Sari la conținut

Adrian Berescu aka TAZ accident mortal


orestte
 Share

Postări Recomandate

  • Răspunsuri 410
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

Set the controlsfor the heart of the Sun

 

Într-o discuțieavută în timpul călătoriei recent încheiate, mi se reproÂşa că sunt puținelucruri care mă impresionează. N-am putut să-i dau dreptate interlocutoruluimeu, dar nici nu am negat fiindcă îmi venea greu să dau explicații după cumgreu îmi vine Âşi acum să-mi aÂşez gîndurile într-o ordine coerentă astfel încît,exprimate, să poată da răspunsuri multora dintre cei care au căutat aÂşa ceva peacest topic, bazîndu-mă pe trăiri ale mele ce tocmai le-am avut Âşi pe careîncerc să vi le relatez acum.

 

Moartea lui Tazeste unul dintre evenimentele care m-au impresionat profund. Poate fiindcă acumcîțiva ani am fost implicat într-un accident foarte asemănător cu al lui (ladate Âşi ore foarte apropiate, condiții meteo identice, vinovați de aceeaÂşispeță). Poate fiindcă am aflat din descrierile prietenilor lui sau dinarticolele scrise antum Âşi postum că existența mea are unele aspecte comune cuale defunctului. Nu pot să-mi explic întru totul. Poate doar fiindcă personalitatealui a avut darul de a impresiona atît de puternic! Dumnezeu să-l odihnească!

 

Din acea zi, credcă de fiecare dată cînd am încălecat pe Âşa gîndul mi s-a dus fără voia meacătre Taz. ÂŞi-am încălecat în fiecare zi, pentru mine mersul pe motocicletăeste „a way of life”. Dar a venit Âşi ziua în care am plecat din nou la un drummai lung. Nu mi-a fost uÂşor, dar trebuia s-o fac!

 

Aflat deja lajumătatea drumului, ieÂşeam din BucureÂşti cu regretul că n-am avut ocazia săciocnesc un pahar de vin cu cineva care a a avut darul în acest răstimp să-miaducă o oarecare alinare. Am ales să mă-ndrept spre Oltenița. Fiindă aÂşa amvrut eu. Aveam o destinație, timp suficient, benzină, în minte un refren lejercare-mi reamintea că „la Oltenița se aude muzica” Âşi astea-mi erau suficientesă iau o decizie. Aflat pentru prima dată în acea parte a României amdescoperit locuri cărora oamenii de acolo prin priceperea lor le-au dat unaspect cît se poate de îngrijit Âşi încîntător. Kilometru după kilometru reuÂşeamsă fiu tot mai vrăjit de ceea ce mi se-nfățiÂşa înaintea ochilor iar mintea measă fie tot mai eliberată de povara gîndurilor cu care pornisem de-acasă. Maideparte nu aveam decît să trec Dunărea pe la CălăraÂşi. Pînă acolo, din locul deunde începe povestea de față, drumul a fost o permanentă sursă de încîntare,spațiul Âşi timpul scurgîndu-se cu uÂşurință pe lîngă mine. Traversarea cu bacul,de obicei e un bun prilej pentru o scurtă inspecție a motocicletei Âşi abagajelor. Tocmai am observat că urmează să pierd scutul. Asta nu e bine, darnici timp nu aveam să remediez pe loc defecțiunea. Am preferat să merg cubăgare de seamă cei cîțiva kilometri pînă la ieÂşirea din Ostrov, unde sus pe undeal am ales un loc însorit în care să meÂşteÂşugăresc prinderea acelui scut. Adurat oleacă pînă am remediat problema, răstimp în care soarele se pregătea sădispară sub orizont. Odată fixat scutul, m-am pregătit de plecare. Dar nu! Nuputeam să plec de-acolo fără să savurez chiar Âşi măcar pentru o clipităspectacolul de un rafinament ce nu l-aÂş fi bănuit vreodată. Am văzut multeasfințituri de soare dar acum mă aflam în fața unui spectacol inedit pentrumine, magic. Aflat puțin deasupra orizontului, soarele umplea acel colț de țarăcu o lumină caldă, roÂşiatică, cum nu-mi amintesc să fi întîlnit pînă atunci.

 

De-a lungulvremii am însoțit Dunărea de la izvoare Âşi pînă aproape de vărsare, prin munți,printre dealuri, peste întinse cîmpii Âşi-apoi iar printre munți. Nicăieri nu mis-a părut mai frumoasă ca acolo, unde în cursul ei deja leneÂş, lasciv, unduindu-sespre miazănoapte, a ales să ocolească acest ținut străvechi Âşi aspru. Teraseleînalte ale Dunării, de pe tărîmul Dobrogean, erau presărate cu vii ce promiteauvinuri ale căror gustuturi abia ce încercam să le anticipez Âşi deja-mi umpleaugura cu fine arome Âşi parfumuri. AÂş fi vrut să zăbovesc mai mult gîndindu-mă lasărmanul Burebista efortul lui de a constitui statul centralizat dac cu oamenicare zi de zi, înfruptîndu-se din minunatele licori bahice ce se obțin de peaceste meleaguri preferau să se desfete alături de femeile lor ce astfel noaptede noapte li se-nfățiÂşau mereu frumoase, decît să meargă să se lupte cu niÂşteoameni pentru care, pînă la urma urmei era loc suficient sub acelaÂşi soare. Cumar fi putut ei oare să se desprindă de bună voie din brațele femeilor lor cupielea arămie, caldă, mătăsoasă?

 

Spațiul treceadin nou pe lîngă mine. Jocul de lumini tandre, pe vîrfurile dealurilor, Âşiumbre ce-mi aminteau de întunericul nopții ce urma să vină, pe fundul văilor,îmi umplea sufletul de o bucurie ce n-am mai simțit-o de mult. Motorul torcealiniÂştit sub mine iar garnitura grafitată de la îmbinarea sistemului deevacuare, ce tocmai s-a ars îl făcea să duduie cîteodată înfricoÂşător.

 

Vă pomenisem deun accident ce l-am suferit cu ceva timp în urmă. Atunci, mă îndreptam spreasfințit, cu soarele-n față. Lumina lui îmi încălzea fața cu o putere domolită iarîn clipele premergătoare impactului, gîndurile mele se-ndreptau spre arcuirileîmbietoare ale Âşoldurilor de femeie, de care aÂş fi vrut să-mi lipesc obrajii,să simt aceeaÂşi căldură. Acum soarele cu lumina lui mă îmbia spre tandredesfătări ale privirii pielii arămii Âşi mătăsoase adesea întîlnită la femeiledin zonele de cîmpie. Mă amuzau gîndurile astea. Aflat singur, doar cu fantasmelemele, în loc să cînt singur în cască, am început să vorbesc cu Taz Âşi să-l descossă aflu lui ce năluciri îi provoacă soarele cu lumina Âşi căldura lui? DrăguțulSoare, cum îi spune bunica mea, reminiscență de concept precreÂştin, păstrată înspațiul ei atemporal. Sau dacă i se par nelalocul lor aceste gînduri?! Cum aÂşputea să disociez vreodată aceste trei noțiuni (soare, femeie, vin) care de-alungul timpului, prin prezența lor au dat sens existenței mele iar prin absențalor au lăsat-o searbădă Âşi fără de noimă?! Cu cine aÂş fi putut discuta toateastea dacă nu cu un om care, fără a-l fi cunoscut, m-a lăsat cu convingerea căle cunoaÂşte-ndeaproape?

 

Poate că aÂşa afost să fie! În toiul gîndurilor mele exaltate, în timpul unui viraj strîns lastînga, în timp ce coboram spre centrul unui sat, banda pe care rulam eu eraumplută de prezența suavă a unui autotractor cu semiremorcă (ca să mă exprimastfel, pe placul internauților tehnicieni ai dinamicii accidentelor) cedepăÂşea o căruță. Mai pe româneÂşte, pe banda mea era un tir. Am aruncat oprivire rapidă spre exteriorul carosabilului. Nu, nu era o soluție bună. Acoloera un gard. Pe interior n-aveam ce căuta, oricum era prea tîrziu. Îmi mairămînea să continui frînarea pe partea dreaptă a carosabilului, acolo unde eraadunat un strat gros de nisip. Am aplicat cît am putut de corect tehnicile defrînare Âşi de virare poate nu suficient de îndelung exersate pe aceastămotocicletă, cu cauciucurile astea, fiindcă asta trebuia să fac: să virez sprestînga pentru a rămîne pe carosabil Âşi să frînez cît pot de energic pentru aevita impactul cu dihania aia mare de fier.

 

O tăcere lungăs-a aÂşternut la mine-n cască. Nu mai era de mult timp cald dar pe spatele meutranspirația curgea Âşiroaie. Motorul duduia în continuare liniÂştit.Vitezometrul indica 60km/h. Temperatura lichidului de răcire 90C. Cîțivacopii îmi făceau cu mîna de pe marginea drumului. Prea tîrziu să le mai potrăspunde.

 

Toată povestea demai sus ar trebui să aibă un sens fiindcă asta am vrut, să dau niÂşte răspunsuricelor care vor cu tot dinadinsul să învețe din accidentele altora, înainte de ase trezi vorbind (scriind) doar de dragul de a se auzi vorbind (în cazul defață – de a-Âşi citi vorbele).

 

Celor carerealmente practică mersul pe motocicletă cred că le e la îndemînă înțelesul atot ceea ce am descris mai sus. Celor care doar tînjesc la mersul pemotocicletă, consider că e necesar să le spun că înainte de toate, călătoria pemotocicletă îți deschide perspective inedite de cunoaÂştere Âşi autocunoaÂştere. Călătorindcu motocicleta vei percepe mult mai complex tărîmurile străbătute. Acest tărîmpoate fi cartierul vieții sau întinsele deÂşerturi, fără deosebire. Vei aflamult mai îndeaproape sunetul, culoarea, mirosul, căldura locului respectiv.Pentru fiecare metru parcurs vei avea de muncit: să priveÂşti, să accelerezi, săfrînezi. Toate astea crează emoții. Uneori emoțiile pot fi puternice, alteorinu. Indiferent cum te situezi față de un obstacol ivit în cale pe aÂşteptate saunu, traiectoria ta va fi definită în mod categoric de felul în care reuÂşeÂştisă-ți controlezi emoțiile, dacă eÂşti capabil să ai aÂşa ceva.

 

O accelerare preaputernică poate să-ți ridice pulsul pînă acolo unde simți că inima-ți sare dinpiept Âşi să nu mai vezi altceva decît linia orizontului. Alte ori un viraj sauo frînare. Alteori (Âşi aici e cazul meu) lumina soarelui. În timpul acesteivieți nu voi Âşti niciodată cu certitudine dacă acelaÂşi lucru e valabil Âşi încazul lui Taz. Tot ce Âştiu e că în acele lungi minute-n care l-am avut partenerîn călătoria mea, au să-mi rămînă mult timp vii în memorie!

 

rose.gifrose.gifrose.gifrose.gif

 

 

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Set the controlsfor the heart of the Sun

...........

 

Un metru patrat de salata de cuvinte din care trebuie sa pricepem ca daca cumva ne apare un tractor sau alta dihanie agricola in cale sintem sau morti sau imprastiati pe asfalt.

Nimic mai fals! Totu depinde de cat de adanc ai bagat laba in maneta din dreapta in contextul dat. Doar eroii traficului mor sau cad din asa ceva. Vezi bine ei au 'experienta' de aceea ei au impresia ca au voie sa bage laba adanc in maneta cu pricina fara sa pateasca nimic rau. Adeseori insa legile fizicii sint de alta parere.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Rai mai suntem.Fii mai tolerant un pic.A indraznit si el sa scrie cateva cuvinte despre ce si cum a simtit la un moment dat si l-ai si executat.Probabil ii dai blana pana in semafor si acolo iti dai seama ca este aprinsa culoarea rosie si trebuie sa opresti.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Dupa 3 saptamani am ajuns din nou pe acest topic. Ce citesc? Discutii despre justitia din Romania, pareri despre asprimea pedepselor, incadrarea juridica...etc. Ma doare si ma umple de dezgust faptul ca un topic dedicat memoriei lui TAZ (un motociclist oarecare pentru cei mai multi care ajung aici, in fapt un spirit superior si un om deosebit) a ajuns sa trateze astfel de probleme si, mai mult, moderatorii care se grabesc sa isi manifeste "autoritatea" prin toate "cotloanele" motociclism.ro, in acest caz nu reactioneaza defel.

 

Mare pacat!!!!

 

 

Sunt convins ca TAZ ar fi umplut 5 pagini comentand caustic si ironic acest lucru intr-un mod cat se poate de savuros!!!!

 

 

Cinstiti-i memoria lui TAZ sau......nu mai scrieti nimic!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ma doare si ma umple de dezgust faptul ca un topic dedicat memoriei lui TAZ a ajuns sa trateze astfel de probleme si, mai mult, moderatorii care se grabesc sa isi manifeste "autoritatea" prin toate "cotloanele" motociclism.ro, in acest caz nu reactioneaza defel.

 

Din pacate pentru tine, acest topic NU este dedicat memoriei lui TAZ. Mai cauta pe la forumurile regionale, aici e sectiunea de Accidente, nu se comemoreaza nimic si nu se tin momente de reculegere. Multumesc.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ca noutate, s-a schimbat politistul care se ocupa de dosar, probele de sange (atat ale conducatorului combinei cat si ale lui Adrian) nu au venit inca de la IML, iar expertiza tehnica nici nu a inceput (si a trecut o luna deja) din lipsa unui expert tehnic autorizat.

 

 

 

Dani(ceva cifre), stim ca ai pula mare, dar du-te si te culca pana nu ai erectie si lesini din cauza lipsei de sange in creier

 

LE: scuze... greier

Editat de Alveola
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Alveola, daca te gindesti mereu la po.la lui Dani mergi pe websiteurilor erotice si poate dai de el. Discuti acolo pe teme sexuale. Nu conteaza ca Dani face o masturbare online, nu intereseaza pe nimeni, poate doar pe tine. Intzelegi unde bat. Nu sint prieten cu Dani.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

@Alveola, am mai zis de atatea ori: nu ma intereseaza ce parere aveti voi despre mine, ma doare la basca. Ce-am avut de spus am spus, daca tu nu ai inteles, iesi te rog pe prima pagina a forumului si citeste ce scrie la sectiunea de Accidente: "Sa invatam din greselile altora ..." Cred ca pana si un handicapat isi poate da seama de scopul acestei sectiuni. Daca tot nu intelegi, iti pot face un desen ...

 

@JAGI, multumesc de interventie, ai punctat exact ideea dar nu cred ca ai cu cine ... din pacate, unora le trebuie ceva mai mult efort intelectual sa te inteleaga.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.


MOTOCICLISM.ro
Grup Facebook: +36000 membri
Înscrie-te în grup
Discutii despre motociclism pe Facebook
 
BIKESHOP.ro
Grup Facebook: +18000 membri
Înscrie-te în grup
Anunturi de vanzare - cumparare pe Facebook.


×
×
  • Creează nouă...