Mica Tura Prin Moldova

[ser79ban]

continuare de aici

desi nu am poze, o sa incep cu ziua 0

ziua zero a fost 13august . Cu ulei, pilnie, furtun, scaunel, placute, lichid frina scule, sticle, cirpe si inca vreo citeva acareturi am purces la motocicleta pt ai schimba uleiul si placutele de frina fata daca se dovedea necesar. Ajung jos, scot surubul de sus si las sa se scurga uleiul din cadru (cam un litru) si apoi desfac si busonul de jos. De lene nu-mi iau nici-o tavita si incerc sa scurg uleiul prin pilnie direct in sticla. Binenteles ca nu vrea si tot uleiul se scurge pe jos. Noroc ca aveam doua cirpe. Pina se scurge tot uleiul, zic sa vad cum stau cu placutele. Comparativ cu cele noi aratau duse asa ca decid sa le schimb. Desfac plasticul , scot etrierul si ung preventiv virfurile suruburilor ce tin urechile placutelor. Dau sa desfac capacelele de peste capul suruburilor susmentionate, #@$%&^*!. Iau o surubelnitza mai mare, imprumut una de la un vecin care era la garaj, nimic nu merge. String catrafusele si urc sa imi iau patentul multifunctional. Scula buna, acesta avea uneia din lame mai lat si taman bun sa fie surubelnita. Problema este ca pe o muchie lama avea un tais foarte bun si mi-a scapat in deget . Am urcat iar sus, mi-am pus un bandaj si mi-am luat manusile de lucru. Desfac pina la urma capacelele, schimb placutele si ii fac "aerisirea". Dau jos capacul de peste alternator si il resigilez cu silicon. Pun busonul cu magnet, bag ulei si sting sculele sa plec. Constat ca AM UITA SA SCHIMB FILTRUL . Dupa citeva ore ma duc si o spal.

ziua 1

Dupa o noapte nuprea dormita, ma trezesc la 6 si , in ultimul moment, imi aduc aminte ca ma batea gindul sa iau si cablul de ambreiaj cel nou. Plec la drum si-mi aduc aminte ca E ZI LUCRATOARE asa ca la 7 e plin orasul de oameni care se duc la munca. Scot bani de drum din bancomat si , dupa un moment de ura-huo cind vad soldul, purced la drum. La Piata Eroilor se rupe cablul de ambreiaj ( home-made, dejapt mai mult ROAD-made ca e dintr-un cablu de bicla si o piulita mecanica de la kitul de cabluri de la Louis). Dau semnal, ma urc pe trotuar si incep sa schimb. Temperatura motorului era taman buna....sa prajeasca pielea. Schimb repede cablul, si o iau din loc. Drum oarecum intins pina la Doraly unde fac o pauza sa lipesc izolirul ce-mi tine de oglinda. Totul uneventful pina la Focsani unde, la plecarea din benzinarie, cir-cir-cir si nimic. Nu mai pleca. Fac lipa-lipa-lipa de vreo 4-5 ori, bag I-a si pleaca. Pina sa ma indepartez de oras, ma tot gindeam ce pana calului are de nu incarca. Concluzionez ca e un scurt si opresc pe dreapta si zmulg priza de curent pusa de mine sub carenaj ( mama ei de priza ). Plec iar la drum si stau cu geana pe becurile de bord sa vad daca am rezolvat ceva. La Tisita, dupa ce stau la bariera, la 50m de bariera, POC. Mnezei, cristosi arhangheli, parastasi vreo un minut pina imi scot casca si sculele. ERA CABLUL. Desfac iar aparatoarea si incerc sa trag de porcaria aia de cablu. Nu vrea? Pai DE CE? Demontez tot si constat ca sunt un bou. Cablul nu se rupsese. Un prost nu s-a uitat cum pune cablul si nu bagase bumbul cablului in lacasul lui ci il bagase doar jumate, cablul ramanind in afara manetei . Ajung in sfirsit la Soveja unde ma pozez cu casa unui fost coleg de facultate. Pina sa sting aparatul, sa mai pun din bunurile de benzina in bagaj, trece un satean calare pe un cal alb, fara sea. Iar plec si la citiva metrii trec cu ambele roti peste ceva. Frinez si ma dau jos sa ma edific daca temerea mea este fondata. ERA O POTCOAVA PLINA DE CAELE . Spre norocul meu, toate erau indoite in forma de "J" si am scapat. M-am oprit la magazinul satului si am constatat ca are un program "satesc"; de dimineatza pina la 12 si seara dupa 17. Era 12 si ceva asa ca ma duc la o dugheana si-mi iau ceva de baut. Daca tot am deschis topcase-ul, hai sa fac si o poza. Motocicleta mea si statuia d-lui profesor Mehedinti

o pornesc spre Lepsa si la intersectie vad ca drumul era inchis intre km 61 si 74. Ete, na. Pai nu cred. Hai sa vedem. Cind apare de pe contrasens o Dacie, le-a scazut de tot credibilitatea alora de au pus semnul. Pe drum dau de un militar care pazea o curte. Opresc motorul si scot casca (uit de cagula) si il vad pe nenea cam retinut in a isi lua ochii de pemine. Fara casca in cap, zbier la nenea intrebindu-l daca drumul merge la Lepsa. Omul zice DA insa il chestionez in continuare ca sa aflu daca e si practicabil, ca jos scrie ca e inchis. Nu-i problema zice omul si-l cred. Avind in vedere ca a drumul avea doar niste surpari pe ici pe colo, se considera ca e practicabil. Mai interesant e unde s-a surpat podul, dar si acolo exista solutii. Dupa ce ma cert cu vita care nu dadea prioritate la coborire, trec prin vad, intru iar pe asfalt si iar surpriza

citiva metri mai incolo iar surpare dar exista si un pod de lemn facut in locul aluia care se surpase. Trec de el si ma opresc la o terasa sa intreb care-i drumul spre Poiana Sarata. Ca orice afacerist ce se respecta, nu-i din sat omul si nu are habar de satul de peste deal. Incep sa le explic despre champing, locatie, vecini, asezarea pe drumuri cunoscute. Nici gind. Stiu doar ca drumul vine de la Soveja si duce spre Lepsa. In fata barului dau de niste localnici si ma lamuresc ei. Inapoi si la intersectie nu merg spre Soveja ci o iau inainte prin padure (prin stinga gardului adica).

De cum am intrat in padure, pe drum forestier, am simtit ca sunt in alta lume. Gropi, balti, truchiuri de copac,.... Binenteles ca mi-am luat botezul. Dupa o groapa plina de noroi in care i-am dat gaz ca sa nu cad sau sa ramin blocat acolo, motocicleta ia o directie ne asteptata si ma duce exact spre urmatoarea balta. Saraca nu era lata decit cit tot drumul. Dar nu-i asta problema ei ci faptul ca ERA ADINCA si la iesire am luat apa in fata de parca intrasem in mare. Opresc si ma caut de chestii ude prin buzunare, scot aparatul sa-l bag in topcase si uit sa-l tin asigurat motiv pt care cade de pamint. De aici drumul a capatat o nuanta cam ingrijoratoare pt mie pt ca nu stiam drumul, nu era circulat, era plin de gropi, noroi, balti, crengi, pietre si din cind in cind mai aparea si cite o intersectie. In unele locuri drumul chiar parea ca nu a mai fost deranjat de multe secole. Pina la urma am reusit sa ies din hatisuri si sa ajung aproape de virf, la lumina si mi-am permis sa-mi trag sufletul, sa admir peisajul , sa ma mai dezmaticesc, sa studiez zona si mai ales sa-mi fac o poza mozolit; nu va arat poza cu mine dar va arat poza cu motocicleta

Bucuros ca in zare se vedea o antena de telecomunicatii si cu plinul facut am pornit iar la drum. Binenteles ca la primul semn de viatza umana (o casuta) a sarit inima in piept pentru ca aveam ocazia sa aflu daca e sau nu asta drumul spre Poiana Sarata. Si bucuria-mi fu scurta pt ca ERA O STINA si spre mine se indreptau cainii. Dupa o scurta analiza, vreo 2 secunde, decid sa bag mina in gaz si sa trec printre ei. Binenteles ca oile de la stina, in cirdasie cu cainii, se asezasera pe drum. Am reusit sa gasesc o cale de scapare si am trecut si de oi numai ca potaile nu vroiau sa inceteze. M-au tinut asa inca vreo citeva curbe si dup-aia s-au intors. Va dati seama ca nu am stat sa fac poze cu catelusii. Dupa vreo citeva curbe, dupa ce m-am mai linistit din alergatura, iarasi HAM-HAM pe linga picioarele mele. Am scapat si de astia si am ajuns in sfirsit la antene. La antene, nici tipenie de om. Dupa ce am trecut de antene, drumul a inceput sa coboare asa ca am stat cu ochii in 14 dupa o anumita curba care stiam ca e la vreo 5 km de intrarea dinspre Poiana. Asa m-am fi prins daca eram sau nu pe drumul bun si as fi stiut cit mai e pina se termina. Din pacate, pe drumul de munte toate curbele in ac de par sunt la fel. Am dat si de o "stina de porci", fara caini. Pina la urma am dat si de respectiva curba, am aflat ca e la 3 km de intrare si m-am linistit stiind ca ala e drumul. La baza am mai facut o poza, doua si apoi m-am indreptat spre champing.

dupa ce m-am cazat am inceput sa fac MULTE poze prin champing cu chesti care imi aduc aminte de tineretile mele cind stateam cu parintii in concedii in acest champing

 

Spre exemplu asta-i panta pe care fiul sefului din camping sh-a dat drumul cu caruciorul de marfa

de sus de pe deal pina jos in parcare. Pe atunci nu era chestia aia de beton care sa incetineasca autovehiculele . Sau chesti asta pe care o stiu decind era doar o placa de beton. Apoi a devenit un separeu deschis si apoi un separeu inchis. Acuma e WC pentru clientii champingului. Alaturi GRATARUL care cred ca a vazut la viata lui citeva zeci de tone de carne in diferite forme. Daca nu se schimba nimic, aici ar fi aparut in prim plan un WC si undeva ascuns dupa, pe unde sunt primul copacel si "periscopul", GHETARIA care era frigiderul restaurantului pe vremea cind alimentarea cu curent electric se facea pina la ora 22 de la un generator care alimenta tot champingul.

 

. Aici a fost generatorul dar acuma e fabrica de carne si motelul

 

Iote o menghina diferita de ceea ce vezi azi prin ateliere

si cum stateam eu si admiram gradina din fata hotelului si abundenta de ornamente din lemn se aude o muzica ciudata; TOBE DE MOTOCICLETA. Astept oamenii sa se dea jos si cind se mai apropie de mine ii trag in poza . Incerc sa-i abordez dar imi dau seama ca e nemti si eu nu sprehan germana asa ca ma duc sa le trag in poze si motocicletele . Ziua 1 s-a terminat crunt si ziua a doua a inceput groaznic. Adica pe la 10 seara au aparut inca vreo citiva neinstitutionalizati, pe linga putzoii pe care deja i-am gasit acolo si care ascultau manele la MP3-ul telefonului, care au tinut-o intr-o urlatura ca-n codru gen "hai Dinamo, Dinamo" si "BAAAAAAAAA. Mincami-ati ####". Chestia asta s-a terminat pe la vreo 2jumate.

Ziua 2

Dupa scandalul din noaptea precedenta, mi-am prelungit somnul pina pe la 9 jumate ca oricum era in plan ca zi de relas. Pe la 10 am plecat iar sa vizitez locurile pe unde am fost in copilaria mea. Am plecat spre Covasna (via Tg.Secuiesc). In drum m-am oprit la izvor sa beau niste apa .....de izvor ca cea din champing era cam calduta. Daca tot am oprit, zic sa pozez si minunatia de riu ca pozele de ieri nu iesisera pe motiv de focus automat pe altceva decit riul .

Am trecut prin Tg.Secuiesc cascind ochii dupa niste colaci secuiesti dar nu am ochit niciunde, am vazut insa semnul ce interzice accesul motocicltelor pe un sens de mers prin fata casei de cultura (pe directia ailalta nu am vazut niciunul) si mi-am continuat dezamagit drumul spre Covasna. Aici am urcat pina sus la hotelul in care am stat odata, ceva gen 3-4 ianuarie si am mai facut un repetir la Anul Nou cu bucatele ramase de la Revelion, chiar si un gratar la margine de padure. Asta-i hotelul si asta e panta unde noi facusem gratarul ala acuma fiind niste ruine ale unui viitor hotel. din cite-mi aduc eu aminte pe aici pe undeva, cu ocazia aceleasi sederi in Covasna, ne dadeam cu folia de plastic pe derdelus. Aici am vazut cea mai mica sanie functionala ce nu avea mai mult de 30cm lungime. Acuma aici sunt niste chestii artistice. asta-i o "bojeuca" f interesanta . Stau si ma intreb cit va mai dura pina si acel versant sa fie umplut de cladiri si casute si viloaie. Am plecat din Covasna, uitind sa merg si la Planul Inclinat, asa cum imi propusesem, si la iesirea din Catalina, m-am oprit sa fac o poza la mirifica poarta . In tg Secuiesc am mai facut o incercare de a gasi colac secuiesc dar nici de data asta nu mi-a reusit. Suparat si fara curent suficient in baterie, m-am strecurat pe niste stradute ca sa ajung in piateta din fata Casei de cultura, sa-mi las motocicleta intr-o parcare si sa merg sa cumpar ceva. Am reusit pina la urma sa dau un ocol interesant pe niste stradute care se denumeau "curtea X" si sa ajung in piateta. Las motorul, fac o poza cu Casa de cultura si cu floricelele din parc si apoi arunc o privire prin magazine. Plec si pe drum imi aduc aminte ca imi propusesem sa fac o poza si la panoul asta de avertizare

Si in contrast cu grija aratata anterior, iote "parapet de protectie" si dupa el e un 'lan' de pomi tineri crescuti pe o vale abrupta pe malul riului. Diferenta de nivel nu-i decit vreo 10 metri. Ajuns la champing iara, las bagajul si pornesc pe jos sa vad alte locuri incarcate de amintiri. Tot plimbindu-ma prin champing, gasesc si ultima masa 'originala' insotita de citeva scaune 'originale'. Cam asa artau inainte de revolutie toate locurile de luat masa din camping. Acuma le-au schimbat cu niste chestii de fier si lemn care nu prea mai au farmec.

ziua 3

Tabata de la Poiana Sarata dimineatza devreme . Prima-casa-din-sat (aici a trebuit sa se duca fratele meu si cu inca o persoana sa ia sare pt ca, din cite persoane urcasem pe drumul spre Slanic cu gindul declarat de a face si un gratarel, nu a luat niciuna si sare). De aici incepe drumul spre Slanic Moldova si se termina tocmai la Champingul de sus, adica la asta

. 'Champingul de sus' pentru ca la "cascada" mai sunt iarasi citeva locuri de cazare

si un restaurant

Asta este aleea ce face legatura intre izvoarele din Slanic

Aici sunt cele mai multe din izvoare iar peste parapet se poate vedea riul ce a surpat bunatate de strada ultima data cind s-a umflat .

Asta e faimosul hotel Paltinis unde am invatat sa joc Wist si unde tot timpul exista in desfasurare o partida de wist, la orice ora din zi si din noapte. Vis-a-vis fusese sediul politiei locale dar, ca si Paltinisul, a ajuns o casa parasita si mai spre centru este stadionul local unde se strigau lozinci de genul "sa nu precupetim niciun efort, sa precupetim DOUA" in timpul meciurilor

Faimosul hotel Palas pe care-l stiu decind inca mai avea schelele pe el si nu se uscase varul pe pereti . In centru am descalecat pentru a merge la cumparaturi, a minca de dimineatza si a face o poza, inclusiv complexului balnear unde mi-am uitat schiurile. Stiu ca acuma e tirziu, ca au trecut 2 decenii si nu mai am eu ce sa fac cu ele, dar daca gasiti intr-un dulap o pereche de schiuri de plastic cu legaturi gen "ski-fond", lungi cam de un metru, va rog sa mi le inapoiati. Uitasem de pisica de linga alimentara care a avut rabdare sa stea pina m-am dus la motocicleta sa aduc aparatul foto

 

astea sunt alte ravagii facute de riusorul ala de care va ziceam, binenteles ajutat de diverse izvoare

Mi-am continuat drumul si am facut o mica escala la Tirg Ocna tot din motive de "remember", trecind peste escala de la Minastirea Magura

 

Pe drum am mai oprit de vreo citeva ori ca sa fac poze la munti si la alte chestii unice care-mi ieseau in cale . Desi am tot aminat sa opresc sa fac o poza la niste panouri din Dofteana care spuneau ca nu-i bine sa mergi cu viteza prin sat, sa-ti pui centura,... si alte d-astea, pentru panoul asta m-am intors din drum ca sa-l pozez . O alta oprire am facut-o pentru stolul asta de berze si alta, dupa Piatra Neamt ca sa-i pozez baioneta lui nenea asta . Urmeaza apoi pozele de pe barajul Bicaz si din jurul barajului . Apoi poza cu "Putza" de linga podul ce duce spre Borsec si hotelurile din Durau precum si niste ultilaje ce se inreapta spre Cehlau . asta-i ultima poza, nu stiu ce deal e dar mi-a placut forma lui .

END

ps: am o multime de poze cu munti, dealuri, biserici, minastiri si cimpii dar nu le-am pus ca nu stiu cum le cheama

[Vizitator _Raul_]

Creste pipota in mine de fiecare data cand vad locatii pe drumuri secundare/izolate sau, si mai bine, prin zone montane . Las ca o termin eu de inchegat pe Tenerica si o sa iti calc cat de curand pe urme .

Sa-ti traiasca Dominatoarea si felicitari de tura .

Astept restul de poze si comentariile, fiindca sunt curios de unele locuri (am recunoscut din poze doar tabara de sculptura de la Magura. Frumos loc, desi sunt vreo 9-10 ani de cand am trecut pe acolo.)

[ser79ban]

nu cred ca aia e "tabara de sculptura de la Magura" pt ca e in Covasna si Magura care o stiu eu e mai incolo, pe linga Tirg Ocna. Sau poate ca nu are legatura cu Magura pe care o stiu eu.