Caută în comunitate

Asa cum spune titlu am reusit si eu sa ajung in norvegia. Am plecat cu un motor, suzuki v-strom de 650, o proaspata nevasta, bagaje multe. Pana la urma excursia a fost un fel de luna de miere in 19 zile; 7029 km pe roti, 107 ore petrecute pe motor; 1 tren, 1 barca mare, cateva barcute mai mici; tuneluri si poduri spectaculoase nenumarate; 8 tari; 1 cort si foarte multi prieteni care ne-au gazduit pe drumu de intoarcere. Povestea este lunga, deorece pt mine reprezenta un vis. In primul rand nu sti de cati bani ai nevoie si consideri ca tot timpu nu iti ajung si tot timpu ai nevoie de mai mult. Faptul ca toata lumea dadea bugete de 2 3 4 mii de euro de persoana, ma tineau departe rau de aceasta tara. Sa va spun cat am cheltuit. Vreo 1600 de euro pentru excursie. Si in total 2000 de euro cu toate cumparaturile inclusiv ulei si cauciucuri schimbate pe drum, detalii pe care le voi discuta mai pe larg in zilele ce urmeaza, ne-au fost suficienti la 2 oameni si atatea zile si km. Acum cativa ani am vazut ceva poze din norvegia si mi-am spus ca acolo trebuie sa ajung si eu. Cum norvegia asta nu e dupa colt, cum nu toata lumea castigam la lotto, iar unii dintre noi avem venituri modeste, devenise un fel de vis, am tot incercat sa ma cuplez cu unii cu altii, ani de zile, sa facem de o masina si sa mergem la plimbare. 1 an ratat, 2 ani ratati, etc. Intamplarea face sa cunosc o fata. Aceasta fata imparte aceleasi hobyuri ca si mine. Calatoritul fiind printre ele. Asa ca de cand ne-am cunoscut am spus ca vom merge candva in norvegia. La vremea aceea aveam un yamaha majesty de 400. Imi placea sa ma plimb cu el, cochetam de mult la ideea de un motor, dar ba vroiam una ba alta. Idea e ca am suit-o pe fata asta pe motor si am plecat intr-un wend undeva la baza transalpinei sa ne intalnim cu niste colegi si sa facem ceva activitati impreuna. Dupa aceasta mini excursie, cand am vazut cat de mult ii place, am intrebat-o daca ia placut plimbarea si daca se vede plimbandu-se mai mult. Raspunsul ei a fost un DA categoric. Deci m-am hotarat sa imi cumpar motor caci maxiscuterele la noi nu sunt considerate motoare : ) . Intre timp revenind la norvegia stabilim asa tacit ca candva ne vom casatorii si daca tot o facem ne vom duce atunci in norvegia, caci amandoi vrem lucrul acesta. Asa ca hotararea era luata imi iau motor. Ce sa imi iau ce sa imi iau, eu oricum merg mult singur, oricum vreau sa ajung la capatul lumii cu el, candva, ma pun si citesc ma informez prospectez. De BMW n-am bani, de un FJR decent nu am bani, ramane transalpu su vstromu. Stiu ca discutia e mai complicata, gusturile nu se discuta, unde vreau sa ajung e. Citesc eu de unu care o pornit de la polu nord si o ajuns in australia pe un vstrom, mai citesc despre cele "265 de zile in cautarea verii" ale echipajului Micadu. Nu pot sa nu o spun public. Ei sunt vinovati pt ca eu mi-am cumparat vstrom. Calatoria lor si fiabilitatea motorului m-au convins. Deci cu gandul la luna mea de miere in norvegia mi-am cumparat vstromu. Deci - Vstrom, avem - nevasta, avem mai nou : ) - GPS, da avem si de ala, auto, dar mi-am luat Garmin Zumo 390 din mai multe considerente : ) - loc de bagaje... ups nu prea avem, am sidecasurile de plastic originale ale motorului si am vrut altele de aluminiu, dar nu am reusit sa le vand pe astea la timp ca sa imi iau altele, deci improvizam si am luat 2 saci de la decathlon impermeabili de 60 de litri fiecare. Nu mi-am luat saci de la louis, nu pt ca nu ar fi poate mai eleganti pt caltorii moto, dar cum sunt un zgarcit imi place sa gasesc mai multe intrebuintari lucrurilor pe care le folosesc, avand in vedere ca in timpu liber mai practic si canyoning si mai ma plimb prin pesteri active, acesti saci ii port fie pe motor cand am nevoie, fie la munte cand am nevoie : ) dar avem pana la urma loc - cort avem mai multe. Pai aveam un cort de 2 persoane de la decathlon pe care il folosesc de ani de zile dar are o problema, nu are veranda, asa ca inainte de a pleca am luat tot un cort ieftin de la acelasi magazin modelu T2 XL care are veranda. Vroiam T3ul XL dar era muuuuult prea greu si muult prea voluminos. Cel mai ieftin cort de pe piata in care sigur nu te ploua. Nu deschid discutia prea mult, orice material imbatraneste si isi pierde calitatiile, asa ca nu vad de ce sa dau 5 7 9 milioane pe un cort cand si unu cu 1 sau 2 milioane face acelasi lucru. Scuzati ca nu folosesc sutele de lei, dar intelegeti voi, sper. - saci de dormit, acum avem : ) desi eu aveam modelu S15 light de la decathlon, dar nu se imbuca cu nou colectie de saci de dormit si cum sotia are S10 lightu, iar prognoza meteo zicea de vreo 10-15 grade noaptea, am decis sa imi iau si eu S10 le cu fermuaru pe partea cealata ca sa le putem uni. 1kg de sac si volum decent. - izoliere nu numai avem, norocu nostru e ca am fost in croatia inainte de norvegia si acolo in 4 nopti nu prea am dormit bine asa ca am cautat solutii. Am gasit solutia o saltea conflabila Arpenaz Air de 140 cm latime, exact cat cortu. Salteaua stransa ocupa ca si volum cam jumate dintr-un singur izolier, i-am luat o pompa electrica si cand e umflata la grosimea ce o are de vreo 10 cm este la fel de comoda ca si salteaua din pat. Nu intru in detalii decat daca imi cere cineva, dar merita. Poze am sa pun mai tarziu, deocamdata inventaru : ) - oale, primus, butelie, ustensile de gatit etc, avem si de alea facut rost, sau cumparat ce ne lipsea din lista de mai sus si gata suntem pregatiti de drum. Unde mergem? In norvegia. Unde? Pana la Nordkapp? Nu. Spre deosibire de toata lumea care merge in norvegia si vrea sa isi imbogateasca palmaresul cu cel mai nordic punct, pe noi nu ne prea intereseaza palmaresul. Cum sa mergi in norvegia si sa nu ajungi la nordkapp?. Ei se poate : ) Partea de sud a norvegiei e plina de surprize, noi am vazut o parte, urmeaza sa mai mergem sa vedem si alte parti. O sa ajungem si la capu nord, o data is o data, daca va fi pe motor, in masina sau doar cu barca nu avem de unde sti, si nici nu stim cand va fi, stim doar ca norvegia e superba si ca mai vrem sa mergem. Vrem si in islanda, si in scotia si in irlanda si peste tot. O sa ajungem noi candva la ele, avem o viata inainte : ) Nimic nu ne va oprii din calatorit, nici macar copiii care sper sa vina curand. Noua nu ne place vara sa mergem in hoteluri si penisuni. Este din punctu nostru de vedere o irosire de bani. Oricum esti pe drum toata ziua si noaptea trebuie doar sa dormi. De regula cum te intinzi si inchizi ochii cam adormi instant. Deci campingurile sunt solutia optima, iti ofera o toaleta mai mult decat decenta, un dus cu apa calda si in norvegia si o bucatarie si chiar si aragaz cu cuptor unde iti poti gatii una alta. Desi avem gps, avem harti, avem trasee, nu am plecat cu nici un traseu de acasa. Am tot citit pe unde au fost unii, pe unde au fost altii, pur si simplu am vrut sa merg spre nord, si apoi sa ma intorc, pe cele mai latularnice drumuri, m-am uitat io cu "mititica" de pe google maps cam pe unde vreau sa merg, am vazut ca daca drumu e pe harta cam are asfalt, deci ce poate sa fie rau in asta : ) Am sa va ametesc un pic cu firul povestii, desi pare ca nu are nici o logica, dar sunt atatea de multe de spus, incat ca sa puteti intelege de ce si cum ajuns sa facem aceasta ecursie, trebuie sa va spun mai multe, sper sa aveti rabdarea necesara sa urmariti aceasta poveste. Cand spun ca a fost oarecum un vis sa ajung acolo, chiar asa a fost. Revin in timp cu un an iniante, cand mi-am cumparat vstromu. Stiam eu de Vstromania (intalnirea anuala a posesorilor de vstrom) si culmea eu in timisoara, intlanirea unde... La vama veche. M-as duce pana acolo, dar sa imi bag cracu, e tare departe. Ce sa fac ce sa fac. Stau si urmaresc forumu cu cine mere ce se intampla etc. Ce sa vad, echipajul Micadu va fi prezent acolo. Ii spun la viitoarea sotie, auzi tu fata : ), am o veste cam proasta pt tine, trebuie sa mergem la vama veche. Pai de ce. Pai sti se intalnesc astia cu motoare ca ale noastre, printre altele e si echipaju ala de s-au dus de niebuni si prin norvegia si aproape un an s-au plimbat in america, iti aduci aminte. A da.. Da si no, daca tot vin acolo, ar fi fain sa ne vedem cu ei, poate mai aflam si noi detalii despre norvegia, caci una e ce gasim pe net si alta e cea ce vb in persoana cu omu. Na bine mergem. Si uite-ma pe mine, in ultimele zile de inscrieri la Vstromania de vara de anu trecut cum ma hotarasc sa particip si eu. Ajung acolo, nu cunosc pe nimeni, incet incet incerc sa ma integrez in grup, aflu si de Alex, stau de vb si cu el, mai aflu una alta. In fine, timpu zboara si eu trebuie sa ma intorc acasa, taman de la mama draq pana in timisoara. Aici intra in scena Siebienii. Ii aud eu pe ei seara ca planuiesc sa se intoarca spre sibiu pe te miri unde, si oarecum timid asa gasesc lupul (leul) alfa si il intreb. Ma primiti si pe mine in grup pana la sibiu, ca de acolo dorm io pe undeva si vad io ce mai fac dar sa nu merg singur in colo. La fel de timid si Vrajitroul imi raspunde ca da, la ora x e pleacarea. Bun, zis si facut. Abandonez viitoarea sotie la pensiune(caci ea venea cu trenu ca luni dimineata trebuia sa fie la lucru) si o iau la pas cu grupul. A fost o plimbare pe cinste, dar la un moment dat ni se face foame si oprim sa mancam. La masa aud eu povesti printre care si faptul ca Zece de rosu a fost cu trenu pana la Hamburg si a bagat motoru in tren. Stai asa, exista tren, in care bagi motoru, da exista. Ruta Wiena-Hamburg. Acum exisa si Wiena-Dusseldorf, sau Verona. Cam ori unde vrei sa mergi cam exista legatura. Informatia asta oarecum imi scapase mie de pe forum, prieteni motociclisti care sa umble prin tari asa indepartate nu aveam la vremea aia, asa ca am fost foarte bucuros. Am ajuns acasa cu gandul ca am dat gaura la macaroana si imi anunt sotia ca pt luna de miere am gasit solutia. Merem si ne intoarcem cu trenu, salvam niste zile si niste km la motor. Intre timp ne-am imprietenit cu multi vstromisti iar aceasta mica comunitate moto este ca o familie. Deci daca iti place sa calatoresti si ai un vstrom si inca eziti sa participi la vreo vstromanie, nu mai ezita si vino, familia te asteapta la intalniri, nu acasa (cum scrie pe tablele alea de circulatie) : ) Deci planul este facut si incep cu prima zi de plecare. Ma pune naiba si ascult sfatu nevestii, noi sambata nunta si sa plecam marti. Asa ca cu vreo 2-3 saptamani inainte de plecare comand si eu biletele. Bani pt exursie pusi deoparte. ZERO. Poate ne strangeam de oo si scoteam vreo mie de euro de prin salarii si rezerve de pe te miri unde, dar in pricipiu nada. Aveam nunta. Nu stiam cum e, ne raman bani, nu ne raman bani, mai aducem bani de acasa : ) spre norocul nostru acest capitol s-a finalizat exact cum am fost noi de otpimisti. Dupa ce am achitat tot ce era de achitat ne-a ramas niste firfirei sa vedem si noi norvegia : ) Duminica dimineata cand am facut monetarul la insitetele celor de la birt, ca nu ne lasau sa plecam fara sa platim, de parca fugeam in lume, am rasuflat usurat. Avem bani de norvegia. Bun deci avem si monetar dar nu avem timp. Duminica dupa nunta si luni, dute rezolva una alta apucate de bagaje etc. Ideea e ca eu luni seara, desi sunt pasare de noapte, la ora 2 am predat armele. Oboseala si-a spus cuvantul, caci inainte de nunta eu fusesem 6 zile deportat la un festival, Air Field la Sibiu, in timp ce unii se distrau la untold la cluj, mai erau altii ce se distrau si aici. Deci eu luni seara la ora 2 cand am vazut ca bagajele erau aproape inexitente mi-am abandonat proaspata sotie la bagaje si i-am spus ca daca termina plecam, daca nu vedem noi ce facem. Efectiv nu eram in stare sa gandesc nimic. Eram foarte suparat ca am ascultat de ea si am comandat biletele de marti. Stiam ca nu ne ajunge timpu. Noroc ca cu 2 wenduri am dat o tura de antrenament pana pe transbucegi unde am testat toate echipamentele si am vazut ce si cum ne mai trebuie si mai ales cum trebuie sa le organizam. Si uite asa, eu ma uitam pe dinauntru, iar iubita mea sotie impacheta de zor lucrurile. Afara canicula 30 de grade noaptea, ziua vreo 37 38. Am avut destula putere sa ii spun, un sac de ala etans il faci numai cu lucuri de campare, cort, saltea, saci de dormit, iar unu cu echipamente moto si haine de ploaie, Case ul mare locul sfant pt laptop manusi si alte chestii la indemana, iar sidecase urile haine si vesela si trusa cu medicamente si aia de dus si ceo mai fi. Dimineata candva, marti, ma trezesc zi eu, fac inspectia vizuala si pare ca totul e impachetat. Deja simteam ca norvegia e mai aproape. Asa ca incep si eu pregatirile, toate electronice de care am nevoie, laptop, cabluri, gps, aparat foto, card etc. Ma pun sa caut repede prin gps, pe net cum naiba ajung la gara aia din wiena unde sa imbarc motoru. Am inteles eu ca e langa gara principala, dar unde, ma chiorasc pe goagel ma chiorasc in gps, la naiba. Nici o informatie utila. Intre timp se face tot mai tarziu. Ma hotarasc ca ajung io la gara principala si aflu io acolo cumva. Coboram bagajele, pun senzorii de presiune pe roti, evident ca nu se putea sa fie presiunea care trebuie, montez suportu la gps, caut si siguranta de la gps, montez gpsul. Montez bagajele. Schingiuiesc sacii impermeabili. Ce mai, ora 13.45. La ora 19.40 pleca trenu. Timisoara Wiena vreo 550 de km si cel putin o vama. Caldura tropicala, 38 de grade, aglomeratie in oras, nu am loc cu bagajele printre masini, nu aveam plinu facut caci ... deh ... n-am avut timp nici de ala, baga aer in roti, dute si pe la banca caci, da mai trebuia alimentat si cardu ala cu niste bani, un adevarat cosmar logistic. La ora 14 si ceva parasim si noi Timisoara. Alimentam la Cenad si ajungem in vama. Vamesu ungur ne vede asa cu bagaje in tricouri si ne intreaba incotro. Norvegia, la 7 40 avem tren. Se uita la ceas, se uita la colegu lui, ne zambeste inmanandu-ne actele si cu un ranjet pe buze ne ureaza drum bun si sa ne grabim caci timp nu mai avem. Daca ati fost vreodata pe canicula pe autostrada ungara stiti cat de cald poate sa fie. Cele 38 de grade se simteau ca si 50, noi imbracati la tricou goneam cu "viteza legala" pe autostrada de numa. Desi aveam la noi vreo 3,5 litri de apa, s-au cam terminat repede, asa ca prima parcare pe autosdrada cu semn de apa potabila am facut refil. Am mai gonit noi pana dupa budapesta iar refil. Asa vreo 6 litri de caciula am turnat in noi. Aveam deja o sticla de 2 litri la indemana, cand venea o limitare pe la 80 ca se lucreaza "cu ambele maini pe ghidon" beam din sticla aia cam trei sfert de litru de o data. Am setat GPSul sa imi arate ora sosirii, functie care nu o folosesc nici o data. Am vazut acolo ora 20. Cam cu 20-15 minute dupa ce pleca trenu. Noroc ca drumu pana la cenad a fost scurt, cumva cand circuli legal km devin tot mai putini cu fiecare invartire a rotii. Aaaaaaaa, intr-un sat imi aduc aminte ca intreb in intercom, o fi radar sau no fi? Astazi nu este ca trebuie sa ajungem la tren, asa ca am continuat sa mentin viteza legala. Nu a fost radar. : ) Idea e ca minutele alea cu ora de sosire deveneau tot mai putine, dar cu vreo 40 de km inainte de vama cu austria, rezervoru era cam gol, caci si benzina devenea mai putina direct proportional cu autonomia, nu aveam nici o sansa sa trec vama si sa alimentez in austria. Asa ca decid, cu o oarecare remuscare sa fac ce nu fac nici o data. Sa alimentez in ungaria. Caut pe gps urmatoarea pe traseu, evident sa nu fie pe autostrada, ma scobor pe la gyor acolo in cuatarea benzinariei imaginare, caci pe gps da, in realitate nu. Caut urmatoarea, gonesc pana la ea. Acolo un automat in limba ungara. Nu tu engleza nu tu germana. O da, noi ce sa intelegem. Am inteles ca trebuie sa ii spui pompei cat vrei sa alimentezi. Fac eu un calcul si zic atatia forinti. Ajungem noi sa bagam forintii, pinu, dar pompa nu pisa pic de benzina. Alesem tipu carburantului si pompa potriivta dar degeaba. Dam de un ungur dragut, scolit, cu cunostrinte modeste in ale limbii engleze, iar dupa ce isi termina alimentatu ne ajuta cu tradusu automatului. In ungureste ne intreba daca vrem chitanta sau nu ...... Da vrem, tiparesteo si deblocheaza o data pompa ca iar nu prindem trenu : ) Am alimentat cea mai ieftina benzina posibila in ungaria cred ca, 5,7 lei litrul in conditiile in care in romania era 5,2-5,4 cand am plecat. Deci pe viitor de retinut benzinaria si de alimentat acolo daca e nevoie, a nu se uita "igen" la final. O gasiti pe harta. Aveti o harta aici cu drumul nostru pana sa luam feribotul la intoarcere. Mai am o harta cu drumu de intoarcere si plimbarea prin europa, toate la timpu lor. Acum harta la dus e in mare schitata, dar cu fiecare zi ce am sa adaug povesti noi aici pe forum voi adauga si detalii pe harta. Deci nu va uitati in avans caci nu intelegeti mare lucru : ) Va rog sa zoomuiti in harta in functie de zi si in functie de povesti. Trackul este luat din gps si este exact locul pe unde am mers. Cu ore, timpi, viteze, etc. Folositi cu incredere functia zoom https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=zGPiYMFzeARA.k3BpzO7EgTIU Trecem si vama dintre ungari si austrieci, unde spre surpinderea mea exista politie, vamesi, nu oprea pe toata lumea, doar o masina parca era trasa pe dreapta, la control. habar nu aveam de ce, inca, urma sa aflu. Luat vigneta moto de austria, 5 euro, dat gas, zambit la un radar fix ce ma luase din fata, sper ca doar unu fusese : ) mai am timp sa vad poze cu mine, inca nu am primit nimic acasa. Pe asta il ratase gpsu sa ma avertizeze era o portiune in reparatii si la captu ei cutia cu maimute : ). Ajung in wiena, evident ca nu exista sa nu ratez la intersectia aia drumu, ma abat usor de la traseu, dar sa ma intorc, aveam oricum trecut ca punct intermediar un lidl sau aldi si ce sa vezi in calea mea aldi ul, adica Hofer ii zice in austria. Oprit, cumparat mancare pt tren, ceva de baut asa mai rece, niste plicuri de ceai ce se fac cu apa rece. Las in magazin vreo 5 maxim 10 euro si plec fericit reocnfigurand traseul direct catre gara prin ceva benzinarie. De ce nu am luat mancare de acas? Ca la 40 de grade o cari cam degeaba, iar conserve nu mananc. Al naibii daca pana la gara o mai aparut vreo beniznarie in cale, dau sa caut AutoReiseZug-ul vietii, sau ARZ ul nu il vad, trimit sotia in gara la info, eu ma duc sa alimentez. Mama lor de austrieci ca langa gara alimentez cu 1,35 euroi (1,18 am alimentat la intoarcere in mai multe locuri) langa gara, le urez de bine, recuperez sotia cu ceva harta schitata, caci da, se lucra acolo in toata zona si poti ajunge nu mai pe nu stiu unde, deorece drumurile directe sunt in reparatii/constructie. Evident ca ratez schita lor, pun strada pe gps dupa nume si schita si nas, si dupa cateva minute si smucituri si ceva semafoare ajung la magnificul ARZ unde imbarc motoru cu fix 20 de minute inainte sa plece trenu. Austriecii, oameni de comitet nu te lasa sa iti ploua motoru, asa ca te baga cu motoru la nivelul inferior al trenului, singura problema e ca incontinuu ai impresia ca dai cu capu in plafonu de sus, dar dupa cateva vagoane de mers carn de gat mi se face semn unde sa opresc. Mi se ancoreaza motoru cu ceva piedici, dau jos case ul principal si tankbagul si ma duc in compartiment. Il gasesc gol. Zic "yey". Aiurea in nici 5 minute se umple. O gasca de mototoristi chiar din hamburg si inca un tip. Nu toate posturile mele ce vor urma vor fi asa pline de text si lipsite de poze, dar va promit ca daca va abonati la acest topic veti vedea atat poze faine cat veti si citi povesti interesante. Sotia mea a calatorit precum in BMWurile Executive, ca in fotoliu si cu manere Chiar faceam misto pe drum de ea, caci calatoreste la executive : ) Concluzia finala, in nici 24 de ore poti fi la Hamburg