copylotto

mongolia updated.

mongolia updated. Mesaj completat Draga Perapunzel, […]E deja destul de tarziu, dupa toate opririle astea, cand de dupa o colina, imi apare in fata ochilor si a rotilor… Ulaan Baatar. Draga Perapunzel, mi se taie tot - picioare, maini, rasuflare, si nu in ultimul rand contactul la Doyle. Pentru ca vezi tu, trebuie sa opresc, ca nu prea mai vad pe unde inaintez. Spune-mi muiere, fraier, spune-mi cum vrei. Plang. Sa-mi fuck una, doua, trei, cinci sute. “Acolo”-ul de acum doi ani s-a transformat in “aici”. E chiar in fata mea. Iar atunci e acum. Mi-e greu sa spun cum imi e. Sunt muci. O avalansa de ganduri da cu mine de toti peretii. Prin cate am trecut, si cum. Ma uit la Doyle cel murdar si greu incercat, cu farul lui incruntat, apoi la mine. Toata treaba asta e pe bune, nu? E ciudat, pentru ca nici macar la jumatatea drumului nu sunt, dar am in fata linia asta de sosire, sarbatoarea asta de oras care la cum arata nu pare sa spuna nimic altcuiva decat mie. Sunt DiCaprio agatat de Titanic, si-i urlu marii de verde si munti din fata mea ca I’m the king of the world. Sunt the fucking lizard king, I can do anything... Ma sui calare si in cateva minute trec linia, indicatorul cu Ulaan Baatar. Opresc din nou sa-i sun pe cei dragi. De-aici… ma-ntorc acasa. […] povestea numaru' 20, update in seara asta.

Draga Mihai, [...] Dau peste un motociclist. Ich Uul? Da, inainte. In sfarsit, primul om care stie unde e oraselul asta. Ajuns intr-un varf de deal ma vad nevoit sa-mi pun costumul de ploaie. Incepe sa ploo. Pana acum mi-a fost usor, dar acum pamantul asta de pe poteci s-a transformat in noroi si mersul cu Doyle pe aici devine din ce in ce mai dificil. Sunt singur in tot peisajul asta, si nici cerul, nici pamantul nu au un aspect prea prietenos. Hopaaa, senzatia pe care o cunosc – mi-e frica. [...] update maine dimineata

mongolia updated. sry de intarziere. PS. In numarul asta de Esquire (asta de septembrie, e la chioscuri) e un material cu Mihai si Mongolia. are 8 pagini.

Draga Uci Duci, [...] Ajung in oraselul Taihshir, unde intreb un om incotro e Uliastai. Imi explica in asa fel incat de data asta chiar inteleg ceva. Vad un pod, sub care cu siguranta gasesc umbra, si trag sub el, ca sa devastez o conserva de peste. Ma asez in poponeata pe o piatra si… nu. Haideee, maaa. Doyle al meu are evacurea neagra si motorul stropit de o chestie ciudata. Ma apropii cu frica, sa inspectez problema. Yes, radiatorul meu e spart. [...] update maine dimineata.

mongolia updated.

Draga Gabi si Cristi, […] Ma intorc inapoi in yurta si nu apuc sa ma asez jos, cand peste mine vine ligheanul al carui miros l-am cunoscut cu cateva minute in urma. E, acum sunt in bucluc. E asezat in mijlocul iurtei, si toata gasca da navala. Am impresia ca treaba asta ce emana mirosuri nu chiar placute e o delicatesa. Deci: un cap de capra fiert, plus cateva picoare si… daca am priceput eu bine, intestine. Mi se tranteste in fata un castron plin cu chestii, de care mi-e frica sa ma ating. Se mananca cu mainile. Nu disting absolut nicio bucatica de carne in toata chestia asta. Va dau cuvantul meu, ma prefac ca bag ceva in gura si ca mestec. Zaresc un centimeru patrat de carne pe care-l bag in gura cu bucurie. Si mestec, si mestec, si mestec, asa, ca sa par ocupat. In jurul meu toata lumea e innebunita, baga-n ei ca disperatii. Asta mi-e si norocul, ca nimeni nu e atent la mine. Cand of, pana aici mi-a mers, tatal familiei imi intinde foarte bucuros o bucata d-aia de intestin. O iau. O bag in gura. Shit… […] PS Asta e cel mai blanos update de pana acum. Are 79 de imagini si 20 de pagini deschis in word. Va las sa va cumparati bere, tigari si un cap de capra ca sa aveti cu ce-l servi maine seara.

mongolia updated.

Draga Luiza, […] Continui. Da', nu e bine. Nu sunt pe drumul care trebuia. Ma indrept spre ruta sudica acum. Stii ce, o sa ma duc asa, si-o iau eu spre nord, daca e cazul, mai vad. Drumul e foarte, foarte prost. E efectiv o lupta sa mergi pe aici. Simt eu asta, si-l simt pe Doyle ca nu-i place. Cred ca nu exagerez daca spun ca eschivez cate o cadere odata la cinci kilometri. Chiar ma vad cazand, si simt ca pierd controlul. Iar bucatile alea mitraliate care sunt peste tot le pot numi fara jena ca cea mai grea chestie prin care eu si Doyle am trecut de cand ne cunoastem. Nici nu ma pot bucura de minunatia asta de tara, cu muntii, stepele si pustietatile ei, atat de mult trebuie sa ma concentrez la drum. Abia asta e partea care doare. Si sunt singur. Daca o sa cad si prin minune nu-mi rup nimic, cum ridic eu animalul? Nouazeci la suta din timp sunt absolut singur. Singur, singur. Shit. Ce fac? […] update maine dupa-masa. intram, in sfarsit, in mongolia

Costin, mongolia updated.

mongolia updated. Mesaj completat Draga Costin, […] Dupa vreo o suta de kilometri imi dau seama ca ziua aia care se anunta minunata a apucat in alta directie decat a mea. Arunc o privire la etrierul din fata, din mers, asa cum fac la fiecare 20-30 de kilometri si vad ca nu mai vibreaza. Discul meu fiind stramb, cam asta era starea etrierului meu pana acum. Strang frana putin. E moale. E asa, fleasca. Prinde, dar nu ca inainte. Opresc, nu pare sa fie nimic in neregula. Dau etrierul jos si inspectez putin problema. Lichid este, curat putin cele doua axe pe care culiseaza, plec si… nimic. E la fel. Mai mult, acum cand franez simt cum pulseaza maneta de frana. Hm… haide ma Doylica, nu-mi da probleme d-astea de anu’ patru la mecanica. Zi-mi ca vrei sa-ti schimb placutele, ca vrei farul curat, ca vrei sa mergem mai incet. Da’ nu ma lua cu d-astea. Bine, o fi ceva aer in instalatie, zic si io asa, ca asa am auzit ca se zice. Hai ca mai mergem putin, mai franam si vedem noi. Ne apropiem in sfarsit de munti. Pe urcare ceva nu e bine. Si parca si la depasire am observat ca nu e chiar ca inainte. Stiu si eu, o fi din nou paranoia din capul meu. Dar nu, cifrele nu minte. Intr-a cincea, Doyle ar trebui sa-mi arate cele doua ace, de la vitezometru si turometru, in acelasi unghi. Ei, acum, din cand in cand, cand vrea el, cand trece de patru mii de ture, vitezometrul ramane in urma. Recupereaza, dar nu prea mai e sincron cu turometrul. Ambreiajul meu patineaza. […] update in seara asta.

Draga George, [...] Ok. Acum o asteptam pe Vera si mergem la… la… la intalnirea anuala a motociclistilor din Siberia, yeah baby! In parcarea de la Metro nu asteapta cateva sute de motoristi. Maaaama, blana! Stii legendele alea cu motocicletele rusesti, cu Dnepr, Ural, IJ? Uita-le, n-ai sa prea vezi asa ceva pe aici. In schimb nu uita de motociclisti. Sunt multi si stiu sa mearga pe japonezele lor, 90% cruisere. Incolonati plecam spre locatie, care e la vreo patruzeci de kilometri. Sa vezi disciplina la baietii astia. Se merge pe mijlocul benzii, iar pe margine sunt intr-un continuu du-te vino unii cu veste reflectorizante. Ocupatia lor e sa blocheze toate intersectiile ca astfel coloana noastra sa avanseze nestingherita. N-are nimeni nevoie de politie .[...] update maine dupa-masa.

mongolia updated.

mongolia updated. Mesaj completat Draga Alin, […] Cand mi-e lumea si distractia mai draga vad negru in fata ochilor. La propriu. In fata e bezna. Nu e ploaie, e furtuna. Vad si fulgere care se infig in pamant undeva la orizont. Fiecare mica curba la dreapta e o binecuvantare, pentru ca in dreapta e senin. In stanga la fel, negru. Cand e de dreapta – yes, yes! Si apoi, cand drumul coteste putin catre stanga – nu, nu, nuuu. Intr-un final reusesc oarecum sa evit nebunia, si ma gandesc ce frumos ar fi sa trag eu pe dreapta si sa trag o poza. E prea inspaimantator cerul asta negru sa-l las asa. Si opresc. Nu apuc sa ma dau jos, ca aud asa, un zgomot pe care nu-l pot defini, ca se apropie din spate. Intorc capul si vad. E ploaia care vine mancand pamantul. Si aleraga intr-un hal… O vad pe asfalt cum se apropie. Aici e uscat, iar la cinci sute de metri in spate fierbe. Patru sute, trei, aaaaaaaa […] update in seara asta

Draga Darie, Alexandra si Gabi […] Decorez conform obieciului camera cu cizme, geaca, ciorapi, pantaloni si ma duc la baia de peste hol sa fac un dus la chiuveta. E blana. Si plec la mancarica. Bors, binenteles si ceva pui cu piure. Plus bere, total - mai putin de doi euro. Apoi ma retrag in camera, unde dupa cinci minute bate cineva la usa, ba mai mult, incearca clanta. Apoi aud pe hol ceva de Romania. Deschid. Doamna si domnilor, tineti-va bine, puneti-va centurile, lasati scaunele pe spate. Incepe Star Trek. […] update in juma' de ora

Draga Maria, […] As vrea sa gasesc un loc de dormit, dar azi se pare ca e putin mai greu. Asta pentru ca drumul asta e pustiu. Nu in sensul de circulat, ca masini, slava producatorului de Lada, avem mai multe decat nevoie. Ma refer la faptul ca nu e nimic pe margini, decat cate o benzinarie ratacita dar binevenita, din cand in cand. Si ploaia care nu se mai opreste. Deja camioanele m-au invatat, de cate ori le-am depasit, si de cate ori am fost depasit cand opream sa imbrac sau dezbrac costumul. Si totul se desfasoara intr-un peisaj apocaliptic, pe bune. Zici ca acum ceva vreme pe aici a trecut o bomba atomica mica. Sunt mesteceni, multi, de-o parte si de alta a drumului, din care n-a mai ramas decat trunchiul alb. Hm… recunosc, nu prea primitoare imagine. Dar unde mi-e locul de dormit? […] update in seara asta Mesaj completat mongolia updated.

Draga Vadim, […] Reusesc sa trag motocicletul la umbra echivalentului unui gratar de facut mici, inauntrul caruia ma adapostesc si eu. Toarna cu galeata, aia mare de cinspe’ litri. N-are cum sa dureze, in jur e oarecum lumina. Asa e, in douazeci de minute trece ca si cum n-ar fi fost. Se duce inspre ceea ce, din pacate de data asta, e si drumul meu. Scot banii si pana sa trag toate pe mine, ma trezesc inconjurat de vreo sapte baieti cu beri in maini, care impresia mea e ca nu sunt chiar prietenosi. […] update in seara asta Mesaj completat mongolia updated

Draga Ortansa, nu degeaba iti spui tu russiantiger […] Dupa cativa kilometri Doamne-Doamne imi da loc in fata la unul din spectacolele la care se cam pricepe. E un drum care nu prea e de pe Pamant. E ca si cum ma bate vantul altei lumi. Iar cerul e fantastic. Incetinesc, ma bucur de fiecare secunda. Opresc si din nou plec. Semnalul ca spectacolul e pe sfarsite e tras de camionul din fata care franeaza. Franez si eu si... Pixu’! Cred ca franez. Strang frana fata si nimic, dar incetinesc totusi in siguranta. Pastrarea distantei fata de antemergator e o chestie la care tin. Arunc o privire din mers la etrier. Aaaa… groaza! Semnal dreapta, si opresc in cinci metri. […] update in seara asta Mesaj completat mongolia updated.

mongolia updated

Draga Gheza, [...] Am incercat sa spun mai multe chestii, am facut si ca o gaina, si ca un porc, dar nu ne-am inteles, asa ca a trebuit sa recurg la un siretlic la care recurg de fecare data cand mi-a foame si nu ma inteleg cu interlocutorul. Spun “borsh”. Ca asta stiu ca e exact ce zic. Mai mult decat atat, e foarte, foarte bun. Tir-istii ma intreaba cum e cu politia, iar eu imi pun mainile in cap si le spun ca politia ruseasca e numai “money-money”. Se rade cu pofta. Ei vezi, asta e, de ce naiba nu pot si eu sa rad, cand dau peste un hopa-mitica d-asta care-mi cere taxa de motocicleta? Asa as vrea sa-mi fiu. [...] update in seara asta

mongolia updated @RoxanaF, lumea este intr-adevar foarte mica. mica si plina de motociclisti.

Draga Andrei, [...]Ma mai invart eu pe-acolo minunandu-ma de creatia asta, si bucurat de senzatia de bine pe care in sfarsit o am in Rusia. Ma gandesc ca e probabil din cauza faptului ca aici sunt multi turisti, multi d-astia ca mine, multi noi, adica vino acuma bai militiene si alege, ca nu mai sunt singur. Pe drumul inapoi spre motocicleta incepe sa ma incerce o vaga senzatie de rau. De lesin probabil. Ba balacesc putin intr-o instalatie de udat iarba, dar nu ajuta cu nimic. Imi mai iau o apa si ma retrag in paduricea de langa parcare, la umbra. M-as dezbraca in poponeata gol, dac-as putea. Oricum, merg pana unde se poate. Ridic trioul dupa modelul Sasha, dau jos cizme si ciorapi, suflec pantaloni si desfac prima catarama de la protectiile de la picioare si ma asez pe o buturuga. Chiar simt ca mi se taie filmul. Mi-e foarte greu sa-ti explic cat de cald poate fi. Beau apa, imi fac o poza. [...] update in seara asta

mongolia updated

[…] Intru in vama. Doi vamesi vin la mine si imi zic direct… 10 dolari. Eu, avand in vedere ca e mai mult decat pe fata, nu pot s-o procesez decat ca pe o gluma si rad. Ei bine, rasul meu nu e impartasit de nimeni. Sunt trimis la un ghiseu unde un vames imi da o hartie in rusa si-mi spune s-o completez. Vitelul ala la poarta noua pricepe mai mult decat inteleg eu din hieroglifele astea. Il intreb pe vames daca ma poate ajuta, si intr-un dispret total imi face semn sa dispar, si pana completez sa mut si motocicleta, ca incurc treaba pe-acolo. Raman vreo zece minute cu hartia intr-o mana, cu un pix in cealalta si ma uit cum vama isi vede in continuare de existenta ca si cum eu nici macar n-as fi acolo. […] update maine, cat pot de dimineata

[…] Mariupol. Dupa cinci sute de metri Marcel se face negru. E mort. Incerc tot felul de metode de resuscitare, dar nimic. O fi caldura. A mai facut el o data asa, prin Croatia. Singura solutie e sa asteptam putin. Isi revine fix cand nu mai speram, dar trackul zilei de azi a disparut. Fir-ar. Oboseala mea cred ca accentueaza fiecare stare prin care trec. Sunt foarte suparat din pricina track-ului asta. Asta-mi mai trebuia acum. Merg inainte. […] update in seara asta