mihaelaaa_b

Nu voiam sa se ajunga la asa ceva. Da, recunosc, am gresit sa postez aici. Era doar un mod de a ma exprima. Se pare ca am ales gresit locul. Nu credeam ca e nevoie sa dau detalii, dar probabil asta va intereseaza pe voi. Va rog din suflet, nu mai puneti nici un comment. Incerc sa sterg acest topic cat de curand. Nu mai vorbiti asa despre o persoana pe care nu o cunoasteti.

Intentia mea nu era sa dau detalii despre acest accident. Ci doar sa imi exprim intr-un fel sentimentele pe care le am acum. Nu s-a intamplat in Bucuresti. Iar detaliile nu cred ca mai conteaza.

E foarte usor sa vorbesti asa nu? Ideea e ca am scris ce am scris din dorinta de a atrage atentia celor care au pasiunea asta si care trebuie sa se protejeze. Se pare ca e greu sa fii inteles in ziua de azi. Probabil greseala mea a fost ca am publicat postul asta si totusi sa stii ca nu regret. Am facut-o pentru el... Atat am avut de spus.

Nu sunt motociclista, nu am experienta in domeniu, dar mi-am deschis acest cont in memoria prietenului meu care va impartasea pasiunea. Vorbesc la trecut pentru ca Dumnezeu l-a luat si ne-a lasat cu un mare gol in suflet. S-a intamplat pe 7 august...Un accident stupid dupa unii... Daca ar fi purtat casca, acum probabil ca l-am fi avut in continuare printre noi. VA ROG din suflet pe toti cei care detineti motocicleta sa aveti grija, sa purtati echipamentul de protectie si sa adaptati viteza la conditiile de drum. Si probabil ca mai aveti nevoie si de un pic de noroc; noroc pe care el, din pacate, nu l-a avut... Nici nu va puteti inchipui ce durere simt, nici nu va puteti inchipui cate planuri avea, nici nu va puteti inchipui ce gol imens a lasat in urma lui. La 22 ani sa sfarsesti asa.... Nici sa imi iau "la revedere" nu am putut... Nu stiu, poate ca am considerat ca scriind aici o sa ma mai linistesc. Si totusi nu..tot in stare de soc sunt..... Cand vad motociclete pe drum imi vine sa plang..Cand va vad fara casca ma gandesc numai la lucruri groaznice. Stiu, multa lume va spune asta, dar un pic de grija puteti sa aveti de voi. Nu stiu, nu stiu ce as mai putea spune. As vrea sa tip, sa-l strig si sa vina inapoi si nu se poate. Sper ca acolo unde e sa fie linistit si sa nu simta durerea pe care o am in suflet. Eu o sa-l am mereu in gand si in suflet. Si am sa fac toate lucrurile pe care am promis ca le vom face impreuna. Dar am sa le fac singura de acum incolo... Dumnezeu sa-l odihneasca! Nu am sa te uit NICIODATA!!!