mihai230

Daca ma intrebi pe mine, da, sunt din Bucuresti.

Salut. Am avut ocazia sa vorbesc cu un inginer de la F.E.C.N.E. si imi spunea ca a facut practica la Magurele. I-am povestit ca reactorul subteran este acoperit la suprafata perfect, sau aproape perfect, circulara. I-am mai povestit ca am auzit ca este un tunel subteran de la Magurele catre Bragadiru, mi-a confirmat ca asa este. Zicea ca se poate sa il tranzitezi, ca este parasit.

a

Salut. Azi daca a fost asa de frumos si cald afara am facut o vizita pana in parc la tineretului. Am zis sotiei sa pornim spre crematoriu si am urcat dealul. Ne oprim dupa ce mergem prin boschetii aia mari. Astia au facut gard din resturi de copaci.Nu mi-a venit sa cred. Iesim din nou pe alee si am mers pana pe partea dreapta am dat de o anexaa crematoriului. Intrasem noi doi si continuam pana cand ce doi " ninjalaii" de acolo ne-a spus ca nu avem voie. Ii zic sotiei ca sa le zicem ca avem ruda pe acolo. Nu mi-a venit in minte decat pe Antonescu. Mi-a facut semn ca am laut-o pe poteca si a trebuit sa plecam de acolo ca trebuia sa ne intalnim cu niste prieteni. Voi ati trecut pe acolo?

Salut. Revin cu o propunere. Ce ar fi sa mai iesiti si din Bucuresti. Daca tot le avem cu "underground-urile", ce ar fi sa vedem si niste cavitati naturale? Uitati aici ceva interesant :Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului By Anonim - Posted on 19 July 2009 Avenul din Grind (Funduri) Ica Giurgiu (Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti) Un gol subteran adanc de 122 de metri, neepuizat din punct de vedere explorativ dupa 79 de ani de la prima (?) coborare in el, situat intr-o zona inca insuficient cercetata din punct de vedere speologic. Intre 1977 - 1987 a fost cea mai adanca si lunga retea in conglomerat din tara; la sfarsitul anului 1980 cavitatea era situata in statistica mondiala (si europeana) pe locul 8. Acces Pe drumul de pe Valea Dambovicioara, pornind din localitatea Podul Dambovitei (750 m altitudine) pana la cabana Brusturet (1000 m). De acolo se urmeaza marcajul banda albastra, care dupa aproximativ 90 de minute ne scoate in marea poiana unde sunt stanele din Funduri (1275 m) (imaginea 1). Continuam sa mergem pe banda albastra, inca aproximativ 20-30 minute, pana in locul unde se ramifica (1350 m), urcand spre Saua Funduri, prin padure, poteca insotita de semnele triunghi albastru si punct rosu. Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului 1 Poiana Funduri si Creasta Pietrei Craiului, vazute cand sosim aici dinspre Brusturet. foto: I. Giurgiu Pe aceasta din urma poteca, la 1500 m altitudine iesim din padure. Pe la 1600 metri altitudine (punctul A) marcajul se va dirija treptat spre stanga (de la un grup de stanci izolate pe pajiste), dar noi ne indreptam spre dreapta, suind continuu, tot pe pajiste, de-a lungul malului drept geografic al adancii Vai a lui Stinghie (Valea Steghii; Funduri sud), pana la 1750 m altitudine. Aici, in fine, se poate trece mai comod pe celalalt mal al vaii (stanga geografic). Din punctul A se vad, in malul stang geografic al Vaii lui Stinghie, imediat mai jos fata de cota unde ne aflam, versanti abrupti sau chiar surplombati de conglomerat. In ei este o intrare inalta si spatioasa de pestera, in care stim ca inca nu s-a intrat (se poate cobori la ea in rapel, de pe marginea impadurita a versantului). In padure, deasupra acelei intrari de pestera, la 1645 metri altitudine se afla intrarea Avenului din Grind (hartile 2 si 3). Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului Harta 2 - extras din Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane, cu completari Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului Harta 3 - extras din Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane Tot din punctul A, pe Valea superioara a lui Stinghie, la 1790 metri, vedem o intrare de pestera, in versantul ei stang geografic (descoperita si explorata de Ica Giurgiu si Andrei Samoil). Are 4 metri latime si tot atatia in inaltime. Galeria, spatioasa, orientata spre nord, aduna 10 metri, urcand 2 metri fata de intrare. Putin in aval de aceasta pestera, aflata in locul unde valea cu mult grohotis are o bifurcatie, in malul drept geografic sunt alte doua deschideri, unde Andrei Samoil s-a catarat dar nu a gasit continuare. Pe malul stang geografic al Vaii lui Stinghie vom cobori pe primul picior intalnit, pe pajiste, pana la peria deasa dar scurta de padure/ conifere, aval de care se intra in padurea rara, cu arbori foarte inalti. Continuam sa coboram pe la baza pantei care se inalta in dreapta noastra. Dupa circa cinci minute de la intrarea in padure, gasim gura avenului, la 1645 m altitudine, pe un loc mai plat (imaginea 7). De la gura se poate continua coborarea pe valea care se lasa paralel la inceput cu malul stang geografic al Vaii lui Stinghie si, dupa aproximativ 30-45 de minute, vom reajunge in poteca marcata cu triunghi albastru si punct rosu (la 1350 m). Alte cai de apropiere spre Avenul din Grind sunt posibile dar trebuie sa ajungem tot la debutul potecii care urca spre Saua Funduri (marcaj triunghi albastru, punct rosu). Aprovizionarea cu apa trebuie bine gandita, in functie de perioada pe care o vom petrece in zona si de efortul pe care ni-l propunem a-l derula pe aici. Istoric In 1930, brasoveanul Alfred Prox atinge adancimea de 96,5 metri. In 1967, brasovenii Friedrich Thomas si Walter Gutt coboara in aven, gasesc o continuare, ating cota -96,5 m (imaginea 4), dar se opresc, din lipsa de echipament, pe buza unui put apreciat la 6 m adancime (vezi si harta 5). Am avut ocazia sa vad, aduse de Walter Gutt, la reuniuni speologice, poze de la explorarile unor avene din Piatra Craiului; imagini deosebit de interesante, rareori insotite de comentarii ample si - ce pacat, Walter Gutt decedand la inceputul lui 2004 - probabil ca acum aceste imagini sunt pierdute pentru explicarea evolutiei explorarilor speologice de la altitudine. Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului 4 extras din Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului Harta 5 - extras din Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului 7 Intrarea in Avenul din Grind (cu Emilia Marinescu si Mircea Vladulescu). foto: I. Giurgiu Verticala unde s-au oprit brasovenii a fost coborata, la 1 octombrie 1977, de catre Adrian Done, Ica Giurgiu si Nicolae Sandeschi, in cadrul unei explorari organizate de Cluburile "Emil Racovita" Bucuresti si Piatra Craiului Campulung Muscel. Din echipa au mai facut parte: Ioan Dobrescu, Marcel Negru, Oprea Bleont, Florica Berdei, Emilia Cristian, Argentina Savin, Traian Bujor (imaginile 8 si 9). Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului 8 Avenul din Grind. Planul cavitatii. Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului 9 Avenul din Grind. Profilul cavitatii. Descriere Scara speologica se poate lega de unul din brazii aflati pe buza putului de 22 m de la intrare. La cota -22 (hartile 8 si 9) se ajunge pe o platforma inclinata, pe care sunt adunati brazi, bolovani, zapada. Aici se bat 1-2 pitoane si se leaga 75-80 m de scarita. Cel care va cobori primul va avea destul de lucru cu aranjarea ei, deoarece scara se opreste pe mici platforme, la cotele -30, -59, -68, -77. Pe platforma de la -22 am gasit resturile unor scari din cablu de otel, de 10 mm diametru, iar intre -77 si -92 a trebuit sa curatam peretii putului de resturile altor scari, facute din cablu de transmisiune utilizat in al doilea razboi mondial. Al doilea put are 70 de metri adancime, iar proiectia lui in plan este de 16 m. Intre -25 si -77 m putem admira peretele de conglomerat; elementele matricei sunt distantate la 5-10 cm si au diametre de 1-10 cm. Pe platforma de la -59 m (1,5 m lungime, 0,5 m latime) am gasit batute doua pitoane. La -77 m este o alta platforma, de 1,5 x 1,5 m, incepand de unde coboara o scurgere parietala. La -92 se atinge fundul putului, in varful unei pante cu bolovani si pamant. Pana la aceasta adancime mai ajunge, slab, lumina zilei. Primele doua puturi se pot cobori si urca pe coarda. Intram intr-o sala spatioasa (12 m diametru, 25 m inaltime) care continua cu o galerie ascendenta, lunga de vreo 30 metri. Pe tot parcursul ei intalnim scurgeri parietale, stalactite, stalagmite, coralite. Podeaua galeriei este acoperita cu uriasi bolovani prabusiti, concretionati. De la cota -93,5 (punctul 3 de cartare) se desprinde spre vest, printre blocuri, o galerie stramta si joasa care conduce imediat la o succesiune de puturi, de 2, apoi 5, apoi 10 metri. Pentru a intra in ultimul din ele au fost necesare doua ore de decolmataj la bolovani. A fost utilizata o scarita de 20 m, prinsa de o traversa aflata sub putul de 2 metri. Urmeaza un taras si apoi o portiune puternic descendenta, care duce la cota -122 metri. Cu aceasta descoperire, Avenul din Grind isi consolida superlativul de cel mai spatios si adanc gol subteran din Piatra Craiului. Planul si profilul avenului au fost realizate de Ica Giurgiu si Adrian Done. Date morfometrice. Lungimea totala a galeriilor (Lt) = 220 metri. Distanta pe plan dintre cele mai departate doua puncte ale avenului, extensia, E = 47 metri. Coeficientul de ramificare = Lt/ E = 4,7. Bibliografie Ica Giurgiu - Avenul din Grind - Buletinul Clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, 1977-1978, paginile 44-49 Traian Constantinescu - Considerations sur les avens et la glaciation pleistocene de Piatra Craiului - Trav. Inst. Speol. “Emile Racovitza”, t. XXXIX-XL, p. 227-237, Bucarest, 2000-2001, Editura Academiei Romane Friedrich Thomas, Liviu Munthiu - Avenele din Piatra Craiului - Cumidava, 1968, Muzeul Judetean Brasov

Salut. Am citit intreg topicul vostru despre tunelurile de sub Bucuresti. Aveam un vecin de aceiasi varsta cu mine iar taicasu povestea ca lucra pe la Casa Scanteii si zicea ca acolo este o intrare intr-un buncar subteran. Astazi, terminand de citit topicul asta, discutant cu nevasta si vorbind despre crematoriul Cenusa, imi spunea ca ea cand era mai mica pe vremea liceului, se ducea cu toti prietenii ei roackeri pe acolo si beau vodca. Eu nu am apucat sa trec pe acolo. Doamne ce m-am linistit cand am descoperit acest topic, am crezut ca eu am " o problema", asa imi zice nevasta ca nu e normal sa intrii in subteran ( asimilata cu moartea ). Cand v-am descoperit pe voi, ce m-am linistit. Oricum, felicitari pentru indrazneala cu care iesiti din cotidian. lil debul, cand mai organizati ceva chemati-ma si pe mine. Ma bag. Parca mi se pare interesant sa ma salte si pe mine o data politia. Id de messenger: mihaiflorindinu. O zi buna in continuare.