Jump to content

bebi

Membru
  • Content Count

    8
  • Joined

  • Last visited

About bebi

  • Rank
    Nou venit pe forum!

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Salutare tuturor, La inceputul lui August am pornit la ora 6 dimineata din Bucuresti cu un coleg care in drumul lui spre Constanta a binevoit sa treaca pe la Harsova. Planul era sa ma prezint la 08:30 la Parchet pentru a depune cererea de prelungire dovada astfel incat cu putin noroc la ora 10 sa pornesc inapoi spre Bucuresti. Prima parte a planului a mers, am fost la 08:30 in Harsova doar ca decizia de prelungire a fost gata la ora 11:00. De, au fost in lucru doua cereri. Am avut timp destul pentru vizitarea ruinelor cetatii Carsium si pentru o cafea in "city center" Harsova. La ridicarea deciziei de prelungire, am intrebat si de starea dosarului. Raspuns scurt: Dureaza, politia se misca greu. Observatia mea a fost ca de la politie au plecat documentele cu recomandarea de clasare a dosarului. Raspuns scurt 2: Posta speciala merge greu, nu au ajuns inca documentele. Observatia mea 2: Documentele de la rutiera au plecat pe 09/06/2019. Raspus scurt 3: A, stati sa verific. Toata discutia a decurs civilizat si la obiect. In 15 minute doanma de la parchet revine si imi cere decizia de prelungire dovada pentru a imi da in schimb o copie a deciziei de clasare datata 02/07/2019, una bucata luna inainte de data curenta. Carnetul l-am ridicat doua ore mai tarziu de la Rutiera Constanta. Plicul cu decizia de clasare a ajuns dupa o saptamana si la adresa mea din Bucuresti. Usor dar sigur, totul revine la normal. Tracerul zburda din nou pe strazile din Bucuresti, colegii pe doua roti cu motociclete in toate culorile si formele zburda si ei in toate directiile, ce a fost mai greu a trecut, am invatat ce a fost de invatat, acum ma bucur din nou de inventia asta extraordinara, 2 x roata + motor.
  2. Accidentul a fost anunțat prin serviciul de urgenta 112, au venit doua mașini de salvare și doua echipaje de politie, inclusiv rutiera Constanta. În situații de accident cu victima, se deschide în mod automat și dosar penal. În acest moment am carnetul de conducere reținut pentru cercetări, asta înseamna lunar un drum la Hârsova-Constanta pentru prelungirea dovezii, iar dosarul deschis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârsova așteaptă o rezoluție, fiind propus pentru clasare de către IPJ Constanta. Dacă procurorul urmează recomandarea politiei, dosarul se clasează cu NUP iar eu pot ridica de la politie carnetul de conducere. Din cate știu eu, dacă ajungi la spital și declari trauma fiind consecința unui accident rutier, este anunțată și politia.
  3. @September: Este vorba de aceeași contravirare pentru evitarea gropilor apărute din senin? Știu ca am fost rău dar am zis sa fiu în ton cu mesajul tău . Revenind la subiect, este adevărat ca m-am întrebat dacă nu cumva o încercare de redresare mai puternica/brutala m-ar fi scapăt de accident, cel mai probabil ca nu. Totul a fost prea din scurt iar motocicleta era destul de încărcata, doi pasageri plus bagaje aducând o inerție mărita. Și pentru ca nimic nu poate schimba trecutul, sa ne bucuram de prezent și viitor, de zilele de vara ce au mai rămas și de cați mai mulți kilometri fără incidente.
  4. Ieri am făcut cu Fazerul "teste de ambreiaj" pentru verificare manii stângi. Nu am încă mobilitatea refăcuta complet, mai ales pentru degetul arătător care a avut metacarpianul fracturat, dar sunt refăcut suficient pentru o cursa Constanta - București. Săptămâna ce vine vreau sa bag motorul în service, piesele de schimb fiind deja comandate și livrate, fapt pentru care sâmbăta am în plan un dus la Constanta cu trenul și un întors la București cu motorul. Gata, am adus cu bine motocicleta in Bucuresti. In afara de faptul ca genunchiul si mana stanga vroiau tot timpul cate ceva, plimbarea a fost foarte placuta. Incercand sa fac economie de manevre de debreiere-ambreiere, mi-am dat seama ca motocicleta asta ar putea foarte bine sa aiba doar 3 viteze (2-4-6), sau cel putin un mod de lucru al cutiei de viteze care sa schimbe cate doua trepte de viteza la fiecare actionare de pedala atunci cand incarcarea este mica. Weekend placut!
  5. Poate era bine sa menționez și faptul că merg cu motocicleta de 9 ani și am strâns peste 35.000 kilometri pe doua roti, fără incidente notabile. În tot acest timp, am strâns o lista lunga de reguli de aplicat atunci când ești pe motocicleta, inclusiv cea care zice ca pe moto ochii se casca la drum, nu la peisaj. Dar se pare ca omul nu este o mașinărie care să urmeze toate regulile fără excepție. în cazul meu am tras cu ochiul la peisaj un pic prea mult, sau poate chiar am ațipit. Sincer, nu știu exact cum s-a întâmplat, cert este ca am fost luat prin surprindere de acea curba. Am postat povestea evenimentului în ideea de a indemna motocicliștii începători sau experimentați, sa se tine cat mai aproape de lista proprie de reguli de aur pe care le învață de la alții sau le formează în urma propriilor experiente cu moto.
  6. Salutare, și mulțumesc pentru mesaje. Cum e viata în general, după una calda vine și una rece. La mine cea rece a fost accidentul care l-am avut de Paste, acum 6 săptămâni, și care s-a lăsat cu oscioare rupte și fiare îndoite. Ca sa nu schimb subiectul discuției, am postat un articol separat la categoria accidente. https://motociclism.ro/topic/757291-când-te-fură-peisajul-pe-motocicletă/ Părerea despre motocicleta nu mi-am schimbat-o, în curând va intra în service de unde va ieși ca noua. Pana atunci, imediat ce mana stângă îmi va permite, voi lua la plimbare Fazer-ul.
  7. Când te fură peisajul pe motocicletă la plimbare prin frumoasa Dobroge. Paște 2019, urmează 10 zile de concediu din care 5 sunt alocate plimbării cu motocicleta. Plimbarea a fost plănuită în așa fel încât sa acopere cât mai bine o destinație care aștepta de mult în lista scurta de plimbări moto, Dobrogea, mai precis partea aflata la nord de canalul Dunăre - Marea Neagră. Traseul alternează drumuri pe motocicletă de până în 300 de kilometri, cu plecare din București și înnoptare în Tulcea, Brăila, Brașov cu revenire în București în ziua 4. Am plecat din București în jurul orei 10 cu prima oprire la Cernavodă. Traseul ales a fost pe A2 pentru a avea mai mult timp la dispoziție în a doua parte a zilei. După o pauza de aproximativ o oră, am pornit mai departe către Tulcea via Medgidia pentru a putea vizita și Cheile Dobrogei. După o pauză de 30 de minute la Chei, am pornit mai departe, urmând un drum mai puțin circulat care se îndrepta către Hârșova. Vremea era excelenta pentru o plimbare cu motocicleta, fiind zi de concediu, traficul era lejer, aproape inexistent. După o porțiune de drum cu pietriș am reintrat pe asfalt. Mergeam cu o viteza de aproximativ 60–70 la ora, nu ma grăbeam deloc, conform GPS mai aveam o ora și un sfert până la Tulcea iar ceasul arata aproximativ 16:30. Admiram peisajul cu o satisfacție și plăcere deosebită, când, fără să se anunțe, a apărut din senin o curba lejera la stânga. Drumul urma deja ușor curba la stânga, iar eu, cel mai probabil încă admiram peisajul. În momentul în care am revenit cu privirea la drum, motocicleta era deja pe urma lăsată de mașini cu roata din dreapta pe sensul meu de mers și se îndrepta spre marginea drumului. Am tras de ghidon în încercarea de a rămâne pe asfalt, dar imediat mi-am dat seama ca nu voi reuși, era prea târziu. Conștientizarea a ceea ce urma sa se întâmple în câteva momente a venit cu un sentiment amar de părere de rău și de tristețe, părere de rău pentru ca am stricat cu neatenția mea un lucru frumos, călătoria cu motocicleta, și tristețe la gândul consecințelor ce aveau sa se materializeze în scurt timp și care din păcate nu aveau sa ma afecteze doar pe mine, ci și pe soția mea care era pasager în aceasta călătorie. Am ieșit de pe asfalt și am intrat în zona verde de la marginea drumului, moment în care am pierdut controlul motocicletei care a căzut pe partea stânga. Motocicleta a continuat alunecarea urmata îndeaproape de noi pe o distanța de aproximativ 20 de metri, pana în marginea terenului arabil. Urmările accidentului, cate o mana stânga fracturată și cate un picior lovit zdravăn, eu stângul, iar pasagerul dreptul. Motocicleta a avut daune minime, fiind echipată cu crash-bar și aterizând pe pământ, doar câteva elementele rupte sau îndoite: scăriță pasager, cric, schimbător de viteze, bulon crash-bar și suport top-case. Fracturile s-au dovedit a fi fără deplasare, așa ca după trei săptămâni de ghips și alte trei săptămâni de repaus drumul spre vindecare pare asigurat. Pe lângă efectele fizice, au apărut și au rămas încă fără răspuns mai multe întrebări: Cum de s-a întâmplat, puteam sa fac ceva sa evit accidentul? Ce pot face sa ma asigur pe viitor ca asa ceva nu se va mai întâmpla? Este timpul ca mersul cu pasager sa devina istorie pentru mine? Merita aceasta pasiune riscul la care te expune? Acum, la aproape 6 săptămâni de la accident, încă simt umbra trista cauzată de accident cum acoperă fiecare gând legat de revenirea pe motocicleta sau bucuria cu care urmăresc fiecare motocicleta care trece pe strada. Pe de alta parte, simt de asemenea ca amintirea accidentului se transforma în lecție de viata din care voi învăța sa fiu mai prudent, mai atent, mai defensiv atunci când sunt pe motocicletă. Închei prin a spune ca răspunsul la întrebarea dacă voi mai merge cu motocicleta este DA, dar probabil nu va mai fi niciodată la fel cum a fost înainte de accident. Asfalt uscat și atenție la drum!
  8. Povestea noii mele motociclete, de la idee, căutare, achiziție, pană la revizia de 1000 Km. Primăvara lui 2019 încă nu a început, iar afară temperaturile se joaca încă în jurul valorii de zero grade. Ca de obicei, la orice rază de soare, fie el și cu dinți, gândul îmi zboară la motociclete, la cea pe care o am și care abia așteaptă să o scot la o plimbare și la cele care sunt de ani de zile în lista mea de opțiuni pentru o “motocicletă nouă”. Sunt deja ani de când gândul la o motocicletă nouă este partenerul meu de vis frumos cu ochii deschiși, vis care se transformă în realitate cu fiecare leu care se strânge în contul de economii. Yamaha FSZ600 Fazer din 2003, actuala mea motocicletă care m-a purtat în spate 8 ani de zile și aproximativ 35.000 Km, este reperul meu spre mai bine. Este prima mea motocicletă, cumpărată second-hand din Italia în 2010 pe care am folosit-o în toate anotimpurile și pentru toate activitățile: plimbare de weekend prin București, alergat pe autostradă către mare, plimbat soția pe la mănăstirile din jurul Bucureștiului, dus băiatul la scoală, naveta de acasă la serviciu, călătorii lungi pe drumurile naționale ale României singur sau cu pasager, și nu în ultimul rând subiect de discuție cu prieteni și pasionați. Căutarea spre mai bine când ai un Fazer din 2003, credeți-mă, este foarte grea. 600 cm3 si 4 pistoane în linie, 98 cai putere pe un naked semi-carenat, un super-sport când ai luat rezervorul în brațe, atitudine de street-fighter la mersul în oraș, o șa confortabilă pentru mersul cu pasager, mod de mers dual, docil până în 7000 rpm și dezlănțuit peste, toate astea într-o linie estetică frumoasă. Ce ar putea fi mai bine decât un Fazer din 2003? Multe, doar că aici începe greul. Pentru mine nu există motocicleta perfectă, orice îmbunătățire a unui aspect afectându-le pe celelalte. Vrei confort — pierzi sportivitate, vrei consum mic — pierzi performața, vrei spațiu de depozitare — iei in volum, vrei tourer — pierzi agilitate în oraș, este o poveste fără sfârșit. Și totuși, ce ar putea fi mai bine decăt un Fazer din 2003? Simplu, o motocicletă nouă — nu second-hand, o motocicletă mai confortabila la mersul cu pasager, o motocicletă mai ușoară, o motocicletă cu ABS, o motocicletă care tragă și la turații joase, o motocicletă care sa aibă și ceva din tehnologia și designul ultimilor ani. Căutarea a fost relativ simplă, după ce am pus cu forța la aceeași masă emoția și rațiunea, cerințele fiind clare, am ajuns să analizez categoria sport-adventure-tourer de clasă medie formată din Yamaha MT-07 Tracer, Kawasaki Versys 650, Suzuki V-Strom 650, Honda NC650 și BMW F700GS. După vizite repetate în showroom-urile dealerilor, probe la rece la târgurile anuale de motociclete și accesorii, plus un test-drive cu MT-07 Tracer și Versys 650, decizia a fost luată: Nu cumpăr motocicletă nouă, este prea scumpă și nu-mi permit încă acest lux. Efortul căutării nu a fost în zadar, ordinea preferințelor a fost stabilită, vezi enumerarea sport-adventure-tourer de mai sus. Revin la momentul Februarie 2019, moment la care primesc pe email oferta motocicleta.com.ro pentru lichidate de stoc. Deschid email-ul și caut Tracer 700 roșu în listă. În oferta este Tracer-ul albastru tehnic, nepotrivită culoare pentru o motocicletă de asfalt, și roșu, da, roșu, este roșu în listă, su-per! 1000 EUR reducere din prețul de lista pentru moto cu 0 Km, fabricată în Noiembrie 2016, găzduită în showroom. Fac repede calcule, adun, scad, împart, înmulțesc, compar cu oferte de pe moto.it, mobile.de si chiar olx.ro, evaluez an înmatriculare, kilometri parcurși, accesorii incluse, nimic nu iese mai bine ca oferta motocilete.com.ro. Luni dimineața, prima zi lucrătoare după ziua ofertei, sun la dealer și anunț ca sunt interesat să cumpăr motocicleta, dar menționez mai întâi vreau să o văd pentru a mă asigura că starea motocicletei este “nouă”. Odată ajuns la dealer, văzut, plăcut, plătit avans. Căutarea a luat sfârșit, sezonul moto 2019 începe cu motocicleta noua! Este foarte plăcut să cumperi o motocicletă și să nu te grăbești să o ridici, de ce ai face asta când ai motocicletă cu care să te plimbi, motocicleta noua este deja a ta și așteaptă să fie echipată cu lista de accesorii comandate iar sezonul moto încă nu a început oficial. Așteptarea prelungește momentul plăcut al achiziției iar anunțul dealer-ului de întârziere cu încă o săptămână nu face decât să prelungească și mai mult starea de plăcere. Știu că asta cu așteptarea sună un pic aiurea, dar asta e realitatea. Ridic motocicleta echipată cu top-case de 56 litri Kappa, crash-bar și mască de radiator Yamaha într-o zi numai buna de dat o tura pe doua roți. Protocolul standard pentru astfel de ocazii, zâmbete largi, admirat motorul, felicitări pentru achiziția făcută, poze în diferite configurații moto-driver-pasager, efectuat fără grabă. Mă pregătesc să pornesc la drum în regim de rodaj, maxim 5000 rpm și accelerare lejeră. Începe aplicația practică ce trebuie să valideze toată teoria construită în ani de zile în jurul unei motociclete noi. Prima plimbare cu Tracer-ul 700 începe cu o tură de acomodare, fără pasager, pană la benzinărie. Primele diferențe față de Fazer le simt puternic și imediat, poziția în șa este mai dreaptă și mai ridicată — o vizibilitate mai bună a traficului dar și emoții crescute atunci când la oprire talpa caută asfaltul, cuplul la turații joase este evident mai mare — accelerația este vioaie și fără efort, motorul sună straniu, parcă ar fi al unui tractoraș de jucărie care devine mai grav și mai serios la fiecare tragere de manșon de accelerație, greutatea mai mică dă o senzație de mai bun control și manevrabilitate. Mă adaptez foarte ușor la noile metrice și explorez cu mai mult curaj secretele noii motociclete. Pasagerul care a așteptat cuminte tura de acomodare a urcat deja în șa și pornim la prima plimbare împreună. Cu fiecare sută de metrii parcursa sunt tot mai încrezător ca am luat o decizie bună alegând sa cumpăr o motocicletă noua și modelul care se apropie cel mai mult de idealul meu. Tracer-ul 700 nu pare să simtă pasagerul și răspunde la comenzile de accelerare ușor și prompt. Mă strecor printre mașini aproape la fel de ușor ca și cu Fazer-ul, poate mai este nevoie de timp pană la calibrarea completă pe noua motocicletă pentru acest mod de mers. Schimbările de direcție le fac foarte ușor și natural, de parca motocicleta are deja preîncărcat profilul meu de mers. Pasagerul confirmă poziția mai relaxată și vizibilitatea mai bună care aduc mai mult confort și plăcere momentelor petrecute în șa. Intru în regim de autostradă, pe DNCB :), mergând cu o viteză în jurul valorii de 100 Km/ora, moment în care costat că parbrizul stock, destul de mic, nu oferă o protecție prea buna în zona caștii și a mâinilor. Nu mă deranjează în mod deosebit acest fapt ținând cont de două lucruri, 90% din timp circul în oraș iar opțiuni de upgrade există la prețuri accesibile. Greutatea mai mica și poziția mai înalta nu par sa afecteze stabilitatea la viteze mari și vânt din lateral. Rezerva de putere, chiar în regim de rodaj, ma fac încrezător în potențialul motorului de la momentul în care mă voi putea folosi toate resursele. Diferența de 23 de cai putere nu cred că o s-o resimt, poate nici nu am folosit vreodată toți caii putere disponibili pe Fazer. Închei prima plimbare încântat de cele constatate și bineînțeles de reacția pozitivă a soției în rol de pasager, care a avut totuși o mică observație, suspensia spate este un pic prea dură, asta după ce inițial a părut mai confortabilă. Mai am și alte observații minore, pe care am să le menționez totuși pentru lectura cârcotașilor. Un pic cam mult plastic, sudură inestetică pe toba finală, aluminiul de pe radiator trebuie neapărat mascat cu o protecție, fleacuri… Acum la aproape 1000 de Km parcurși din care aproximativ 800 de metri de drum de pământ iar restul asfalt, pot trage o concluzie în format plusuri — minusuri, dar mai bine nu, este plin net-ul de astfel de concluzii. Am să concluzionez simplu, spunând că sunt foarte încântat de noua mea motocicletă și mă bucur de fiecare lucru bun care l-a adus față de cea veche, fiecare reevaluare a opțiunilor din piața aducându-mă la același rezultat, Yamaha MT-07 Tracer.
×
×
  • Create New...