Caută în comunitate
Afișez rezultate pentru tagurile 'ideal bike'
Găsit 2 rezultate
-
Salutare oameni buni! Înainte să încep școala moto, acum câțiva ani, am dat pe YouTube de un nenea cu barbă (câteodată și fără barbă), care foarte convingător fiind, împărtășea din experiența lui de motociclist și călătorea în jurul lumii. Recunosc, am fost foarte captivat de videoclipurile lui și am continuat să îl urmăresc. A reprezentat un reper pentru mine, și sfaturile lui direct la obiect m-au ajutat foarte mult. Nu mă gândeam vreodată că voi avea șansa să mă întâlnesc cu el, mai ales ținând cont de zonele pe unde călătorea. I-am mai dat câteva mail-uri de felicitare, și doar i-am propus să viziteze și România (el doar a tranzitat de multe ori, dar doar prin zona de Sud Vest apoi Sud spre Bulgaria). Când am aflat că plănuiește o călătorie prin România, mi-am zis că asta e șansa mea să îl întâlnesc personal măcar să facem o poză și să îl salut. Ce a urmat mi-a depășit toate așteptările : nu numai că mi-a răspuns foarte politicos la toate e-mailurile, dar s-a arătat interesat să ne vedem și să facem o tură împreună. Întâlnirea a început la 7:45 și s-a terminat la 0:30. Pe scurt : - o persoană foarte deschisă și modestă, fără ascunzișuri - extrem de politicos și gata să împărtășească din "secretele" lui - foarte bine organizat, atenție extrem de mare la detalii - un om și un mare caracter cum s-ar spune. Cum s-a desfășurat ziua : - planificarea zilei la o cafea - tură prin București, câteva cadre cu drona și vizitarea câtorva obiective turistice - un traseu la îndemână prin Transbucegi (via Păduchiosu), apoi Bolboci, lacul Scropoasa (pe ploaie) și retur prin Glod - Moroeni - Târgoviște - București. - cina la terasă la Radisson și concluziile zilei, schimb de videoclipuri filmate - apoi omul nostru s-a dus în cameră și a planificat harta extrem de meticulos pentru următoarele destinații pitorești din România. Nu vă mai zic că am văzut că a renunțat la șapca lui celebră din călătorii, iar eu i-am dat mail în secunda doi și l-am rugat să mi-o trimită. A doua zi aveam șapca în vitrină (bineînțeles că am băgat 2 programe la mașina de spălat să miroasă a flori). Toată această zi are de astăzi și un videoclip, sper să vă placă :
-
Salutare ! Încă de acum două luni aveam în plan aceste două trasee de făcut într-o singură zi, dar nu credeam ca voi reuși avand in vedere experienta redusa pe care o am... Am plecat la 5 jumate dimineata, soarele abia a rasarit pe la 6:45 pe autostrada Bucuresti - Pitesti. După Curtea de Argeș aerul a inceput sa fie din ce in ce mai curat, o adevarata placere. Am inceput filmarea inainte de cetatea Poienari, scopul principal era sa ajung la Bâlea Lac cât mai repede să nu prind aglomerație (era Vineri 30 august). Soarele a început să se strecoare ușor si placut printre curse si serpentine, iar linistea de la barajul Vidraru m-a incarcat pentru urcarea ce urma sa vina. Odata inceputa sectiunea cea mai spectaculoasa deja era clar ca ziua a inceput cum nu se putea mai bine, traficul era extrem de redus abia daca am vazut o masina. Doar un convoi de jeepuri din Polonia mi-a dat putina bataie de cap pana am trecut de el. Mergand dupa soare am ajuns la Balea Lac in jurul orei 9:30, lumea cazata la cabane abia se trezea la viata precum si cei care urcasera mai devreme se odihneau. Eu mai abia facusem 240 Km mai aveam încă 560 pana la final :)))) După o golire a rezervorului intern al corpului, mi-am continuat drumul catre Cârțișoara, cu soarele bătând din spate, astfel având o luminozitatea perfecta pentru filmare. Bucuria cea mare a fost atunci cand am vazut ca din sensul opus urcau o gramada de masini si motociclisti, o confirmare a faptului ca am ales foarte bine momentul zilei pentru aceasta excursie specială. A urmat drumul catre Sebes, cu o oprire pentru alimentare si un consum de 3,5%. Pe autostrada spre Sebeș am fost placut suprins de cum se circula, parca lumea era mai civilizata, nu se dadeau claxoane sau flashuri iar camioanele nu depășeau aiurea. Ajuns in Sebeș am urmat drumul clasic, lasand in stanga Jina si mergand spre Lacul Oașa. Am avut placerea de a merge alături de doi ucrainieni, ei fiind cazati in Sebes si facand acest traseu in acelasi timp cu mine. Trebuie sa precizez ca datorita lipsei de experienta si a unei dâre de moloz pe drum, era sa derapez în prăpastie (vezi filmarea de la minutul 37:50). Ajuns la Lacul Oașa, drumul a capatat o frumusețe aparte, mai ales ca soarele se juca printre crengile verzi ale copacilor. După ce toată ziua a fost soare si frumos, a venit momentul si pentru putină ploaie, chiar cand ma apropiam de urcarea propriu-zisa pe Transalpina. Pe unele portiuni plouase inainte, iar pe altele chiar daca ploua era asfaltul uscat (probabil fiind si incins inainte). Curbele erau din ce in ce mai stranse, temperatura aerului mai scazuta, iar ploaia din ce in ce mai aprigă. Pe masura ce urcam parca si drumul se aglomera de masini , vroiam sa le depasesc sa prind cadre cat mai interesante pe filmare După pasul Urdele ploua din ce in ce mai des, iar tunetele vroiau sa ma sperie , slabe sanse insa. Nu venisem sa fac 800 Km intimidat de vreme... Partea de final a fost ca o joaca, dar stiam ca mai am inca aproximativ 250 Km pana acasa de la Novaci. Pentru cine are rabdare sa urmareasca filmarea acestei zile de poveste, aveti mai jos linkul.
