2000 De Km Pe Motoare

[aliance-steel]

De te aflai trecator, intr-o zi de vara, pe soseaua serpuita ce strabatea Calimanestiul,ai fi ramas

privind uimit grupul plin de culoare si forta a numai putin de 10 motoare incarcate ochi cu echipamente si pasageri ce-si croiau drum unul dupa altul spre o destinatie numai de ei stiuta.

Eram noi, trecatorule..oamenii ce-si traiau visul de-o iarna ,si daca ai fi ascultat mai atent ai fi putut auzi cintecul din sufletele noastre,razbatind in armonia sutelor de cai putere care il acompaniau.Prima zi ,prima alegere..un loc incarcat de misticul care acolo se contopeste cu istoria

si natura deopotriva avea sa fie campingul manastirii Turnu.

Iata-ne pe toti adunati la un pas de maretul Olt ,pe malul lacului de acumulare al barajului de la Cozia, in prima zi a implinirii unui vis.Multa liniste,aproape ca vorbeam in soapte,incepem sa ne cunoastem ca tovarasi de drum .Costi decanul de virsta al grupului ,impreuna cu sotia sa avea sa ne fie baci pina undeva linga Sibiu de unde din pacate isi va schimba traseul,Doru Master,omul de suflet care a sadit acest vis in noi , Placebo omul cu Aprilia Caponord, Zig-zag asul serpentinelor cu bmw-ul sau 650 g.s.,Stefan cu frumoasa sa Yamaha, sagalnicul Sebulba cu vestita lui Suzy,Leo cu

zgomotosul sau kawa,Ovidiu cu raptorul sau nou, Mihaita cu batrinelul Guzzi si subsemnatul cu ludicul Kle 500 formam o gasca pestrita ce urma sa strabata cei aproape 2000 de km de drum ai traseului stabilit.Fireste nu puteam fi singuri in acesta aventura..linga noi gata pregatite sa ne dea ghionturi ori de cite ori le dadeam fiori, prietenele si sotiile noastre vegheu asemenea unor cerberi ca visul sa nu se preschimbe in cosmar.Sa incep prin a va povesti balaceala din strandul termal de la Calimanest,sa va port imaginatia prin mistica manastire Cozia unde odihneste ramasitele lui Mircea cel Batrin,sau sa va arat cavernele din piatra unde au sihastrit intemeietorii manastirii Turnu ? Toate acestea dragi cititori nu inseamna nimic..trebuie sa fii acolo ca sa intelegi si sa traiesti totul,sa vezi si sa inchini oda vietii ingemanate cu natura.

Asa a fost prima zi ,ptr ca duminica ,intr-o dimineata superba,dupa un concert de privighetori, am strins cu totii bagajele si am plecat mai departe asa cum planuisem.Cunoasteti cu totii Valea Oltului asa ca ar fi de prisos sa incerc sa v-o descriu..dar va voi spune doar ca a fost magnifica ca intotdeauna....

Se apropia ora prinzului cind am pasit in cetatea Sibiului..acelasi grup pestrit am poposit undeva in apropierea Pietii Vechi de unde printre lumea adunata ca la circ am afluit pe stradutele inguste ale orasului medieval in cautarea ineditului . Am descoperit un alt oras si,nestiuti, ne pierdeam pe stradutele acelea inguste traind in trecut ,cladiri incarcate de istorie adaposteau cafenele si magazine,multimea pestrita forfotea aparent fara treaba dar mai ales se vorbea germana..si asta iti crea impresia ca esti altundeva,departe. Purtati de sunetele orgii din Catedrala Catolica.trecind .peste" podul mincinosilor" am reusit intr-un tirziu vrajiti sa ne regasim motoarele.Am plecat din Sibiu inconjurati de curiosi ,si, purtind in suflet promisiunea de a reveni ,am dat bice cailor putere

spre urmatoarea destinatie Alba Iulia !

Ati fost vreodata in cetatea de la Alba Iulia prieteni ? Am vrut sa vedem urmele unui alt mare domnitor al neamului fara de care Alba Iulia ar fi doar un oras cetate si ce credeti ca am gasit? Frustrare...numele voievodului nu mai este nici macar in amintirea celor ce grijesc de acel lacas si daca nu ar fi fost statuia inaltata acolo si cele citeva rinduri sapate in piatra nu m-as fi mirat sa fiu intrebat .."dar asta cine a fost" ? Am parasit cu gust amar orasul unde Mihai a intrat calare in cetatea trufasa a nobilimii maghiare si ne-am continuat mersul incercind sa uitam rusinea ce-am trait-o spre un alt mare monument al neamului-obeliscul de la Miraslau inaltat in cinstea aceluiasi mare domnitor Mihai pentru o alta mare izbinda.In drumul nostru ni s-au alaturat inca doi motociclisti care ne-au arata locul unde se afla durat monumentul si in ochii carora am simtit aceiasi frustrare pe care o simte orice roman cind isi vede istoria ingropata sau uitata.Dar sa revenim la drumurile noastre..care trebuie sa recunosc erau destul de bune si strabateau regiuni frumoase si pline de pitoresc. Sfirsitul celei de-a doua zile trebuia sa ne gaseasca departe de umbra lui Mircea...de obeliscul de la Miraslau..de patimile acestui neam ..si ne-a gasit ; Clujul...a aparut maret prelins intre colinele impadurite asemenea unei salbe la gitul unei uriase salamandre, deodata, fascinant si surprinzator deopotriva. Deasupra de pe dealul Feleacului priveam acesta bijuterie si nu ne venea sa credem...era fantastic.Nu se compara cu nimic acesta mareata aparitie..calatoria cu trenul este o greseala...daca vrei sa descoperi Clujul ,calator fiind trebuie sa incepi cu dealul Feleacului. Sus, in fruntea acestuia, pierdut printre copaci si vile postdecembriste am descoperit campingul.Simplu, frumos amplasat,bine utilat cu o centrala automata de preparare a apei calde acesta ne-a primit ospitalier si ne-a ostoit pentru o seara setea de drum.Aici gratie lui Doru Master ne-am aprovizionat cu cele necesare si am tras un chef spre cinstea noastra si a Clujenilor ! Noaptea s-a pogorit peste noi cu miros de soc si tei ,fin cosit si dor de dragoste !