Jump to content
Sign in to follow this  
tiyuta

wegoslavia

Recommended Posts

Plecat-am sa speriem estul. Pardon, sud-estul.

 

Al cui? Al Europei.

 

Cat timp? Pai cam cat ne tin buzunarele.

 

-----

 

Dupa ce a carat si aranjat toate bagajele la motocicleta, Iulia face ultimele pregatiri in fata oglinzii. Incercam si pana la urma reusim sa facem un selfie cu batul nostru care rasuceste GoPro-ul dupa cum bate vantul.

 

DSC_7342.JPG

 

G0013147.jpg

 

Buzludzha, highlight-ul zilei.

 

DSC_7357.JPG

 

G0023149.JPG

 

G0033175.jpg

 

Fetele sunt in culmea fericirii atunci cand viziteaza monumente sovietice abandonate.

 

DSC_7367.JPG

 

DSC_7383.jpg

 

DSC_7374.jpg

 

DSC_7384.JPG

 

G0043198.jpg

 

DSC_7392.JPG

 

DSC_7401.jpg

 

G0053226.JPG

 

Cu dureri in mai tot ce poate durea la sfarsitul primei zi pe motocicleta, tragem la un camping unde suntem intampinati de o caprioara.
Nu mai e nimeni cu cortul si e plin de casute neocupate. Merg la receptie sa intreb unde putem intinde casa si o domnisoara simpatica ridica din umeri si face semn din maini cum ca oriunde e bine. Ii multumesc si-i zic ca vin imediat cu banu'. No pay! No pay!,insista domnisoara noastra. Zic, bine, daca no pay atunci maybe drink later, bar. Yes!
Ca sa fie treba completa, dupa ce ca no pay, avem in locsorul asta umbra si un foisor fix langa locul unde intindem corturile, numai bun sa ne tratam cu supa instant si bere Kamenitza.
DSC_7414.JPG
DSC_7421.JPG

Share this post


Link to post
Share on other sites

Keep on going -- I am in!...

In introducere ar fii fain sa treceti in revista traseul -- ca sa stim pe unde o sa ajungem in paginile urmatoare! :). Foarte tari si pozele!

Share this post


Link to post
Share on other sites

frumos frumos si multumim bineinteles ca impartiti si cu noi

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumim ca ne urmariti! :bigstar:

 

marius.roibu, nici noi nu stim traseul. In linii mari, din Bulgaria in Macedonia, apoi Albania si de acolo in sus pana in Alpi, then home.

 

Mihai Sandu, se comporta foarte bine. Chiar si pe offroad. Consum de 3,7/100km la ultima alimentare. Singura chestie care ma ingrijoreaza un pic e ca vobleaza pe curbe dar cred ca e de la greutatea prea mare pe spate. Pe langa coburi am un roll bag de 50l full si cort si saltele...

 

Pe curand!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Va vad!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Jurnal de pasager racit

 

Camping Klisura (Bulgaria) - Scopje (Macedonia)

 

Cand bolunzesti in spatele motocicletei ai mult timp sa te gandesti la: care esti ala de mi-ai dat cu atata generozitate raceala chiar inainte de a pleca in excursie, ma? Stii sigur ca e cineva de la Ideo Ideis si incerci sa iti amintesti daca ai vazut pe-acolo vreo figura descompusa asa cum e a ta acum. Dar la cate sticle de apa ati shareuit cel mai probabil ai dat si tu mai departe ce ai primit. Cu ocazia asta imi cer scuze.
E bine sa ajungi sa folosesti medicamentele din trusa - ca doar nu le-ai pus degeaba, ca anul trecut, nu? Si-asa faci mai mult loc in coburi.
De la cocktailul de pastile ajungi sa si adormi pe motor, pentru prima oara, o experienta infioratoare pentru ca ai cosmaruri scurte si diferite in timp ce esti foarte constienta de prezenta ta intr-un echilibru relativ pe motorul mergand.
Nu prea ai ganduri profunde, peisajul curge, cea mai adanca intrebare pe care ti-o pui e: sa antibiotic sau sa nu. Singurul plan al tau e sa ajungi acolo in Macedonnia unde sta Zahi, colega din facultate, sa te ia de mana si sa te tarasca pana la prima farmacie pentru noi provizii.
Lancezesti tu cu boala ta in casca. Daca primesti un Ketonal de la Dragos pentru ca simti cum creierul pompeaza in masele nu poti spune decat: Let's enjoy the ride!
Asa intrii in minunata Macedonie. Si parca simti un pic de leac pe sufletul obosit de tuse.
Si apoi ajungi in Scopje si stai cu gura cascata de un metru. Nu ai mai vazut asa ceva. Sculpturi, statui enorme, proportii total gresite in comparatie cu cladirile din jur.
Cineva a luat ceva gresit de se intampla asa ceva. Pare ca toti banii tarii sunt cheltuiti pe aceasta reamenajare a capitalei inr-un stil...nu, ca n-are stil. Irina a descris bine: parca am fi pe un platou de filmare. Un biciclist a denumit chestia circ.
Undeva, mai departe de luminile chicioase, gasim strazile turcesti, linistite, vechi, frumoase, cu gust. Ne umplem cu ele, vorbim cu un domn poliglot care ne serveste ceai si apoi o luam spre somn. Maine avem rendez-vous cu Zahi.
G0063237.jpg
DSC_7440.JPG

 

DSC_7454.JPG

 

DSC_7455.JPG

 

DSC_7471.JPG

 

DSC_7478.jpg

 

DSC_7483.JPG

 

DSC_7500.JPG

 

DSC_7504.JPG

 

DSC_7522.JPG

 

DSC_7531.JPG

 

DSC_7537.JPG

 

DSC_7544.JPG

 

DSC_7549.JPG

 

DSC_7555.JPG

Edited by tiyuta

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vă urmăresc cu interes.(ascuns)

 

:)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multumim, ERU!

 

Urmeaza continuarea, bineinteles dupa ce ne dam seama cum se iese din Parcul National Mavrovo, MK. :)

 

20516677410_13b77854d2_o.jpg


» Post actualizat in 20 Aug 2015 19:52
Jurnal de pasager racit
Dimineata in Skopje, cu cornuri si cafea si un caine numit Zhile (Jile), care nu vrea sa stea la poze, e buna. Lenevim prin gradina hostelului mai mult pentru ca avem un traseu scurt: trei ore pana in Krushevo.
Pe drum ne gandim sa facem dreapta, spre Parcul natural Mavrovo. Un politist ne asigura ca drumul e practicabil. Ieeei! Dupa cam 100 de km de voie buna si munti frumosi dam de o fundatura. Irina si Dragos fac stanga-mprejur dar pe noi ne impinge din spate spiritul de aventura. O luam pe off-road in sus. Cica ar fi drum de 30 de km, cica ar fi greut, cica ajungi totusi unde trebuie... Dupa doar 6 km dam de o mini-intersectie, multi cai care pasc si un domn la bustul gol, genul Bruce Lee, dar teribil de afumat, ne face sa intelegem clar ca pe-acolo nu se trece. Situatia pare destul de periculoasa, mai ales ca de undeva din apropiere mai urla cineva la noi si nu stim daca ne invita sa bem impreuna sau ne anunta ca e gata sa ne impuste pentru ca ne-am apropiat de caii lui. Asa ca ne intoarcem.
G0073285.JPG
DSC_7571.JPG
Mai intrebam niste oameni, gasim niste indicatoare care duc spre nicaieri, facem poze de consolare si ne intoarcem.
DSC_7578.JPG
DSC_7588.JPG
G0113421.jpg
In loc de trei ore eu simt ca am facut zeci de mii. Am mers o zi intreaga in cautarea orasului Krushevo. Am servit la pranz chipsuri si niste batoane de ciocolata cu vechiul gust al bomboanelor de pom. Nu ma plang! Macedonia este atat de frumoasa - de fapt e mai mult decat frumoasa dar nu am acum in cap un cuvant care sa exprime mai mult.
DSC_7591.JPG
DSC_7605.JPG
DSC_7597.JPG
DSC_7615.JPG
DSC_7623.JPG
In Krushevo, daca ceri o indicatie, tot orasul iti sare in ajutor. Asa gasim casa lui Zahi. Cobor de pe motocicleta, imi tremura picioarele, o iau pe Zahi in brate si stiu ca totul e bine. Am ajuns in cel mai frumos oras din lume.
G0123434.JPG

» Post actualizat in 21 Aug 2015 21:53

Krushevo

 

Locuitorii din Krushevo au cuptoare foarte mari, cat sa incapa tigaia mamei lui Zahi care ne-a asteptat cu un mix de mancare minunat. Bem cel mai galben rachiu si pornim seara la plimbare. Prietenul lui Zahi, Igor, ne-a rezervat o masa in piata centrala unde ascultam un concert de jazz. Oraselul asta de o mie si-un pic de oameni are o viata de noapte chiar intensa.
E plin de calatori in jurul nostru. Fac aici o mentiune: Igor e genul de om care are mai multe ore petrecute in aer decat pe pamant. E unul dintre cei mai buni parapantisti din lume iar in Krushevo oamenii vin de peste tot, aproape tot timpul anului, ca sa zboare cu el. E o vedeta locala. Ne miram cu totii de cat de frumos e aici. Am subestimat Krushevo. De fapt, am subestimat Macedonia.
Noaptea continua cu bere, sandvisuri gustoase facute intr-o chicineta, ploaie, un concert al unei doamne siliconate intr-un restaurant deschis recent, unde barbatii parca au intrat in transa, iar bere, rachiu de miere!!, tratament cu propolis a la Igor pentru raceala, povesti in pensiunea lui si apoi somn adanc - ratat sauna.
DSC_7631.JPG
DSC_7632.JPG
Daca ajungeti in Krushevo, de neratat Krushevo Pot, la Pizza Skar, in centru. La noi a intrat in top trei mic dejunuri.
DSC_7637.JPG

 

Masina Zastava e peste tot.

 

DSC_7639.JPG

 

DSC_7641.JPG

 

DSC_7645.JPG

 

Zahi.

 

DSC_7650.JPG

 

DSC_7653.JPG

 

DSC_7695.JPG

 

DSC_7699.JPG

 

Monumentul dedicat revolutionarilor macedoneni din perioada ocupatiei otomane a Krushevo-ului.

 

DSC_7769.JPG

 

DSC_7785.JPG

 

DSC_7796.JPG

 

Coburi, versiunea 1.0

 

DSC_7811.JPG

 

Ultimul mohican - mester de butoaie din Krushevo.

 

IMAG2384.jpg

 

Comitetul de la revedere, la iesirea din Krushevo.

 

G0143468.JPG


» Post actualizat in 22 Aug 2015 16:01

Un reply, fratilor. Nevoie mare :)


» Post actualizat in 22 Aug 2015 16:45

Mno, deci spoiler alert, pentru ca-s prea fericit ca-am scapat intregi.

 

Deci, cam ce poate face un motociclist impreuna cu iubita lui pasagera cand dau nas in nas pe off-road-urile din muntii Albaniei cu niste baieti inarmati cu AKM-uri, intr-o zona despre care au auzit acum doua zile ca ar fi patria canabisului european, miezul miejilor ierbii de pe piata occidentala?

 

Se saluta respectuos, normal, si-si vad de drumul lor mai departe.
Da, deci oficial Iulia e cel mai curajos om pe care-l stiu iar mie imi trebuie o pereche de chiloti curati. We live to tell the story.
Pe curand!

P.S Ma duc sa ma-mbat!

 

11903912_744265382366397_496271342635188

 

 


» Post actualizat in 25 Aug 2015 08:11

motociclism.ro zice, citez, "merge_too_many_img"

 

:what:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Citeodata off road este periculos, ce cauti in gradina oamenilor?

Share this post


Link to post
Share on other sites

:) zi mai departe!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Multzam, cnairda! Se pare ca depasisem limita de poze pe cap de motociclist.

 

bmwio, stii cum e cand te mananca...tre' sa te scarpini :)

 

---------

 

Ajungem pe seara in Ohrid si nu apucam bine sa punem rotile in oras ca suntem asaltati din stanga si din dreapta de localnici doritori sa ne cazeze la supra-pret. Doi ne invaluie pe biciclete, unul pe scuter, apare un al treilea, o femeie, tot calare. Scapam cumva si ne gasim propriulsobi, o camera cu balcon intr-o pensiune la 15 minute de centru vechi, pentru 10 euro de persoana, la o doamna care o rupe pe aromaneste un pic. Dam o tura pana in orasul vechi sa vedem amfiteatrul unde se bateau gladiatorii si picam lati. Cam asta a fost pe ziua de azi.

 

DSC_7842.JPG

 

DSC_7849.JPG

 

Dimineata check-out-ul e devreme, la 10;00, dar gazda noastra e de treaba si ne lasa sa tinem bagajele si utilajele din dotare la dansa in curte pret de cateva ore, cat sa ne dam seama si noi ce e cu Ohrid-ul asta, pe lumina.

 

DSC_7855.JPG

 

DSC_7872.JPG

 

DSC_7876.JPG

 

DSC_7879.JPG

 

DSC_7882.JPG

 

DSC_7890.JPG

 

DSC_7891.JPG

 

DSC_7907.JPG

 

DSC_7912.JPG

 

DSC_7920.JPG

 

DSC_7935.JPG

 

Azi vrem sa campam. Si nu oriunde. Vrem la Sveti Naum, la recomandarea lui Zahi, fix pe malul Ohrid-ului, fix in locul unde se varsa din munte apa care umple lacul asta frumos. Locul e la 40 de kilometri de orasul Ohrid, foarte aproape. Drumul merge serpuit pe malul lacului. O placere. Ajungem repede la locul cu pricina si, SURPRIZA!
O mare bariera sta in calea fericirii noastre iar un domn in uniforma militara ne spune pe englezeste ca aici, la campingul asta de zici ca ai ajuns in gradina Eden-ului, au voie doar macedonenii. Locul e pe granita cu Albania, poate de-asta.
Facem stanga-mprejur din paradis si ne retragem cativa kilometri mai sus, la un alt camping, in sat la Ljubanitsa. Locul e cinstit, sincer, ieftin si curatel dar are un puternic iz comunist. Zeci de rulote fara roti stau abandonate si lasa loc imaginatiei pentru scenarii care se intorc mult in timp, in perioada de maxima glorie a locului. Langa ele sunt si foarte multi rulotisti, cam ca la noi pe la Gura Diham sau pe Cheia, genul de familii care iti dau senzatia ca s-au scos de la intretinere pe toata vara si-au lasat agitatia oraselor ca sa traiasca langa apa.
O fetita vorbeste cand in engleza cand in macedoneana cu prietenul ei imaginar, un batran arunca plictisit cu pietre in apa, un pescar uitat in larg. Dragos face niste paste foarte bune pe care le devoram langa satra noastra, casa noastra pentru urmatoarele doua zile.
DSC_7940.JPG
DSC_7943.JPG
DSC_7954.JPG
DSC_7975.JPG
DSC_7996.jpg
G0073481.JPG
G0073547_1439985890684_highweb.jpg
G0083605.JPG
DSC_7999.JPG
DSC_8013.JPG
DSC_8019.JPG
G0133729.JPG

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pozele sunt superbe !!!

 

Multumim frumos! Aparatura face partea cea mai grea. :bigstar:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pozele, aventura, modul de a ne-o oferi și nouă, totul e super!

Cu asemenea exemple am început jocul de-a picătura chinezească cu jumătatea mea mai bună, pentru a o convinge ce faină poate fi o aventură pe două roți.

Mi-am acordat maxim doi ani până o conving, din care a trecut aproape unul... și se pare că sunt pe drumul cel bun.

Share this post


Link to post
Share on other sites

bestial. abia astept continuarea...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Va urmaresc si eu :10:

Nu e cam incomod cu dslr-ul dupa voi ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

blorin, foarte frumos ce-ai scris mai sus. Multumim tare si succes cu jumatatea mai buna! Clar esti pe drumul cel bun. :)

 

gabyshor, multumim!

 

TrekOut, multumim! Comod nu este, dar vorba unui prieten: cu asta ramai la urma urmei. Cu pozele. :)

 

-------------------

 

Iulia
Treizeci si noua de buncare. Asta este rezultatul vanatorii de pe drum. Incepand cu cel de pe granita cu Macedonia. Citisem despre dictatorul nebun care a impanzit Albania cu buncare pentru ca ii era teama ca o sa fie atacat de toti si de oriunde dar nu ma asteptam sa le caut ca nebuna si sa le numar din mers.
*Obligatoriu: de facut poza langa ele, pe ele. Neaparat. Spune lui Radu.
Auzisem ca drumurile sunt foarte proaste pe aici dar informatia ar trebui actualizata. Pe unde suntem noi acum asfaltul e ca-n palma, proaspat, acum il toarna.
Dam de benzinariile Kastrati, salamul (cuvant urat) si restaurantul Pishat si tot radem cand mai facem cate o pauza. Cum sa nu razi?
Ne ratacim un pic unii de ceilalti dar ne reintalnim in vechiul Berat, un oras tare de tot, conservat cum trebuie, cu casele lui albe din piatra si cele trei cartiere puse de-o parte si de alta a Osum-ului. Cazare la Ana's House, vis-a-vis de hostelul recomandat de "biblia calatorului" - Lonely Planet. Aici il intalnim pe Makis care e student in Romania si ghid in orasul natal, pe timpul verii.
Albanezii au ceva cu ordinea si curatenia. Am vazut o gramada de spalatorii pe drum, paduri ordonate la linie, iar doamna locului - Ana, probabil - curata in continuu dupa noi.
DSC_8037.JPG
DSC_8040.JPG
DSC_8046.JPG
DSC_8049.JPG
DSC_8052.JPG
Suntem rupti de foame si o luam pe stradutele intortocheate si fara nume. Se pare ca cei de aici au preluat programul de siesta al grecilor: bucatarii inchise pana dupa sase. Dar noua ne e foameeeeee! Nici nu terminam bine de urlat ca Ilija si fiica Patricia ne agata si ne invita in gradina lor din spate, la o masa traditionala. Sa fie bine, sa fie rau, oare ne vor rapi, jefui, etc... Prostii.
Mancarea e senzationala, locul frumos, tantarii ne terorizeaza dar Ilija a dat cu niste Raid - doar putin ca sa nu ne deranjeze.
Italiana e limba de conversatie, deci eu si Irina stam si ascultam si intelegem cam trei sferturi, in timp ce Dragos si Ilija parlamenteaza, iar Radu completeaza cu italiana lui invatata din desenele animate.
DSC_8066.JPG

 

DSC_8073.JPG

 

Cu burtile plesnind urcam sus de tot la cetatea care inca e locuita, intotdeauna a fost asa. Si albanezii ca si noi s-au batut cu turcii pe unde s-au prins. Aici se pare ca se refugia populatia Berat-ului in timpul atacurilor. Prindem si apusul sus..

 

DSC_8099.JPG

 

DSC_8106.JPG

 

DSC_8131.JPG

 

DSC_8135.JPG

 

L-am intrebat pe Makis de ce pe dealul din departare scrie mare NEVER. De fapt ar fi trebuit sa scrie ENVER, prenumele sociopatului care le-a fost dictator, dar soldatii care erau la un moment dat in aplicatie pe acolo au facut un act de creatie.

 

DSC_8140.JPG

 

Ce fac unii pentru un selfie!

 

DSC_8149.JPG

G0013716.JPG

 

DSC_8157.JPG

 

DSC_8168.JPG

 

DSC_8161.JPG

 

DSC_8178.JPG

 

DSC_8173.JPG

 

DSC_8187.JPG

Edited by tiyuta

Share this post


Link to post
Share on other sites

Foarte frumos.va mulțumim ca împărtășiți cu noi vacanța.

Share this post


Link to post
Share on other sites

luccyus, multumim ca veniti cu noi! :)

 

------

 

Iulia
Cu Makis poti sa stai de vorba ore-n sir. Incearca sa ne convinga sa mergem cu el ca ghid prin Berat dar inca o zi aici inseamna o zi in minus altundeva, asa ca ne punem toti catrafusele si o luam din loc spre nordul Albaniei. Makis ne recomanda sa merge intr-un loc, la Capul Rodon (Kalaja e Rodonit). E in drum, asa ca de ce nu?
E cam cald. Trecem prin Durres doar ca sa ne luam un burek si fugim mai departe.
Sa fie far? Sa fie in varful dealului? Sa fie biserica? Sa fie port? Dupa ore de drum superb cu marea Adriatica pe langa noi, ajungem in sfarsit la Cap Rodon unde...e o nunta, alte mirese se pozeaza cu scenarii dramatice in spate, mult circ si paine intr-un loc idilic. Sa fugiiim!
60 de buncare. Inca nu am facut poze langa ele. Radu, nu uita! Vreau poza langa unul.
Incercam alt drum care ar trebui sa dea in cel principal spre Shkoder. Ce-am zis de drumurile albaneze? Puteti uita. Ne pierdem prin niste coclauri sinistre. Drumurile care pe harta par facubile arata ca ulitele din cel mai jalnic sat in Romania.
Suntem pierduti? Ne vor ataca albanezii pe off-road-urile astea? Irina si Dragos nu sunt de vazut. Semi-panica.
DSC_8190.JPG
DSC_8193.JPG
DSC_8201.JPG
Ne regasim de abia in Shkoder la o cafea. Ne-a rupt ziua asta pe coclauri. Ne retragem la un camping la cativa kilometri in afara orasului (Lake Shkodra Camping), pe malul lacului. Surpriza! E minunat si nu apare in Lonely Planet. Suntem salvati.
DSC_8217.JPG
DSC_8218.JPG
DSC_8232.JPG
Theth. Muntii Theth. Sa mergem maine acolo?
DSC_8203.JPG
Roibu stand la povesti cu fratii mai mari, in camping la Shkodra.
DSC_8242.JPG

Share this post


Link to post
Share on other sites

DE VIS !

Share this post


Link to post
Share on other sites
Radu


Ok. Deci cum naiba a aparut nebunia asta cu Theth si nordul Albaniei. Acum cateva zile, la o margine de drum prin Macedonia, coboara langa noi dintr-o Zastava un barbos. Vrea sa vada daca suntem bine, sa ne intrebe de sanatate. Ne conversam cateva minute bune si dintr-una-ntr-alta ajungem la inevitabila intrebare where are you from?. Zic, din Romania si mare mi-e mirarea cand aud Pai si eu! Omul e din Hunedoara, stabilit aici de douazeci de ani, olar. Ne intreaba incotro. Albania. Ii pica fata. Sa avem mare, mare grija cu Albania, zice. Numai anul trecut au fost omorati 1000 de turisti din Cehia! Asta e nebun. 1000?!?, intreb. El: nu chiar 1000, dar e o vorba cu 1000...Nu prea inteleg, dar mesajul e clar. Nu mergeti in Albania ca e jale cu J mare. Gata. Fructul oprit, lucrul interzis, toate ingredientele sa vrem acolo.


A, era sa uit. Makis, tipul la care am stat in Berat, ne-a spus ca zona asta, Theth, nordul Albaniei, e ca o Columbie a ierbii pentru Europa si ca de fapt turistii astia cehi omorati, care nu-s chiar 1000, faceau ceva trafic cu droguri pe acolo si chestii suspecte.


Ora 8:30. Suntem in Camping Shkodra Lake. Stabilesc cu Iulia planul de atac. Bagam un mic dejun englezesc asa ca inainte de hardcoreala, ne luam la revedere de la Dragos si Irina cu care stabilim sa ne regrupam pe undeva prin Muntenegru. Bucla de off-road pe care vrem sa o facem are vreo 90 de kilometri, teoretic. Eu zic ca si pana la Theth daca ajungem e bine. Pasager, bagaje, e greu, domne. Iulia vrea sa faca tot. De cand a prins gustul de coclauri zici ca a intrat Necuratu' in ea cand aude de off-road. Pornim. Pana la Boge e asfalt, asa ca pe Transfagarasan la noi.


DSC_8243.JPG


DSC_8251.JPG


DSC_8254.JPG


DSC_8258.JPG


Imediat dupa Boge incepe distractia. Intalnim un motociclist care zice ca mai jos cu zece kilometri e jale si ca pentru el nu se merita sa-si rupa V-Strom-ul pe aici, asa ca face cale-ntoarsa.


DSC_8260.JPG


G0063749.JPG


DSC_8266.jpg


DSC_8268.JPG


G0074958.JPG


La intrarea in Theth, care e o chestie cu trei case si o ulita, il intalnim pe Jimmy Guri, autoproclamat (credem noi) sef peste toti sefii parcului asta natural si-al tot ce misca pe aici. Vorbeste o engleza cu accent de texan de zici ca e de acolo. Ne spune propriua lui versiune a povestii cu turistii cehi, zice si el ca sa nu o luam pe acolo dar daca totusi o luam sa tinem cartea lui de vizita. A mai scos si pe alti nebuni de acolo, cu mobre si oase rupte. Totul pentru pretul corect de 150 euro! Daca totusi ne hotraram sa continuam din sat mai departe, sa nu plecam mai tarziu de ora 15:00, ca sunt vreo cinci ore de mers pe off si-n plus, zice, ne va prinde intunericul fix pe unde au fost impuscati cehii.


Ma pun cu Iulia la o cafea la birtul din sat. In mintea mea e clar. Ne intoarcem de aici. N-am nicio problema sa ma pun pe mine in situatii dubioase. Dar cand vine vorba de Iulia, altfel sta treaba. O intreb ce crede, asteptandu-ma ca dupa toate povestile astea cu cehi impuscati si disparuti sa zica ca vrea mai repede pe coasta Dalmata. V-am zis mai sus de treaba cu Necuratu', off-road-ul si Iulia. Raspunsul e prompt: nu stiu tu, dar eu n-am chef sa ma intorc pe unde am venit. Bine, fata!


DSC_8276.JPG


DSC_8288.JPG


G0105019.JPG


La vreo juma' de ora il intalnim pe Pawel. Polonez. Singur. Inca odata mi se confirma treaba ca polonezii au boasele cat pistonul de la F650. E numai un zambet. Zice ca drumul mai sus e bun, cateva balti, pietroaie, nimic greu. Mai zice ca undeva pe sus e un convoi de polonezi cu 4x4 si ca n-avem cum sa-i ratam. Vorba lui Pawel, e misto cand mai intalnesti pe cineva pe drumuri de-astea. It brings back hope!


G0094987.JPG


G0105117.JPG


Trece alta juma' de ora. Drumul inca bun. Din sens opus un 4x4, alb, cu un snop de buruieni cat un balot de fan, legat de masina. Ce naiba, au facut polonezii cale-ntoarsa? Trec de noi, numai fețe suspecte, Numai a polonezi nu arata aștia. Buruienile: iarba cat cuprinde. Marijuana, hasis, verde! WTF?!? Makis, 'tu-te-n aripa! Tu vorbeai serios?! Morcovul e cat lubenita! Ma uit la Iulia care rade. Bai, ce dracu, unde am ajuns? Tu ai vazut? Nu trec zece minute ca din fata apare un 4x4 pe care scrie POLICIA. Inauntru alte fețe dubioase care ne scaneaza din cap pana-n picioare. Ridic timid mana sa salut. Saluta si ei. Dam mai departe ca inapoi clar nu ne mai intoarcem.


Incepe sa fie din ce in ce mai rau pe jos. Albii de rau, bolovani de toate marimile, noroi. Ma astept, nu de putine ori, ca Roibu sa se rupa in doua. Pute a iarba din toate directiile. Posibil sa fi ajuns chiar in locurile alea despre care povestea Makis ca e foarte greu sa ajungi, la plantații. Mi-e frica. Chiar mi-e frica. N-am avut niciodata un sentiment asa puternic de nesiguranta. Ma gandesc ce idiot am fost sa ne bag pe aici. Incepe sa picure mocaneste. Geaca mea nu mai stie cu ploaie si chestii de-astea si-mi dau seama de cat de stresat sunt abia dupa vreo douazeci de minute in care m-am murat bine, cand imi amintesc ca avem costume de ploaie cu noi. GPS-ul, adica telefonul destept cu aplicatia de MAPS.ME nu l-am mai verificat din Theth si am senzatia ca ne-am pierdut iar asta ne-a facut el drumul pe unde crede ca-i mai bine. FUCK! Acum chiar sa vrem sa ne intoarcem si nu mai stim pe unde.


Ajungem intr-un sat, adica doua case care arata ca dupa bombardament, si numai barbati unul mai dubios ca altul, la o sezatoare, beau cafea si fumeaza. Iulia zice sa oprim sa-i intrebam unde suntem. Ai innebunit, zic?! Gaaaaz! Gata, am scapat si de astia. Iulia ma tot bate la cap sa fac poze cu defileul. Opresc intr-un final dar nici nu-mi dau jos casca din cap. Trag asa, rafala, una tot iese.

Continuam in sus, numai ace de par, ud, pietre ude, noroi, tot ce trebuie, toate ingredientele. Parca m-am mai calmat dar nu pot sa nu ma gandesc ca a trecut abia o ora de cand am plecat. Si nebunul ala de texan, Jimmy Guri, a zis ca facem cinci ore. Deci inca patru de asa ceva? O fi mai rau de atat? Unde (cuvant urat) suntem? De ce ne-a trebuit noua off-road cu enșpe mii de bagaje si pasageri si fara GPS si singuri?

Dupa fiecare curba in mintea mea se deruleaza acelasi scenariu: cativa barbati mascati, probabil anuntati de dubiosii de mai devreme ca vin doi prosti pe motocicleta in sus sa le deconspire afacerile cu droguri, apar in fata noastra cu AKM-uri, ne opresc, ne pun in genunchi, eu ma uit la Iulia si-i spun cu lacrimi in ochi cat de rau imi pare, etc. Ca in filme.

Stiti vorba aia cu de ce ti-e frica de aia nu scapi? E pe bune. Dupa a cinci sutea curba pe acest drum crancen, apar cativa baieti, unul mai fioros ca altul, doi dintre ei cu AKM-urile pe umar! Totul parca se misca la relanti. Pana si Roibu. Privirile se atintesc asupra noastra si tot ce pot sa fac e sa ridic mana si sa salut prieteneste. Dau zoom pe unul dintre ei. Sta in picioare, cu arma pe umar si trage asa tacticos din tigara cu un zambet in coltul gurii. Baaaa, cine dracu' sunt astia? O sa murim! Gata, asta a fost. Nu opresc si ma gandesc ca o sa ne impuste in spate. Cosmarul se mai domoleste dupa primul ac de par cand ii pierdem pe dubiosi din vedere. Unde naiba sunt polonezii cu 4x4?! Aaaaa!


DSC_8294.JPG


G0105395.JPG


G0125463.JPG


G0105251.JPG


DSC_8298.JPG


DSC_8312.JPG


G0105359.JPG


G0105387.JPG


Cand totul parea fara de sfarsit, dupa vreo trei ore apar si polonezii nostri, odata cu prima raza de soare care avea sa ne-ncalzeasca. Ii gasim opriti pe marginea drumului, un copil din grup nu stiu cum se ranise la picior si-i acordau primul ajutor. Ii intrebam daca au vazut si ei oamenii cu pusti, snopii de marijuana si toate cele. Nimic. Nada! Parca am luat-o pe drumuri paralele in lumi paralele. Urmatoarele ore au fost cu mai putin stres, stiind doar ca trebuie sa fim mai rapizi ca polonezii, in caz ca se razgandesc albanezii nostri si incep vanatoarea de oameni.


G0135485.JPG


DSC_8327.JPG


DSC_8330.JPG


DSC_8334.JPG


G0145494.JPG


DSC_8339.JPG


G0165526.JPG


DSC_8345.JPG


G0195609.JPG


Noi trei nefocusati la reintoarcerea in camping, surprinsi de un batranel binevoitor care a insistat sa ne faca poza. Se pare ca nu avea clarul la el in ziua aia.


DSC_8354.JPG


Hero of the day: Roibu.


DSC_8358.JPG

Share this post


Link to post
Share on other sites

Bravo, fain drum. Am vrut sa-l fac si eu cind am ajuns la Theth, dar July a mea era deja satula de off-road si ne-am intors pe unde am venit. Am luat-o spre Vermos sa trecem in Crna Gora din nou si ne-am luat din plin portia de off-road pentru ziua respectiva :banana:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Se pare ca Albania chiar este ce trebuie. Ca locatii/peisaje montane i mean :))).

Si Macedonia mi se pare faina.

Dar pozele sunt chiar tru.

Multumesc! Astept continuarea ;)!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Sign in to follow this  

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...