buna seara tuturor!
in primul rand, cu mare tristete constat ca a trebuit sa dau nu stiu cate pagini pentru a ajunge la accidentul meu. ceea ce inseamna multe accidente, prea multe.
nu credeam ca o sa ajung sa postez aici vreodata. dar din pacate (sau fericire), o fac.
deci eu sunt cel care eram la ghidon in acea zi fatidica. mi-am luat inima in dinti si scriu aici pentru a spune si povesti ce si cum s-a intamplat. poate pe multi nu ii intereseaza, dar unii (macar unul) vor invata ceva. si daca unuia ii dau de gandit spusele mele, e bine.
nu sunt nici cel mai mare rider, dar ceva experienta pot sa spun ca am. carnetul l-am luat prin 2005, motoare am avut 2 (cu honda cea busita), drumuri am facut destule, mai multe prin Bucuresti dar si pe drumurile tarii. niciun incident.
Placerea de a merge pe motor era mare si ma simteam liber si plin de viata cand simteam aerul pe langa mine (stiti senzatia). Prietena mea a fost de multe ori in spatele meu si ii placea foarte mult.
Tocmai achizitionasem si pentru ea echipament mai profi si era nerabdatoare sa ii vina o casca smechera din Italia (o vazuse la targul moto din baneasa, dar nu aveau dimensiunea).
in ziua aceea mergeam la servici (pe undeva pe la statuia aviatorilor). Nu stiu cum sa spun, dar inca de la inceputul drumului fusese aiurea, vreo 3 imi taiasera calea, unul a trecut cam pe rosu la Universitate. Acum eu le spun semne, dar poate e mult spus.
Pentru ca am vazut ca lumea si-a dat cu parerea despre accident, iata pe scurt: eram pe banda 3 (cea de langa axul drumului) si aveam vreo 50-55. Tipa asta cu Fiatul a venit pur si simplu din dreapta si a intrat in noi. Nu am avut niciun timp de reactie, doar in ultima clipa am vazut cu coada ochiului cum vine. Nu eram nici pe sensul opus, nu depaseam nicio alta masina..pur si simplu eram pe banda mea, mai aproape de axul drumului, nu pe mijlocul acesteia.
Masina a intrat direct in piciorul meu drept si m-a aruncat peste ea. Nu stiu cum am zburat, doar m-am trezit pe astfalt (pe sensul opus) si prima grija a fost sa nu vina nimic din fata. A doua grija a fost ce face prietena mea. Ea a zburat mult, ajunsese pe sensul opus foarte aproape de bordura ( luati aminte ca sunt 3 benzi pe sens). Spaima a fost mare, frica, nedumerire...cam asta am simtit. Durerea a venit pe urma.
Eu fractura de maleola dreapta si nu stiu ce pe la peroneu - 3 suruburi, nu am avut voie sa calc in picior 3 luni, carje, recuperare, etc
Ea fractura de metacarpiene la mana dreapta si reconstructie de ligament incrucisat posterior la piciorul drept. Cam aceeasi perioada de recuperare.
Acum suntem amandoi mai bine, de aceea am si scris (mi-am promis ca voi posta cand o sa fiu bine), dar nu a trecut totul. mai e de tras, cam 1 an cu totul.
Ce vreau sa subliniez:
- imediat dupa accident eram intinsi pe iarba si cu oamenii de rigoare pe langa noi, speriati, plini de sange si nestiind ce e cu noi si ce sa facem. Pe drum a trecut un motociclist, l-am vazut clar. M-am bucurat fiindca era un "frate" de-al meu. Insa el nu a oprit, desi a incetinit si s-a uitat. Pe viitor, daca vedeti asa ceva, opriti! chiar daca nu sunteti de specialitate, faptul ca stati langa omul ala cazut, va ajuta mult.
- incercati sa va duceti la medici buni. Initial, SMURD-ul m-a dus la Elias, insa m-am transferat la Militar. Cel de la Elias ma lua la misto ca asta e, daca ti-a trebuit motocicleta...Asadar, va recomand Spitalul Militar - Doctor Adrian Barbilian (m-a operat pe mine), Dr. Codorean (daca nu cel mai bun in ligamente, va deveni curand fiindca e tanar), Dr. Filipescu de la Spitalul Sf. Ioan (a operat-o pe prietena mea la genunchi)
- nu aveti incredere si mila fata de cei care va accidenteaza. Tipa asta (nu ii dau numele) zice ca e motociclista si vaaai, cum a putut sa faca ea una ca asta. La Politie si-a schimbat marturia si a spus ca nu a vrut sa intoarca (desi sigur asta a vrut intrucat era foarte aglomerat si mai multi fac manevra asta), ci doar a schimbat banda si nu s-a asigurat (zau, si ce cauta cu juma de masina intoarsa si cu dubla linie continua pe sub mijlocul caroseriei ?). Oricum, Politia a constatat ca ea a fost de vina, in urma masuratorilor. Dupa accident a dat un telefon a treia zi sa vada ce facem. Apoi, pa. Nici un ajutor, macar ala uman de a aduce omului la spital o apa si o ciocolata. I-am facut plangere penala si nu ma voi opri pana nu obtin cea mai grea condamnare (desi o sa fie o pedeapsa cu suspendare), mai ales ca dreptul este ceea ce am facut si fac. Altfel, un asemenea specimen va lovi si pe altcineva cu aceeasi seninatate.
- nu va puteti feri de altii, oricat de talentati, vechi in sa, siguri pe voi, atenti, regulamentari ati fi. Sunt sofer vechi si nu am avut incidente, desi am batut tara si Europa. Cu motorul la fel, mergeam tare cand era cazul, incet si atent cand era cazul. Acum vor sari unii ca ei faceau o schema si scapau. Bravo lor, dar nu e asa. Si daca tot nu va puteti feri la nesfarsit, purtati echipamentul adecvat. Eu am avut casca k lumea, geaca k lumea cu toate protectiile din lume. Din pacate, nu am avut cizmele. Insa cum masina a intrat drept in piciorul meu, cam greu zic eu sa fi scapat. Prietena mea nu a avut manusile (desi abia ii cumparasem unele smechere) si s-a ales cu metacarpienele rupte. Apoi aparatorile de picioare erau acasa si s-a ales cu ligament rupt.
- fiti foarte, foarte constienti de risc atunci cand luati pasager. Cel mai rau din accidentul asta e cand am vazut-o trantita de asfalt. La fel de greu a fost toata perioada asta cand o vedeam cum se chinuie. Eram sigur, stapan pe mine si constient ca duc in spate inca o viata. Acum nu as mai putea.
Ma uit cu drag si imi bate inima cand vad cate un motociclist. Aprope ridic mana sa salut, dar eu nu mai sunt pe motor. Inca nu stiu daca voi mai putea merge vreodata si mor de oftica ca o tampita mi-a stricat un vis frumos. Ma bucur ca suntem bine amandoi si ne-am reluat viata de acolo de unde o lasasem. Insa a fost ingrozitor de greu. Si cand am citit despre toate accidentele intamplate si am vazut "legumele" de prin spitale, m-am intrebat daca merita. Sigura ca merita, dar aveti grija de voi si de ceilalti.
Oricum, din pozitia mea de actual conservar veti avea numai drum liber.
scuze pentru topica si poate tonul sfatos, dar eu am trait toate astea.
Bafta si sa auzim de bine!
