mai nematinala persoana pe care o cunosc, daca ar fi dupa ea, ziua ar incepe la orele 13), s-a trezit. Merg eu jos, scot masina din garaj, apoi motocicleta, dar impinsa, nu pornita, caci deh, ora 5 dimineata, sambata totusi, bag apoi iar masina, inchid garajul, dupa care incerc sa cobor valizele si topcase-ul. Inchidem apa, luminile, usa, coboram. Un coleg de serviciu ma rugase sa-i trimit o poza dinainte de pornire, cu costumul pe mine si cu motocielta incarcata. Pe d__cu! La 5:45 dimineata? Pai nu e lumina. Si plecam. Fiind totusi dimineata de Cluj, unde noaptea temperatura scade la 12-15 grade, zic la nevasta-mea sa ia costumul de ploaie peste cel moto, asa poate dormi linistita in sacul de dormit, cel putin pana in vama. Ma apuc de fixez tankbag-ul, iau casca, pornesc intercomul, dau drumul la muzica sa vad ca merge, cat nu am manusile trase, iau geaca, iau manusile si da-i bice. Constat ca farurile mele, reglate in jos la minim, cu 200 kg pe spate, bateau la fix in gura celor de pe contrasens. Adica delimitarea era fix in gura lor. De stateau mai treji pe scaunele masinilor, era ok. De erau mai adormiti, pe spate, ii supara la ochi. Unul din 20 imi facea cu farurile. Ii dadeam si eu cu faza lunga, sa-i arat ca am si de-aia. Deh, bixenon, dar evit totusi accelerarile violente. Nu e mult si suntem la granita. Un pic de coloana, eu cu bun simt ma asez in rand. Un mosulet simpatic imi face sens sa ma bag in fata, ca deh, moto... Il ascult si devansez toata coloana. Vamesul, simpatic si ala, arunca un ochi peste buletine si face semn sa trecem. Ungaria. Tara mea preferata. NOT! Nu am sa spun niciun cuvant despre ea. Doar ca, desi avem vigneta valabila o luna pt tara lor, cumparata si aia cu 5 zile inainte din Mol, regret ca nu m-am suit pe autostrada. Altfel, doar platit cu cardul benzina si da-i mai departe. Slovenia. Tara care, de acum 4 ani, cand am fost in Sicilia cu motocicleta, reuseste sa ma fascineze de fiecare data. Este o mini Austrie, cu niste peisaje superbe, cu casutele lor fara garduri, curata, cu dealul din departare tuns si ala cu masina de tuns iarba, o tara prin care m-as pierde pe potecile lor de la tara cel putin o luna. Iar GPS-ul mi-a luat din nou fata cu niste poteci prin padure, pe dealuri, trecand prin niste satuce parca in miniatura, in drum spre si dincolo de Murska Sobota, spre Udine. Superbitate! Traseul din 17 nu a avut decat vreo 750km. Prin Murska Sobota, dupa orele de motociclit, relaxare prin centrul orasului si mancarea mea preferata. In 18 aug, duminica, dimineata incepea cu drumul catre Udine, care urma sa aiba doar 300 km de Slovenia si un pic de Italia, la un loc. Placere totala! Si iarasi un pic de Slovenia la tara: Cum zicea a mea, aceasta este Slovenia:
  20. ®azvan

    GPS MOTO

    Nicidecum, dar nu cred ca ai voie sa-l butonezi in mers.
  21. ®azvan

    BURSA LOCALA

    Costum ploaie Held Splash, stare f buna (fara defecte), potrivit pt 1.75 / 75 kg max. Negru cu gri, benzi reflectorizante, fermoar, tip salopeta. Pret 120 lei, predare personala in Cluj / tel 0742926107
  22. @Patrick_M Ma interesa in special conexiunea cu un GPS dedicat pentru ca este device separat. Waze-ul + muzica de exemplu sau waze + convorbire telefonica tin doar de telefon. Practic, in cazul waze-ului, nu mai tine de intercom ce face GPS-ul. Intercomul doar reda ce transmite telefonul. Aceasta functie de "background" cu care se lauda Midland-ul, prespune ca iti reda 2 dispozitive in acelasi timp, in cazul meu, telefon + gps. Insa daca GPS-ul, ca si PORT separat are prioritate fata de muzica, convorbiri intercom sau convorbiri telefon, (evident de pe un GPS dedicat), inseamna ca el va intra de fiecare data cand are sa-ti transmita ceva audio, si atunci problema mea este rezolvata. Ce imi trebuie mie este fix asta: merg astazi 550 km, ascult muzica sau vb cu jumatatea, privesc la gaurile din asfalt sau vacutele de pe marginea drumului, am 18 km pana unde trebuie sa ies de pe principala, evident nu voi sta cu ochii pe GPS toti cei 18 km, dar el ma va anunta o data cu 1-2 km inainte de acea iesire ca urmeaza, si apoi cu 300 m inainte cand trebuie sa ies. Practic aceste mesaje audio nu vreau sa le pierd in visarea-mi. Caci mi s-a intamplat sa, motiv pt care vreau sa si renunt la Midland, ca s-a pierdut legatura intercom gps din senin, iar eu m-am trezit ca GPS-ul imi recalculeaza traseul caci eu pierdusem virajul. Este enervant, mai ales cand esti pe o autostrada si iesirea este la 20 km departare, respectiv nu ai prea mult timp de pierdut ca-ti mai trebuie si o oprire de alimentare + alte nevoi. Si crede-ma, cu nevasta in spate, cand stie ea ca trebuie sa opresti, fiecare km in plus este un chin :))))
×
×
  • Creează nouă...