E.T.

momentan fotografii cumintzele , e doar inceputul

Intr-adevar in prima zi de Pasti a fost concursul 23 aprilie.Cateva din aceste fotografii le-am facute sambata (22 aprilie)

nu stiu cum e sa fiiiiiiiii pliiiiiiin de norooooooi dar, fotografiile sunt super cu voi in ele. sunteti grozavi

acusica incepe EnduRoMania, si acolo e 4 FUN

nebuni de legat..... daaaar faini. va felicit si pentru aceasta iesire si pentru fotografii. suuuuuper ))))))))

ochi buni = fotografii bune .... felicitari

nu e tarziu nici acum pentru fotografii, sper sa va regasiti in ele si sa aveti ce povesti despre prima editie "BIKES ON ICE"

ia vedeti faza, cum se usuca lemnele. de abia s-au gasit cateva surcele, crengi-crengute uscate pentru a putea aprinde focul. ce sa mai vorbim de lemne care erau cat se poate de ude. asa ca s-a inventat pe loc metoda de a avea lemne uscate. doar trebuia fiert vinu` cumva Cred ca s-au postat deja suficiente fotografii pentru a va putea face o idee despre cum a fost aceasta intalnire. Evident ca a fost ceva inedit, ceva ce a meritat incercat iar la anu` sigur o sa fie si mai bine.

de abia acum am ajuns la un club , de unde postez cateva fotografii de pe drumul Timisoara-Cincis. Intalnirea cu cei de la Road Patrol pentru drumul ce il aveam de parcus impreuna a fost la 9,30. Au si fost punctuali , vineri la 9,30 am plecat dinTimisoara iar la Cincis am ajuns in jurul orei 14,30. A fost nevoie de mai multe opriri, pentu dezmortit oase, incalzit, alimentat atat motocicletele cat si pe noi, mai o oprire la o tufa. Asta a fost cea mai grea problema. Dezpachetatul siiii punerea la loc a tuturor straturilor de haine. Grea incercare pe frig cu degetele inghetate . Am plecat la drum 4 motociclete si 7persoane. Trebuie sa va spun ca a fost o provocare pentru mine parcurgerea distantei de la Timisoara la Cincis pe motocicleta, dar a meritat. A fost o experienta si nu regret. Atunci cand esti pregatit sufleteste se poate indura si frigul. Nu a fost mortal. Se poate rezista. Dar sa pun si cele cateva fotografii despre care va povesteam, iar maine sper sa am timp pentru mai multe. Am fost pasagera lui Radu, e cel galben ca o papadie I-am tras cate o casca din cand in cand, dar la cat de pitulata am fost in spatele lui, sa nu ma traga curentu`.... nici nu ma mir. cand m-am indreptat un pic sa vad si eu inainte, numai suieraturi auzeam, asa ca... m-am facut iar mica in spatele lui si am incercat sa nu-i provoc leziuni cerebrale din cauza acestor tamponari . ( m-ai injurat un pic asaaa printre dinti Radule?, dar ai pentru ca m-ai dus pana la Cincis). Dar cum am spus se poate rezista, depinde cum pleaca omu` pregatit la drum Despre atmosfera de la Cincis, in episodul de maine.

si aceste fotografii sunt de la o singura etapa sper sa va placa la fel de mult ca cele noroioase. aici a fost praaaaf cat cuprindea, a fost spectaculos