pe motocicleta esti singur (sau cel care conduce), cu gandurile tale, bucurii si tristeti, adica OM care face CEVA; de multe ori, bucuria este atat de mare, incat uiti ca esti vulnerabil, ca mai sunt si altii care te vor, care depind de tine...De aici incolo intervin eu si motocicleta mea (pai ma gandeam unde s-o pun, discutia): daca este buna, tare, te poate proteja, are inspectii, intretineri, piese originale etc; apoi eu, cel calare, care conduc bine sau nu, cap plin sau gol, atent sau mai putin atent...
Ideea este sa ai grija nu numai de motocicleta ta, dar si de tine (ba chiar si de altii): este un TOT!
Si n-as vrea sa uit vorba unui clasic: SOARTA INECATULUI ESTE INECATUL INSUSI! Asadar realism, practica, minte deschisa si ochii-n paispe!