Va salut,
In primul rad profit de ocazie sa imi urez un calduros bun venit pe acest forum.
Tin sa ma felicit pentru reusita nesperata de a-mi crea un cont dupa 3 luni de incercari disperate, ceea ce demonstreaza probabil ca doar prin perseverenta si nu prin inteligenta (autoironia are intotdeauna efect!) am obtinut in sfarsit un username.
Urmaresc acest topic cu curiozitatea unei adolescente nerabdatoare sa vada cine va castiga meciul de box organizat ad-hoc in curtea scolii, cu fidelitatea unui cinefil care asteapta episodul urmator al unui film tragi-comic si cu timiditatea unei incepatoare cu permis categoria A obtinut la 1 noiembrie 2010 care asista uimita la o lupta verbala interminabila a unor legende.
Cred si sa imi iertati indrazneala, ca am ajuns sa nu mai avem taria sa ne ignoram frustrarile, ca am uitat sa ne bucuram de lucrurile simple, ca suntem atat de ancorati de trecut incat uitam sa privim cu bucurie intr-un prezent care chiar daca nu ne mai ofera nimic este totusi al nostru si sa visam la un viitor asa cum am dori noi sa fie.
Asistam neputinciosi la o lupta intre titani, la prietenii de-o viata, pierdute, la cuvinte aruncate peste umar, la slabe incercari de a reinnoda ceva....felicitari! ati facut dintr-un proces cu usile deschise, o piesa de teatru. M-as bucura sa fie doar o strategie de a mentine acest topic viu, dar din pacate nu cred ca asta e scopul.
Cu tot respectul pentru domniile voastre, nimeni nu va contesta calitatea de veterani, sunteti priviti cu admiratie, stimati, si atunci....puteti face efortul sa dati un exemplu pozitiv celor care abia au pasit in fenomenul moto, sa ne incurajati, fara sa uitati ca odata ati fost si dvs ca noi...incepatori??
Chiar, va mai aduceti aminte? Mai aveti nostalgii? Cum v-ati cunoscut toti cei care va renegati acum? Cate calatorii ati facut impreuna, de cate petreceri monstruoase ati avut parte? Ne povestiti si noua aventuri incredibile?
Am 36 de ani, a fost al naibii de greu sa iau permisul, am cumparat o motocicleta pe care acum nu pot (pt ca a venit iarna) si nu stiu (inca!) sa o conduc in trafic, probabil intr-o lume misogina nu voi scapa niciodata de eticheta <pitzipoanca pe motor>, habar n-am cum va fi viitorul....am doar visul ca primavara viitoare voi merge cu motorul pe Cheia. Visul asta, pe care nu mi-l poate lua nimeni, ma face fericita. Veteranii mai viseaza frumos ?
Si ca sa inchei cu aceeasi fraza de inceput, cu aceasta ocazie imi urez mult succes. Oh da , uitasem...si asfalt uscat!
Cu plecaciuni,
L.