Sincronizator Carburatoare

[draku]

de la mine se vede cam asa: depresiometrul/vacuummetrul are grija ca toate carburatoarele sa se deschida egal. punct

diferente de putere pot apare intre cilindri, dar din alte motive (amestec incorect, defecte mecanice, etc)

stima

[mihaip]

-DINU: am crezut ca ai o nelamurire si chiar voiai sa inveti ceva, dar constat ca e mult mai rau. Afla ca nu eu sunt habarnist ci tu ai o gandire limitata probabil la nivelul clasei a 6-a.

 

1. Tocmai ti-am prezentat o metoda de a masura volumul cu manometru. Daca nu intelegi e problema ta. Probabil, ca daca-ti spun ca distantele se masoara cu ceasul o sa spui ca sunt idiot, dar te asigur ca tu esti prostul.

 

2 .Nu e vorba de un furtun de 10 metri cu 2 manometre la capat. Problema este ca daca ai o pompa care produce un vacuum constant, 2 furtune, unul de 10 metri si unul de 1 metru si acelasi manometru conectat pe rand prin cele 2 furtune la pompa respectiva, in functie de finetea manometrului, poti obtine valori diferite. Nu stiu cat de diferite, te las pe tine sa incerci.

 

 

cristi-mic : intuiesti bine, dar se pare ca nu vrei sa intelegi explicatia mea. Relatia intre puterea exploziei intr-un cilindru si deschiderea clapetei de aer a carburatorului este data de volumul de aer absorbit in cilindrul respectiv. Relatia intre volumul de aer si depresiune tocmai am explicat-o , nu o mai repet. Prin tranzitie rezulta existenta relatiei dintre puterea cilindrului si vacuum.

 

In definitiv ce se intampla cand 'deschizi gazul' ? : Se deschide clapeta de acceleratie ceea ce permite ca sa patrunda in cilindru un volum mai mare de aer. La trecerea prin carburator, aerul antreneaza si vaporii de benzina in mod direct proportional cu volumul propriu si de aici rezulta cantitatea de amestec exploziv care da puterea exploziei.

 

Catallin : razi ca proasta. Citeste cu atentie ce am scris si daca nu intelegi ia-te de mana cu -DINU. Ca vrei sa stii ce volum reprezinta aia 76cmHg trebuie sa cunosti suprafata sectiunii normale a tubului prin care curge aerul care determina presiunea respectiva.

 

Pentru ceilalti : Da, asa este cum ati auzit in fata blocului. Daca acele arata la fel totul e ok si nu trebuie sa va bateti capul cu nimic ca obositi. Daca nu intelegeti despre ce e vorba , taceti din gura ca altfel va treziti vorbin prostii. In fine, mi se rupe-n paispe ca doar nu o sa mor eu de grija prostilor.

 

P.S.: daca voi sunteti atat de destepti, demonstrati-mi unde gresesc si mai vorbim.

[Catallin]

mihaip@: intradevar distantele se pot masura si cu ceasul dar as fi curios cum poti masura cu ruleta cate ore fac pana la Ploiesti..Dar sa revenim la depresiometre.Daca rolul lor este de sincronizare si clar ca asa este atunci, printr-o logica simpla,plecand de la cele afirmate de tine ajungem la concluzia ca nu lungimea furtunelor conteaza ci conditia esentiala si suficienta este ca ele sa fie egale intre ele.

Referitor la "prosti","proaste": eu admit ca sunt prost, dar in prostia mea ma intreb cat de destept esti tu ca sa-i jignesti pe altii.Nu stiu, eu poate sunt intradevar mai prost, dar in viziunea mea lipsa de diplomatie si de educatie,vocabularul suburban nu sunt caracteristicile unei minti luminate.

[mihaip]

Retrag partea cu proasta.

 

De acord cu 'nu conteaza lungime, dar e important sa fie egale' . De fapt asta a fost si afirmatia initiala a lui SabinRace. E important ca furtunele sa fie egale, altfel te poti pacali.

 

Lipsa de diplomatie e o carenta pe care mi-o asum. In sistemul meu de valori (rezultat al educatiei primite) onestitatea si buna-vointa au o valoare mai mare decat diplomatia. Intrebarea pe care ai pus-o mi s-a parut pur si simplu o dovada de rea-vointa.

 

Ca sa mai si glumim, uite cum as masura cu ruleta cat faci tu pana la Ploiesti:

- iti masor lungimea pasului cu ruleta, apoi te urmaresc numar cam cati pasi faci pe minut. Stiu distanta pana la Ploiesti, pe care o impart la numarul de pasi pe minut inmultiti cu lungimea pasului. Presupunand (ca-n clasa a sasea ) ca nu obosesti si nu te opresti pe drum pentru bere/apa/suc/macare/buda sau orice alt motiv bine intemeiat, am aflat cate minute faci pana la Ploiesti. Impart numarul de minute la 60 si aflu numarul de ore.

Evident ca in masuratorile indirecte apar anumite valori (pasii pe minut si distanta pana la ploiesti in cazul nostru), care nu se masoara cu aparatul cu care realizez masurarea. Dar ideea este ca acele valori sunt usor de masurat direct (nr de pasi, lungimea pasului) sau sunt cunoscute (distanta totala).

[-DINU]

-DINU: am crezut ca ai o nelamurire si chiar voiai sa inveti ceva, dar constat ca e mult mai rau. Afla ca nu eu sunt habarnist ci tu ai o gandire limitata probabil la nivelul clasei a 6-a.

 

1. Tocmai ti-am prezentat o metoda de a masura volumul cu manometru. Daca nu intelegi e problema ta. Probabil, ca daca-ti spun ca distantele se masoara cu ceasul o sa spui ca sunt idiot, dar te asigur ca tu esti prostul.

 

2 .Nu e vorba de un furtun de 10 metri cu 2 manometre la capat. Problema este ca daca ai o pompa care produce un vacuum constant, 2 furtune, unul de 10 metri si unul de 1 metru si acelasi manometru conectat pe rand prin cele 2 furtune la pompa respectiva, in functie de finetea manometrului, poti obtine valori diferite. Nu stiu cat de diferite, te las pe tine sa incerci.

 

 

iat esti habarnist....

io zic asa: o punem de pariu ! prostia se plateste .. de acord?

 

o pompa de vacum care face de exemplu un vacum de -0.5 bari, va face 0.5 si in un furtun de 1 metru si in unul de 10 metri.

 

daca te-ai prins ca ai gresit mai bine taci decat sa continui cu cearta.

 

eu unul imi cer scuze ca am avut o asa iesire dar nu asa se pune problema cum ati facut voi "prostilor veniti la noi profesionisti"

 

[mig]

1. Pina se da vreo alta lege ,in sistemul international distanta se masoara in [m], timpul in , volumul in metri cubi, presiunea in pascali iar viteza in m/s.

2. Aparatele respectiva masoara presiunea (depresiunea).

3. Depresiune constanta pe toti cilindrii se poate aproxima cu aceeasi deschidere a clapetei de acceleratie daca uzurile cil/pist/segm/supape etc sint aproximativ la fel. Daca nu, nici clapetele nu se vor deschide la fel pt aceeasi depresiune.

 

4. Se pot sparge oua fierte cu lingurita sau cu ciocanul pneumatic. Uzual se foloseste lingurita.

E o metoda larg utilizata in atelierele moto masurarea volumului de gaz cu ajutorul manometrelor. Problema apare in momentul stabilirii sectiunii. Si aici probabil ca ati vazut multi mecanici care au o ciupitura la degetul aratator, pe interior, inspre virf. Cum baga degetul in carburator (ca sa-i palpeze sectiunea), i-l prinde schieberul. Uitati-va si o sa va dati seama.

Ca o metoda alternativa, inlocul manometrului se prefera un calcul mental simplu: Sectiunea oricum e aflata prin palpare, uzura cilindrului e stabilita prin metoda fantei de lumina (de obicei e folosit un laser simplu, de bucatarie), Cilindreea se afla printr-o metoda simpla, respectiv masoara cursa cilindrului de sus in jos, cu o rigla etalonata iso9000, pornind de la prima pata de rugina pina jos la ultima, diametrul tot cu aceeasi rigla, un calcul si gata cilindreea (de obicei manualele nu sint prea exacte aici pt ca apare si uzura). Acum, stiind deja cilindreea, uzura, si sectiunea de trecere, se traseaza pe foaie milimetrica graficul variatiei presiunii cu turatia.

 

5. Masuram cu sublerul, trasam cu creta, taiem cu toporul.

Avind in vedere variatiile de depresiune, sistemul descris la inceput (cel cu sticle), daca lichidul are o inertie suficienta, etansarile sint bune iar sticlele sint umplute egal, si furtunele taiate decent, poate fi la fel de bun ca un ac care tremura intr-o plaja. Personal prefer manometrele, dar le schimb si intre ele, ca deh, s-au mai vazut cazuri in care dupa aparat era intr-un fel iar in realitate nu.

 

6. Atentie mare, pt aparatul descris initial trebuie atitea sticle citi cilindri, nu cite supape, si in general nu e recomandat pt motare cu injectie pt ca interfereaza electromagnetic cu calculatorul de bord.

[cristi-mic]

Acul nu tremura pe cadranul ala, pentru ca de-asta exista robinetele alea micute, care gituiesc furtunele. Si in cazul asta nu mai conteaza nici lungimea furtunelor, pentru ca pulsurile de vacuum sint amortizate, rezultind o depresiune constanta.

Cine n-a facut asta niciodata nu are cum sa dea sfaturi, pentru ca artificiile astea au rolul de a compensa neajunsurile legilor fizicii (care sint valabile in orice situatie, reala sau ideala). Gata, nu ma mai bag.

[mig]

Acul nu tremura pe cadranul ala, pentru ca de-asta exista robinetele alea micute, care gituiesc furtunele. Si in cazul asta nu mai conteaza nici lungimea furtunelor, pentru ca pulsurile de vacuum sint amortizate, rezultind o depresiune constanta.

Cine n-a facut asta niciodata nu are cum sa dea sfaturi, pentru ca artificiile astea au rolul de a compensa neajunsurile legilor fizicii (care sint valabile in orice situatie, reala sau ideala). Gata, nu ma mai bag.

Da, nu prea au voie sa tremure. Dar daca nu tremura, nici nu prea stii daca l-ai gituit sau nu....

Editat Decembrie 8, 2006 de mig

[draku]

pai daca l-ai gatuit, "ceasul" nu mai indica nimic....

daca nu l-ai gatuit de tot, mai misca....

nu?

[bcristian]

Indica si daca-l strangi de tot - ultima valoare. Dar daca nu lucrezi cu manusi de box in maini nu-i vreo mare greutate sa nimeresti pozitia care trebuie.

 

In alta ordine de idei, daca vorbim strict de sincronizare, deci nu tuning sau altceva, nu vad de ce iti trebuie cine stie ce scule, asta ca sa nu mai spun ca din principiile fizicii pe care le stiu eu sistemele comparatoare (diferentiale) bazate pe coloane de lichid (mercur in mod ideal) sunt cele mai precise.

 

 

 

P.S. mi se pare total deplasat sa se ajunga la insulte pe un topic care ar trebui sa fie strict tehnic.

[cristi-mic]

"pai daca l-ai gatuit, "ceasul" nu mai indica nimic....

daca nu l-ai gatuit de tot, mai misca....

nu?"

 

 

 

 

Nu chiar. Se ajunge la un punct in care se stabilizeaza, si indica si corect. Gituitura fiind mica, exista o anumita inertie care anuleaza pulsurile de presiune.

[-DINU]

"pai daca l-ai gatuit, "ceasul" nu mai indica nimic....

daca nu l-ai gatuit de tot, mai misca....

nu?"

Nu chiar. Se ajunge la un punct in care se stabilizeaza, si indica si corect. Gituitura fiind mica, exista o anumita inertie care anuleaza pulsurile de presiune.

poi ideia e sa reduci debitul prin robinet astfel incat ceea ce trece la o pulsatie sa fie o foarte mica parte din volumul care ramane pe furtun intre robinet si manometru. astfel nu mai este perceputa prea tare.

se pot folosi manometre cu lichid in ele, la care acul nu mai joaca la pulsatii marunte.

 

bcristian@ pai alea cu sticle si cel cu furtun sunt diferentiale. eu folosesc cu furtun si am incredere mai mare decat in manometrele de la louis, (nu penru ca sunt de la loius...) in manometre in general. si nu e numai de incredere ci si de citire pt ca la furtunele mele lichidul are o cursa se 10-15 cm, pe cand acul manometrului are o cursa mult mai mica 1-2 cm

[mihaip]

problema de clasa a sasea :

Se da o seringa de lunga de 11 centimetri.

La primul experiment se trage pistonul 5 centimetri dupa care se acopera gaura si se trage pistonul inca un centimetru. Ce presiune avem in seringa ?

La al doilea experiment se trage pistonul 10 centimetri dupa care se acopera gaura si se trage pistonul inca un centimetru. Ce presiune avem in seringa ?

 

Ati inteles acum de ce presiunea difera din cauza lungimilor de furtun diferite ?

[bcristian]

bcristian@ pai alea cu sticle si cel cu furtun sunt diferentiale. eu folosesc cu furtun si am incredere mai mare decat in manometrele de la louis, (nu penru ca sunt de la loius...) in manometre in general. si nu e numai de incredere ci si de citire pt ca la furtunele mele lichidul are o cursa se 10-15 cm, pe cand acul manometrului are o cursa mult mai mica 1-2 cm

 

My point exactly. Iar la motoarele cu 2 carburatoare sistemul cu un furtun cu lichid la mijloc e probabil cel mai simplu si eficient cu putinta.

Ma rog, eu folosesc exact manometrele de la Louis , pentru ca sistemul pe lichid folosind apa e prea voluminos, iar mercur evident n-am.

Editat Decembrie 8, 2006 de bcristian

[-DINU]

problema de clasa a sasea :

Se da o seringa de lunga de 11 centimetri.

La primul experiment se trage pistonul 5 centimetri dupa care se acopera gaura si se trage pistonul inca un centimetru. Ce presiune avem in seringa ?

La al doilea experiment se trage pistonul 10 centimetri dupa care se acopera gaura si se trage pistonul inca un centimetru. Ce presiune avem in seringa ?

 

Ati inteles acum de ce presiunea difera din cauza lungimilor de furtun diferite ?

 

 

motorul tau, ca si pompa de vacum, nu trage doar un centimetru. trage INTRUNA !!! de aia nu conteaza lungimea furtunului. poate o sa intelegi vreodata.

oricum am vazut ca-i topicul tau si acum inteleg de ce ai atitudinea asta, asa ca o sa te ascult sa nu mai postez aici.

[Catallin]

mihaip@: lungimea furtunelor conteaza daca doresti sa cunosti o valoare exacta a vacuumului respectiv a volumului prin deductie.Tin minte ca in scoala profu' la fizica a explicat ca nu poti trage apa cu o pompa de la o adancime mai mare de 40 de metrii parca!? Bineinteles ca un tartacop curios si necredincios a cerut lamuriri de genul "si totusi....daca vreau sa trag apa de la nu stiu cate sute de m?", la care profu' l-a lamurit ca se poate pune o pompa submersibila sau cat mai aproape de nivelul apei care sa impinga apa sau un hidrofor.In cazul nostru, pentru sincronizare, repet, ne intereseaza ca valorile corespunzatoare fiecarui cilindru sa fie egale.Mai exact conteaza mai putin ce scrie pe cadranele de la acometre, poa' sa scrie si ore important e sa stea acele cam in aceeasi pozitie si depresiometrele sa aiba aceeasi etalonare(nu-i tot una un manometru cu o scala de la 1-6 bari cu un altul de la 10-20).

 

PS.De ce cred ca a sarit lumea cu gura: fiindca s-a saturat de gargara serviceurilor.N-ai observat ca pe mai toate topicurile unde intervin posesori de service sau diferiti mecanici, indiferent de tema se ajunge la aceeasi discutie?Repet: prea multa vorbaraie si impresii si uite clientii sunt nemultumiti.SabinRace@ decat sa ma certe ca-mi repar singur tarlia ar face mai bine sa multumeasca clientii astfel incat, acestia sa ma convinga si pe mine ca ar fi mai bine s-o duc la el.Dar cand eu vad un amic ca se duce la service si ii pun aia placutele cu partea metalica spre disc, altul se duce la reglaj si vine cu ea mai prastie decat era inainte de interventie, altul plange pe forum ca dupa interventia din service era sa moara ca i-a cazut etrierul, altul ca nici n-au vrut sa i-o faca, altul ca naiba stie ce cum sa cad eu pe spate de trusa lui SabinRace?In concluzie:poa' s-o regleze si cu sticle de fanta dar s-o faca brici!

[mig]

P.S. mi se pare total deplasat sa se ajunga la insulte pe un topic care ar trebui sa fie strict tehnic.

Ai perfecta dreptate

Acum la problema lungimii. Eu zic ca nu conteaza. Un indiciu: Daca bagi aer cu pompa de ex intr-o camera de cauciuc . Daca masori la inceput, obtii o presiune (mai mica). Totusi, daca dai de multe ori la pompa, presiunea creste. Presiunea nu poate creste totusi peste presiunea pompei. In momentul in care s-au egalizat, ai presiunea reala.Ceea ce se traduce oarecum printr-o intirziere. La fel si la pompa de vid. Trage pina se egalizeaza presiunea. La un motor (care trage amestecul cu un anumit debit), pe admisie depresiunea se propaga inspre carb din aproape in aproape ajungind la valoarea ei reala.

In cazul furtunelor pt sistemul descris initial: Singura varianta pe care eu o consider acceptabila (pina la proba contrarie) este ca diferenta de lungime a furtunelor se traduce prin intirzieri diferite, ceea ce ar putea duce la citiri diferite ale valorilor de depresiune pt un anumit moment de timp considerat. Totusi aici sint doua lucruri: Daca depresiunea nu se modifica (nu se schimba turatia, nu se umbla la clapeta), ea se va stabiliza in cele din urma la valoarea corecta. Daca in schimb citirile se fac in regim tranzitoriu, cred ca citirea poate fi eronata din cauza defazajului.

Editat Decembrie 9, 2006 de mig

[SabinRace]

Clasa A 6 A nu este un motiv de referinta in cazul nostru.

Legile fizici sunt de multe ori contrazise.

Cu siguranta de aceasta data o contrazic eu daca zici ca asa e.

 

Daca ai o pompa de vacum cu manometruv(RaceTeK are) si dai la un furtun de un metru de 3 ori de ea vei scoate 3 atmosfere...

Daca la aceeasi pompa montezi un furtyn de un metru jumate va fi nevoie de 5 pompari pentru a ajunge din nou la 3 atmosfere.

 

Ceea ce incerc sa spun este ca acelasi rol ca si pompitza de vacum o are in cazul nostru pistonul care pentru a vacuma 1 data se ridica si coboara de 2 ori.Adica diferenta de 2 pompitze inseamna defapt 4 ridicari si coborari...

 

Furtunul trebuie sa aibe aceeasi lungime deoarece masoara coeficienti egali de volum si defapt asta incercam sa facem.

 

Grosimea si caqlitatea furtunului trebuie sa fie si aceasta egala.

Toate furtunele de cauciuc isi modifica volumul in momentul solicitati cu presiune.Daca nici nu sunt exact lafel atunci vom masuta orice altceva decat motoare Japoneze si practic varfuri ale tehnologiei contemporane.

 

Dar cu siguranta aceste discutii impreuna ne vor ajuta la ceva.

 

Va salut si va astept in Garajul nostru pentru orice masuratoare (in circa o luna Dynotester) sau ipoteza neelucidata a fizici impotriva practici.

 

Mai revin...

[Alex-Alex]

Stie cineva ... ceasurile alea de la Lois sau orice alte ceasuri permit tragerea unui debit impoortant de aer fals ? caci metoda cu pixuri m-a umplut de nervi pana azinoapte la 4. Ma ajuta cineva sa scap de cosmaruri cu pixuri pline de bile ?

[bcristian]

Prin manometrele sau sisteme bazate pe coloane de lichid nu trage aer fals, decat foarte putin la inceput (adica aerul de pe furtune).

[Alex-Alex]

Prin manometrele sau sisteme bazate pe coloane de lichid nu trage aer fals, decat foarte putin la inceput (adica aerul de pe furtune).

 

acum am aflat si eu ... cand am vazut posturile cu pixuri si cel cu antigel pe furtune, aveam niste pixuri ca in poza pe masa si n-am stat sa cuget la scaparile de aer pe langa bilutze...

[Alex-Alex]

Intrucat cred ca sunt cel mai zgarcit om de pe forum am incercat toate metodele de sincronizat postate aici. Sper ca postul asta sa fie o concluzie folositoare celor ce vor sa incerce metode artizanale de sincronizat carburatoare.

Asadar :

 

1-Metoda cu pixurile si cu bile. Am incercat-o, are potential, insa dupa parerea mea are marele dezavantaj ca trage aer fals pe langa bila, iar variatiile pulsatorii de depresiune devine enervanta

 

2-Metoda din postul initial, cea cu sticle parea o varianta ok. Am avut mari probleme la etansare la capacul sticlelor de nectar, am consumat mult silicon si n-am reusit sa le etansez. Ce e foarte tare la metoda asta e ideea de a topi un capat al racordurilor de furtun si a le gauri cu boldul, astfel se reduc variatiile de depresiune si permit o citire lejera a nivelului.

 

3-Metoda cu furtune in forma de "U" a iesit castigatoare. Am avut ceva de lucru la etansari (intre furtun si robinet). Am facut nivele egale in furtune cu o seringa cu antigel, am folosit racordurile modificate la metoda 2 si in 10 min am reusit sa domolesc motorul si sa mearga rotund la 1800 de ture, cat e la mine in manual trecuta turatia de sincronizare.

 

Daca mai incearca cineva, tin sa mentionez, din experienta acum ca, dupa ce s-a facut o sincronizare vizuala cu carburatoarele desfacute de pe motor, si cu ochiul pe prima gaura de bypass, variatia pozitiei clapetei la sincronizarea in mers, este foarte mica.

Cu alte cuvinte: Daca rotiti mult un surub de sincronizare in + sau in - SIGUR ati gresit ceva si faceti mai mult rau decat bine.

 

Dupa parerea mea, o sincronizare de dragul sincronizarii nu-si are rostul. Mai bine incepeti cu o degresre agresiva a carburatoarelor desfacute de pe motor, suflate cu aer prin toate gaurile si uns cu wd-40 ce e de uns. Faceti sincronizarea vizuala descrisa in manual, cautatzi pe net si aflati o reglare optima pentru amestec (numarul de ture date in manual, nu se mai potriveste la un motor mai vechiutz... been there done that ) abia apoi faceti o sincronizare, care repet, se va reduce la rotirea cu 5 max 10 grade a suruburilor, daca sincronizarea vizuala a fost facuta cu bun simt.

 

stau la dispozitie cu amanunte. vor veni si poze.

 

p.s Daca-mi consuma tot 10 dupa cate descantece i-am facut... imi fac o poza nud langa instalatia de sincronizat si beau restul de antigel ramas de la furtune.

 

p.p.s Prin postul asta nu vreau sa opresc lumea in a se duce la oameni cu experienta si scule profi de sincronizat. Am vrut sa nu repete careva greseli pe care le-am facut eu si care m-au costat timp si nervi.

Editat Decembrie 18, 2006 de Alex-Alex

[SabinRace]

Sincer din cele scrise de tine cred ca ai deja un servici bun...Daca nu atunci n-ai face rau sa te prezinti urgent la atelier caci am nevoie de oameni ca tine.

 

Bravo.

[mishu_canishu]

Am găsit la servici la mine un manovacumetru! Dar va mai aÂştepta prin birou până la primăvară! TătuÂşi instalația o realizez pa reînceperea lucrului după Anul Nou!!

[Gim]

sal !

 

plecind de la ideea

 

1)"sint prea sarac sa-mi cumpar un lucru ieftin"

2)experiente proaste cu calitatea de la louis,polo s.a.m.d.

3)doua vacumetre,ele fiind mecanice, n-o sa fie nici odata identice (in special cele "ieftine"de la polo,louis.....)

 

mi-am cumparat sincronizatorul original de la yamaha (nu cred ca conteaza producatorul).

un singur ceas (vacumetru) un robinet si un selector de cil. (nu stiu cum sa-i spun altfel)

dupa ce sincronizezi carburatoarele cu "scula" de la louis,polo....... eu le mai pot sincroniza odata ca sa fie bine!!

 

 

 

 

de ce crezi ca ceasurile de la LOUIS nu sunt asa de precise (oricum dupa sincronizare sar putea sa nu mearga motorul bine, mai sunt multi factori de care depinde mersul bine al motorului)