Tură de toamnă prin România - Later Edit

[acheron]

De pe la sfârșitul lui iulie mi-am propus cu Sergiu să facem o tură prin țara până la sfârșitul sezonului. Și am început procesul de planificare a traseului pentru a doua jumătate a lunii septembrie. Acum, din diverse motive planificarea asta nu prea s-a făcut așa cum ne propusesem și s-a finalizat cu câteva zile/ore înainte de plecare.

 

Când ne-am hotărât să plecăm în excursie am sperat sa fim mai mulți dar în final am fost doar 3: Sergiu (cu KTM 690 SMR a.k.a. Ion), Cora (cu Peugeot 207 a.k.a. Pisicuța) și eu, Alin (cu TRIUMPH Speed Four a.k.a. Motoreta). Aveam vreo 10 zile la dispoziție, un buget cam limitat, dor de ducă, foame de kilometri și câteva obiective (turistice și nu numai): Cheile Bicazului cu Lacul Roșu, Moldova cu Mânăstirile, Sighetu Marmației cu Cimitirul Vesel, salina de la Turda și petrecut cu prieteni de pe traseu. Un alt obiectiv a fost să evităm pe cât posibil cazarea la pensiuni sau camping-uri și să haiducim în serile de stat la cort cu un foc bun, băutură și voie bună(pentru Sighet și Cluj aveam rezolvată cazarea în civilizație).

 

Ca să nu mai lungesc povestea ne-am adunat noi fain frumos la București joi, 15 septembrie, am mai rezolvat cu ajutorul unor prieteni ceva probleme de logistică și vineri ne-am pus în mișcare.

 

 

http://www.youtube.com/watch?v=q6oLG3dTTSs&feature=player_detailpage

 

 

 

 

Ziua I: București – Cheile Bicazului

 

Prima zi a fost cam plictisitoare (E85 de la București până la Bacău, DN15 spre Piatra Neamț, cumpărături pentru grătar, continuare pe DN15 până la Bicaz și de aici pe DN12C până la campare pe lângă Lacul Roșu).

 

Planul inițial era ca în ziua I să ajungem la Bicaz și să campăm pe undeva, înainte sau după Cheile Bicazului, pe drumul către Tg. Neamț (tot DN15) fiind ferm convinși că lacul pe lângă care trece drumul e Lacul Roșu și Cheile Bicazului sunt undeva pe lângă lac unde se vedeau șerpișori pe hartă .

 

Evident că ne-am cam înșelat și seara am ajuns la Bicaz, am mai întrebat pe unul pe altul pe acolo și am pornit către Chei și lacul Roșu. Am trecut de chei...am ajuns la lac, ne-am speriat de amenzile pentru foc și campare (deși ne-am așteptat la asta) și a trebuit să ne modificăm planul. Ne-a abordat o doamnă mai în vârstă și ne-a oferit spațiu de campat la ea în curte la pensiune... Cum se cam lăsa seara am acceptat oferta de 30RON pentru cort, grătar, motoare și mașină și am plecat în căutarea pensiunii. Ochiul vigilent al lui Sergiu a văzut de pe drum un cort într-o curte și după ce a vorbit cu proprietarii am luat hotărârea înțeleaptă să rămânem acolo. Am parcat caii în curte, am desfăcut câte-o bere, ne bucuram de locul fain pe care l-am găsit, de liniște, de faptul că nu stăm la pensiune și ne tot gândeam de unde să facem rost de niște lemne. Din curte nu puteam să luăm că ne era rușine (și-așa aici aveam discount de 15RON), din pădure nu prea ne lăsa conștiința ecologistă, întuneric se făcea... Până la urmă am luat lanternele, toporul, ne-am dus în pădure și s-a rezolvat și problema asta...cu ceva emoții pentru Sergiu dar s-a rezolvat. Am reușit să montăm și cortul până la urmă deși nu speram că o să reușim și mai repede credeam că o să ne învelim cu el decât să dormim în el(noroc că am avut 2 arhitecți cu mine). Am făcut și grătarul și friptura. Am continuat cu berile, ne-am apucat și de o vișinată și ne-am retras fiecare în camera lui de cort.

 

 

 

Ziua a II-a: lacul Roșu, cheile Bicazului, lacul de acumulare Bicaz, Tg. Neamț, Suceava, Putna.

 

Dimineața ne-am trezit fără dureri de cap și ne-am bucurat când vecinii noștri de stat la cort ne-au oferit apă caldă pentru cafea că nu prea mai aveam niciunul chef de făcut alt foc. Apropo de vecini, erau străini, de prin Austria sau Germania, și se plimbau împreună cu fiica lor prin România cu bicicletele. Foarte simpatici și curajoși.

 

După cafele și ceva mic dejun am făcut curat pe acolo, ne-am strâns jucăriile, am uns lanțurile la cai și ne-am pornit la drum. Ne-am reîntors la lacul Roșu pentru poze, ne-am lămurit și cu poziția noastră cu ajutorul unei hărți de la alți turiști și ne-am pornit spre lacul de acumulare de la Bicaz nu înainte de a mai face o oprire la chei pentru câteva poze (legat de chei, drumul e încă foarte prost și cu multe zone în care se lucrează la consolidare).

 

 

 

 

Ne-a plăcut și lacul de acumulare și ne-a plăcut și drumul de pe marginea lui către Tg. Neamț până la Poiana Largului (DN15). Multe curbe, multe zone frumoase de unde se putea vedea lacul, multe curbe. Sergiu cu Ion al lui s-a bucurat mai mult ca mine de drum totuși pentru că asfaltul de pe drumul astă nu era chiar cel mai bun: multe petece și zone vălurite... De la Poiana Largului s-a dus și priveliștea și s-a cam dus și asfaltul. Foarte multe zone de asfalt decopertat până la piatră, semafoare, gropi, petece, piatră, camioane. Cam neplăcut da’ asta e.

 

Am ajuns și la Mânăstirea Neamț. Frumos, liniște, soare, un sfânt necunoscut, poze și pe cai către Cetatea Neamț. Frumos și aici...mai greu la urcare dar o dată ajunși la cetate eu am fost plăcut impresionat. Mie ca turist și necunoscător al tainelor restaurărilor și arhitecturii mi-a plăcut. Lui Sergiu mai puțin da’ asta e! Am coborât de la cetate și am oprit să mâncăm la un restaurant acolo. Tot acolo am hotărât să modificăm și traseul. În planul inițial în a III-a zi trebuia să plecăm de la Putna, să vedem câteva mânăstiri, să vedem și Vatra Dornei și să traversăm și Orientalii să ajungem la Sighetu Marmației. Erau cam multe de făcut și ca să fim toți mulțumiți (vezi Cora ), să avem timp și de vizitat și să nu fim doar pe drum alergând dintr-un loc în altul am hotărât să prelungim șederea în Moldova cu o zi.

 

De la cetatea Neamț am plecat spre Suceava să vedem și Cetatea de Scaun. Am ajuns acolo spre seară, am văzut miresele la ședințe foto, am văzut ruinele, procesul de restaurare, ne-am pozat, am căutat să vedem pe unde își făcea Ștefan de cap, ne-am adus aminte de bancul cu Ștefăniță, motocicleta, turcii și “ați belit xxxx, mama nu e acasă” , am văzut “cel mai mare ou tradițional de Paște din lume”, s-a lăsat întunericul și am plecat pe E85 spre Rădăuți și Vicovu de Jos cu destinația Putna.

 

 

 

 

Am ajuns la Putna pe la 10 seara, înghețați și fără niciun chef de făcut foc, mâncare, pus cort... Noroc că prin grija unui prieten și a părinților lui, cărora le mulțumesc din nou (Să trăiești, Costică!), nu a fost nevoie. Am mâncat o mămăliguță cu brânză și smântână, o cană de lapte cald, un duș și am încheiat seară în liniște cu o vișinată bună rămasă de seară trecută.

 

(imaginați-vă un sat cu turism religios ca Putna, toamna, frig, 10 seara, fiecare la căldură în casa lui, liniște...și sunetul unui monocilindru și al unei tobe sport grăbite să ajungă la destinație)

 

 

Ziua a III-a: Putna, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei

 

Dimineața pe la 9 înainte de plecare mama lui Costi ne-a îndopat cu ciorbă și sărmăluțe , ne-am băut cafelele, ne-am strâns bagajele, am uns lanțurile și ne-am pornit în turul mânăstirilor: Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț.

 

Cum bine zicea un prieten: “ai văzut una, le-ai văzut pe toate” . A fost frumos peste tot. Era duminică, lume la biserici, vreme frumoasă, soare și 2 motocicliști, unul mai bărbos ca altul, cu o fată umblau prin poponeatațile mânăstirilor, făceau poze, se bucurau de concediu. Am fost puțin dezamăgit de albastrul de Voroneț care mi s-a părut cam pe ducă dar, din nou, poate e doar părerea mea naivă de necunoscător.

 

Am fost și la chilia lui Daniil Sihastrul de la Putna. Frumos și liniște acolo...cred că era și mai liniște pe vremea lui .

 

 

 

 

De la Voroneț am plecat spre Vatra Dornei cu intenția de a găsi un loc bun de campat pe drum. În Câmpulung Moldovenesc am oprit pentru cumpărat mâncare Âşi un rom la pachet (știți ce greu e să găsești rom la Câmpulung?). Am ajuns la curbele faine spre Mestecăniș dinspre Câmpulung Moldovenesc. 2 benzi pe sens la urcare, curbe strânse, vizibilitate din sens opus, asfalt impecabil, trafic puțin...Vis! Nouă nu ne mai păsa de campat doar ne bucuram de serpentine Âşi râdeam fiecare în casca lui... iar Cora se lupta singură în mașină cu bagajele care se mișcau dintr-o parte în alta la fiecare schimbare de direcție.

 

 

 

 

Am ajuns și la Vatra Dornei...am trecut și de ea...și tot nu am găsit loc de pus cortul. Am oprit, am făcut o ședință de familie și ne-am întors la Vatra Dornei către un camping. Am avut noroc și de data asta (Cineva, undeva ne-a iubit și a avut grijă de noi în tura asta) și în timp ce vorbeam cu angajata unui camping Sergiu a găsit un loc bun pentru cort și ne-am dus acolo.

 

Ca buni gospodari ce suntem am desfăcut câte-o bere și apoi am plecat să căutăm lemne ...numai că nu prea am avut noroc...erau cam verzi... s-a făcut și întuneric... Am găsit ceva ceva până la urmă dar nu cum am fi vrut noi. Așa că am făcut focul cu ce aveam, am mai băut câte-o bere...ne-am apucat și de rom și parcă am început să vedem mai bine lemnele de prin jurul nostru. Am montat și cortul la lumina farurilor, am făcut și mâncarea, Sergiu a adus niște lemne mai bune de stat pe lângă foc și deja aveam tot ce ne trebuia. Am mâncat, am povestit, am terminat și berea și romul și s-a dus și a III-a zi.

 

 

 

 

 

Ziua a IV-a: Vatra Dornei, pasul Prislop, Sighetu Marmației

 

Ne-am trezit dimineața cu o ceață deasă și un Sergiu foarte activ care ținea neapărat să o servească pe Cora cu o ciorbă instant. ÂŞi-a făcut damblaua, am făcut și cafeaua, s-a ridicat și ceața și ușor ușor ne-am apucat să strângem lucrurile. Localnicii deja ieșiseră la plimbare și se bucurau de panorama oferită de dealul pe care campaserăm și noi(sau se odihneau că erau cam în vârstă și merseseră ceva pe jos ca să ajungă acolo).

 

 

 

 

 

După încă o ședință foto, ne-am pornit și noi către Iacobeni ca să facem stânga, pe DN18, spre Prislop și Maramureș. Dacă până aici avusesem parte de drumuri bune și foarte bune, de la Iacobeni totul s-a schimbat. Până la Satu Mare drumurile au fost proaste și foarte proaste. Până la ieșirea din jud. Suceava eu cu Motoreta mea am mers cu maxim 55km/h și în foarte multe porțiuni treapta I sau a II-a: foarte multe gropi mari și suficient de adânci... cam nasol. Porțiunea de la Iacobeni la Prislop a făcut-o fiecare în ritmul lui, Sergiu fiind cel mai avantajat, eu mi-am luat aparatul foto și am mers mai bătrânește așa iar Cora undeva între mine și Sergiu. Partea bună în ziua a IV-a a fost că mergând mai încet ne-am putut bucura mai mult de peisaj. De fiecare dată după ce opream să fac poze nu treceau 2 curbe că iar vedeam ceva frumos sau un unghi bun și aș fi vrut să opresc... din nefericire nu am putut să fac asta atât de des pe cât mi-aÂş fi dorit.

 

 

 

Tot pe DN18 (în apropiere de Iacobeni) cauciucul de pe roata spate a lui Ion a început să cedeze (din fericire a rezistat eroic până la Cluj)...

 

 

La pasul Prislop ne-am reunit și am continuat relativ împreună drumul până la Sighet unde ne-am cazat la Sergiu acasă, am mâncat bine, am povestit, am băut o pălincă, un vin, o bere și am întâlnit niște bunici simpatici care m-au motivat/păcălit să citesc destule cruci la Cimitirul Vesel .

 

 

 

 

 

 

Ziua a V-a: Sighetu Marmației, Satu Mare, Oradea, Băile 1 Mai

 

Iar cafele, mic dejun, povești, făcut bagaje, uns lanțuri.

 

În plus: căutat cauciuc pentru Ion prin Sighet dar fără succes. Am amânat procedura pentru Oradea și ne-am îndreptat toți 3 către Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței unde am petrecut vreo 3 ore. Impresionant Memorialul, modern și bine organizat și ne-a părut rău că nu am avut timp suficient ca să citim tot ce scria pe acolo sau să ascultăm toate materialele (am făcut poze în schimb la o grămadă de afișe pe care dacă ne-om plictisi la iarnă o să le citim ) – ne-ar fi trebuit probabil o zi întreagă. Cu siguranță Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este un obiectiv care nu ar trebui ratat de cei ce ajung prin Sighet.

 

 

 

 

 

 

După vizita la Memorial ne-am îndreptat spre Săpânța unde ne-am oprit la Mânăstirea Săpânța-Peri –cea mai înaltă biserică din lemn din lume- ne-am pozat, ne-am plimbat și ne-am dat cu părerea (evident că eu eram cel mai abilitat să fac asta ). Frumoasă și zona și mânăstirea și din ce am aflat de la Sergiu construită cu mult efort din partea localnicilor.

 

 

 

[

 

 

 

De acolo ne-am pornit spre Cimitirul Vesel unde am avut target 2 cruci: o curvă și un bețiv(că așa m-a păcălit pe mine cineva la Sighet: că scrie la fiecare cum a fost, fără minciuni, și că scrie cui i-a plăcut băutura sau femeile sau bărbații). Ei..nu mi-am atins targetul că nu am găsit nici curvă și nici bețiv dar tot a meritat văzut. (și am observat că în sat sunt 2 familii mari care fac legea: Pop și Holdiș)

 

 

 

 

 

 

ÂŞi uite-așa ne-am întins la Sighet până la 4 după-amiaza când am plecat spre Oradea. Am ajuns acolo pe la 8 seara și în căutarea unui cauciuc pentru Ion ne-am întâlnit cu un prieten să testăm un cauciuc (salutări lui Răzvan și Cosmin Biriș). Din nefericire Ion nu a avut noroc și a trebuit să umble în continuare cu cauciucul ală.

 

Am ajuns în final și la Băile 1 Mai, pe la 10 seara, după ce am făcut cumpărături pentru grătar și ficat, și am avut o surpriză cam neplăcută: din 3 campinguri..toate erau închise. Localnicii ne atrăgeau la pensiunile lor...noi cumpărasem deja mâncare pentru stat la cort...și eram destul de hotărâți (vezi Sergiu) să intrăm prin efracție la unul din cele 2 camping-uri închise și nepăzite. În final, am avut noroc cu paznicul de la al III-lea camping care și-a făcut milă de noi și ne-a lăsat să stăm înăuntru. I-am dat și omului 2 beri...i-am dus și o friptură pe la 1 jumate’ noaptea când am terminat-o de făcut, dimineața când s-a schimbat tura i-am dat și celuilalt paznic o sticlă de vin(ne simțeam generoși) și a fost toată lumea mulțumită. Cred.

 

Noi dacă am ajuns seara la 10...ne-am mișcat mai greu cu grătarul și cortul și mai rapid cu bere și cu romul așa că pe la 1 jumate’ am terminat de făcut mâncarea și cred că abia pe la 2 și ceva 3 am adormit.

 

(Am dat aici de un câine frumos și jucăuș dar cam mare și se tot învârtea pe lângă noi...)

 

 

 

Ziua a VI-a: Băile 1 Mai, Cluj-Napoca

 

Ne-am trezit dimineața, iar cafele, iar strâns bagaje, uns lanțuri… nu prea aveam chef de ele în dimineața aia da’ ce să-i faci... toate astea printre telefoane la București ca să-i găsească Sergiu cauciuc lui Ion cu livrare la Cluj.

 

Cora ar fi vrut la băi termale. Sergiu nu prea ar fi știut ce vrea dar trebuia să meargă... eu nu aveam nicio obligație și nici nu aveam chef. Da’ până la urmă m-au păcălit și ne-am dus și la SPA și a meritat 20RON cât a fost intrarea la piscină – măcar știm că nu ne-am dus degeaba la 1 Mai.

 

După vreo 2 ore de stat la murat am plecat către Cluj-Napoca unde am și rămas peste noapte la un coleg de liceu (Mulțumim Oana și Vali!). Prin Apuseni am oprit la o terasă pentru o câte-o ciorbă, o friptură și panoramă și în timp ce ne bucuram noi de toate astea... ne-au sărit inimile din piept când am auzit un sunet de motocicletă trântită. Din fericire pentru noi nu erau ale noastre. Din nefericire pentru alt băiat... motocicleta lui căzuse lângă el însă fără urmări grave.

 

 

 

 

 

 

În Cluj eu cu Sergiu nu am vizitat nimic...ne-am dus acasă și ne-am apucat de povești și bere cu prietenii noștri...am făcut un refill...am mai văzut niște poze...am terminat și noul stoc... Era deja 4 dimineața și ne-am pus în pat.

 

 

 

Ziua a VII-a: Cluj-Napoca, Turda, Tg. Mureș

 

A doua zi ne-am trezit fresh și am plecat să ridicam noul cauciuc și să-l montăm. Cam greu cu vulcanizările moto într-un oraș pe care nu-l cunoști dar s-a rezolvat și problema asta. Ne-am întors să ne luăm bagajele, pe Cora și să plecăm spre salina de la Turda dar când am ajuns acolo nu ne-au mai lăsat să intrăm că era prea târziu...așa că am continuat drumul spre Tg. Mureș hotărâți să ne întoarcem a doua zi să vedem salina.

 

Am ajuns la Tg. Mureș și ne-am întâlnit cu un alt prieten(Cosmin) care avusese sarcină să găsească un loc bun de stat la cort peste noapte. Am făcut iar cumpărături și am plecat spre complexul Weekend unde Cosmin rezolvase să intrăm cu mașina fără să plătim și am campat pe malul Mureșului. A urmat o noapte faină de petrecut cu bere, afinată, gratare și tocăniță la ceaun la sfârșitul căreia eu cu Sergiu eram hotărâți să dormim afară, lângă foc...ceea ce am și făcut până la un moment dat când a venit Cora și ne-a trezit să ne bage în cort. Și bine a făcut că tare frig a fost în noaptea aia .

 

 

 

Ziua a VIII-a: Tg. Mureș, București

 

După ce ne-am trezit, ne-am revenit, am stat noi și ne-am gândit că nu prea mai are rost să mergem cu motoarele la salină așa că am dat bagajele jos și ne-am urcat frumos în mașină cu direcția Turda. Bună ocazie pentru Sergiu să înțeleagă de ce nu putea Cora să meargă “ca băieții” : nu o ajuta Pisicuța!. Am ajuns și la salină, ne-am dat și cu bărcile, am jucat și-un mini-golf, am mâncat și niște covrigi faini la Turda și ne-am întors la Tg. Mureș.

 

 

 

]

 

 

 

La 7 seara plecam din Tg. Mureș... după 5 opriri pentru cafele și pus haine pe noi, am ajuns în București sâmbătă, 24 septembrie. dimineața la ora 02.00...afară erau 10 °C...am parcat motocicletele, am luat 3 beri, am mai luat 4 beri și am stat în fața blocului până 4-5 dimineața...făcând planuri pentru iarnă și următoarea tură din primăvară

[claudiu1919]

Super tare....FELICITARI !!!!!

[acheron]

Super tare....FELICITARI !!!!!

 

Multumim

Ne-am intors de 2 saptamani aproape si inca visam, fiecare la casa lui, la zilele alea in care umblam toata ziua cu motoarele, seara faceam gratare si stateam la sprit si foc... A fost tare frumos

[zune]

Că mereu e vb d bani, cât a fost bugetul ?

[acheron]

Că mereu e vb d bani, cât a fost bugetul ?

 

eu am cheltuit asa:

• 730ron pe benzina (2000km tura + 550km drumul de la Mangalia la București și retur)
• vreo 150ron pe mancarea si bautura cumparata in serile cat am stat la cort
• inca vreo 100ron cat am mai mancat prin restaurante de vreo 3 ori
• intrarile la manastiri au fost ieftine....maxim 5-6ron/manastire plus taxa foto care era si aia intre 5-10ron
• la salina la turda intrarea a fost 15ron
• bani de tigari...

in total cred ca am cheltuit undeva intre 1100-1300ron

[zune]

La cât mai multe ieÂşiri d genu si sănătate că-i mai buna decât toate.. Bugetu e ff acceptabil. Imi da sperante pe lângă rata kre imi taie elanu d la multe. Asfalt uscat, curat si fara gropi, câini, bizoni si alte animale pe 4 roți

[spiders2066]

Felicitari pentru tura!

Si mi-ai facut o pofta cu palinca aia..

[acheron]

La cât mai multe ieÂşiri d genu si sănătate că-i mai buna decât toate.. Bugetu e ff acceptabil. Imi da sperante pe lângă rata kre imi taie elanu d la multe. Asfalt uscat, curat si fara gropi, câini, bizoni si alte animale pe 4 roți

 

Au fost ok cheltuielile cand am tras linie la final dar am avut si mare noroc ca desi era a doua jumatate a lui septembrie am avut parte de vreme frumoasa si am putut sa stam la cort si sa ne bucuram intr-adevar de tura. Nu am prins niciun pic de ploaie si de la o zi la alta era mai cald si mai frumos. Si nu am obosit 7 zile cat ne-a obosit ultima noapte cu drumul de la Tg. Mures la Bucuresti. Da' a fost bine...

Mersi de urari si asfalt uscat!

 

Felicitari pentru tura!

Si mi-ai facut o pofta cu palinca aia..

 

Mersi!

[acheron]

Si mie mi-a placut tura voastra. La mai multe!!

 

" DRIVE FAST, BUT DRIVE SAFE ! "

 

Asa speram si noi

[Floryn_99]

Foarte frumoasa prezentarea......

Tare de tot si motocicleta....

[gabriell94]

Frumos l-a mai multe !

[florin1972]

frumos traseul,imi place felicitari