aliance-steel Postat Iulie 1, 2010 Share Postat Iulie 1, 2010 Tara Luanei Bine v-am regasit prieteni. Cu voia voastra am sa va spun povestea calatoriei de anul acesta... Afara e jale…de o saptamina cerul plinge si pare a nu se mai oprii..Undeva in mijlocul sufrageriei, mutate si rascolite zilnic zac bagajele mele . Incercuita cu rosu in calendar cifra 7 imi sare dureros in ochi cu fiecare zi care trece .In timp ce Nazgul, asteapta cuminte sub husa ,eu privesc ploaia lui Dumnezeu si imi pierd rabdarea. In sfirsit dimineata celei de-a saptea zile a lunii lui ciresar s-a nascut frumoasa.Exact la timp. ,”Nazgul”, F-ul meu 650 accepta docil povara celor peste 30 de kg de bagaje in timp ce prietenii mei sosesc unul cite unul la locul de intilnire. Pe unii ii stiti din alti ani pe altii nu…sa ni-i reamintim totusi..”grasu”calareste acelasi K 750 revigorat putin anul acesta, ”Fane “-honda xx 1100 docilizata asa cum ii sta bine unui familist,”olandezu”, decanul de virsta apare si el calarind un maldar de bagaje de sub care se zareste timid un transalp 600, Fireste, “sebulba”, omul vesnic in criza intirzie ca intotdeauna asa ca nu il mai asteptam si convenim sa ne ajunga din urma cu coropisnita lui sau”fetita”asa cum ii place lui sa-si boteze toate motoarele,o yamaha fzr 600 dezgropata de el pe te miri ce pret din cine stie ce serparie. Impreuna fac o pereche de neegalat la care orsicine ar zimbi instant. Plecam.Cuplez treapta 1-a si imi infig picioarele in scari,Nazgul se poticneste usor sub povara sarcinii apoi tisneste docil inainte, Incepe aventura.Ne strecuram prin traficul pestrit si evadam din inchisoarea de beton …rulam cuminti incolonati spre visul nostru,,,undeva in zare apar pe rind ,Ploiestiul, suburbiile lui si nu in ultimul rind Sebulba cu coropisnita lui, Cotim la dreapta spre Buzau si in scurt timp ajungem in Mizil. De ce prin Mizil o sa spuneti ? Judetul Buzau este o zona putin cunoscuta turistic. Din pacate, singura atractie de notorietate o reprezinta Vulcanii Noroiosi pe care sint sigur ca i-ati vazut In schimb, doar cativa oameni, majoritatea din partea locului, cunosc adevarata valoare a arealului. Misterele Subcarpatilor de Curbura sunt incitante: lantul muntos de sare de la Manzalesti, pestera de sare de la Meledic, "focul viu" de la Lopatari, muzeul chihlimbarului de la Colti, inscriptiile pe piatra de la Broscaru, locuintele rupestre din aceeasi zona sunt doar cateva dintre traseele incitante pe care le-ati putea include in peregrinarile voastre.Toate si multe altele pot fi pronuntate intr-un singur cuvint “Tara Luanei “ Acesta este motivul ptr care ,undeva in Mizil semnalizarile noastre au inceput sa clipeasca stinga si cuminti, unul dupa altul am patruns in aceasta lume mistrerioasa a tarii Luanei.Am serpuit pina sus pe culmile insorite pline cu vita de vie de la Gura Vadului, lasind in stinga Baile Bolboci pentru ca apoi incinsi in costumele noastre sa ne pravalim recunoscatori in racoarea padurilor seculare ale drmului vinului.Din pacate parte de drum a fost in lucru si am inaintat anevoie oprind sporadic sa vedem tabara de sculptura de la Magura sau boltile racoroase ale minastirii Ciolanu ori asezamintul monahal zidit de Doamna Neaga.Voi insa , calatori pe acele meleaguri sa nu faceti la fel, cautati sa gasiti ragazul de a patrunde frumusetile locului si rasplata unui astfel de efort va va multumi.Ce rost au drumurile daca nu avem ochi sa privim dincolo de ele ? In scurt timp intram in DN 10 drumul ce leaga Buzaul de Brasov.Prietenii mei bucurosi de drmuri mai bune isi traiesc bucuria culcind pina la nebunie motoarele incaracte pe curbele dulci ale soselei.Ne aprovizionam in Patrirlagele si facem la dreapta spre Colti, admiram din mers pereti abrupti ai dealului Burdusoaia rulind sinuos pe drumul zdrobit spre satul Colti. Acolo undeva Diana Gavrila un personaj care pare a fi imprumutat ceva din misterul locurilor pe care le cerceteaza si cunoaste rosturile ne asteapta.Prieteni ,daca cineva va poate arata si povesti despre Tara Luanei frumos, pasional si mistic in acelasi timp atunci trebuie sa stiti ca Diana este eceea. Lasati-va condusi de ea si mai ales ascultati-o si veti redescoperii nostalgia basmelor copilariei.Asa am facut si noi si inca mai simtim aceasta vraja. Am campat obositi in gradina gazdei noastre Diana,unde dupa un timp a aparut si ultimul din gasca,Leo impreuna cu prietena lui Ema cu un alt xx-1100. Acolo in racoarea primei seri a drumului nostru am ascultat intre douo beri si un gratar facut la lumina lampilor de drumetie, povestea fascinanta a Dianei. “Sintem in Tara Luanei´” isi incepe gazda noastra povestea, “Batranii de demult povesteau ca Luana era un rege batran , un mare intelept, o fiinta atotputernica. Regele Luana pazea portile unei cetati puternice, cu ziduri pana la cer. Aceasta cetate era luminata zi si noapte de un soare ce stralucea aidoma astrului zilei. Cei din cetate erau puternici, drepti si netematori. Atunci cand erau raniti in razboaie, Luana ii tamaduia cu apele vii si moarte din Valea Izvoarelor. Multi ani fericiti au trait ei, pana au venit vrajmasi in care de foc si au doborat soarele Luanei. Mare prapad s-a intamplat atunci. Pamantul s-a cutremurat din incheieturi iar locul cetatii a fost ars pana la jumatate de metru adancime si nu a mai fost calcat multa vreme, nici de picior de animal salbatic, nici de picior de om, nici pasarile cerului nu au mai zburat pe deasupra.” Sus stelele luceau enigmatic in noapte iar noi ascultam ginditori mitul Luanei. Berea curgea rece si molcom in canile de campanie iar friptura se racea nebagata in seama pe masa improvizata. Am adormit tirziu in noapte, unii l-au visat pe Luana barbat.altii femeie….o mica parte dintre noi nu au visat nimik… bolta cerului era prea inalta si se invirtea mult prea repede .Ne-am trezit devreme, in zorii inmiresmati de parfumul florilor de salcim, in trilul privighetorilor si freamatul riului.Undeva sus in munte gravitatia isi facea treaba,,o ripa o luoase zgomotos la vale..motoarele luceau pline de roua diminetii .. si mai incolo,pe masa, aburea o oala mare cu lapte fiert..Diana avusese grija de noi..somnorosii din corturi.Incepea o noua zi iar noi aveam de descoperit Tara Luanei. Ne-am parasit vremelnic motoarele ptr a lua calea codrilor insa nu inainte de a vizita biserica rupestra din Alunis. Fie-va insa mila si nu ma intrebati cite vai si cite dealuri am strabatut , priviti mai bine pozele si realizati: ..asa ceva.. nu va va oferi nimeni, nici o agentie nici un muzeu nici un program.Sint locuri uitate, locuri sfinte ascunse privirilor straine, leagane ale crestinismului si istoriei acestui popor. Sint multe de spus, las mai bine pozele sa vorbeasca…si legendele. Tirziu,in amurgul inmiresmat ne-am reintors sleiti de puteri in gradina cu corturi.Ne-am pravalit rupti cu dureri in picioare pe iarba proaspat taiata Am gasit totusi taria sa incheiem seara cu bine..e adevarat o bere rece la vremea ei face mult.Tirziu in noapte.am adormit intrebindu-ne “vom putea tine motoarele incarcate a doua zi ?” Fireste ca am putut sa le tinem..doar eram la inceputul calatoriei noastre si aveam atitea locuri noi de vazut... Mesaj completat Imi cer scuze ptr pozele postate de 2 ori...experienta bate-o vina ! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
G.Burlacu Postat Iulie 1, 2010 Share Postat Iulie 1, 2010 O povestire ca-n povesti:) si o plimbare pe masura. Buzaul are intr-adevar un potential turistic foarte mare, si nu numai Buzau....sunt foarte multe judete, pacat ca nu sunt promovate decat asa cum ati facut voi mai sus. Jos palaria, doamnelor si domnilor! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dans Postat Iulie 1, 2010 Share Postat Iulie 1, 2010 Tara Luanei ................... Citindu-va povestea si cu ochii la poze..., am inceput sa ma jenez (...de toate povestile cu Alpi, trecute, prezente si viitoare). M-ati pus pe ganduri, dar pe unii dintre noi, oricum nu ne mai puteti schimba! Bravo, Cu stima, Dan Stefan Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
aliance-steel Postat Iulie 2, 2010 Autor Share Postat Iulie 2, 2010 De 10 ani , an dupa an strabatem neostoiti drumurile acestei tari si va pot spune cu mina pe inima ca desii in mare am acoperit toate zonele, frumuseti nebanuite si aventuri de neuitat se pot isca din orisice drum.Este suficient sa te indepartezi cu 50 de km de o ruta deja facuta si ai deja un traseu nou.Fireste exista zone prin care inevitabil vei reveni insa cine nu doreste sa revina cu placere intr-o locatie unde s-a simtit intotdeauna bine ca musafir ? Am batut si drumurile Bulgariei, Greciei, dar ca acasa nu ne-am simtit bine nicaieri. Calatoria pe care am inceput sa v-o povestesc nu se termina in Tara Luanei..ea este mult mai lunga..au trecut 10 nopti peste noi inainte de a reveni acasa si am mai fi stat daca nu ar fi reinceput ploile.Mai am sa va povestec cum am petrecut la Lepsa ori Poiana Uzului, sau cum am bintuit prin tintirimele si bisericile Bucovinei sau am dormit sub cerul plin de stele de la Gura Haitii din Calimani.Au fost clipe frumoase care au trecut insa repede si daca nu ar fi amintirea sau inregistrarile cu care ne vom ostoii setea de aventura pina la plecarea viitoare, nu stiu cum am rezista. Fireste anul va avea multe alte evenimente la care sper sa participam dar "concediul pe motoare " este unul singur si nu as renunta la el nicicum Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.