uite cum sta treaba cu minoritatea in codul penal
TITLUL V
MINORITATEA
Limitele răspunderii penale
Art. 99. - Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
Minorul care are vârsta între 14 si 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedeste că a săvârsit fapta cu discernământ.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal.
Consecintele răspunderii penale
Art. 100. - Fată de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei săvârsite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală si morală, de comportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si în care a trăit si de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.
Măsurile educative
Art. 101. - Măsurile educative care se pot lua fată de minor sunt:
a) mustrarea;
libertatea supravegheată;
*c) internarea într-un centru de reeducare;
d) internarea într-un institut medical-educativ.
* Potrivit Decretului nr. 545/1972, publicat în B. Of. nr. 162 din 30 decembrie 1972 denumirea de "centru de reeducare" a înlocuit denumirea de "institut special de reeducare" în cuprinsul acestui cod.
Mustrarea
Art. 102. - Măsura educativă a mustrării constă, în dojenirea minorului, în arătarea pericolului social al faptei săvârsite, în sfătuirea minorului să se poarte în asa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atentia că dacă va săvârsi din nou o infractiune, se va lua fată de el o măsură mai severă sau i se va aplica o pedeapsă.
Libertatea supravegheată
*Art. 103. - Măsura educativă a libertătii supravegheate constă în lăsarea minorului în libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebită. Supravegherea poate fi încredintată, după caz, părintilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Dacă acestia nu pot asigura supravegherea în conditii satisfăcătoare, instanta dispune încredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferintă unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal însărcinate cu supravegherea minorilor.
Instanta pune în vedere, celui căruia i s-a încredintat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere că are obligatia să înstiinteze instanta de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvârsit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
Instanta poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora dintre următoarele obligatii:
a) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
să nu intre în legătură cu anumite persoane;
c) să presteze o activitate neremunerată într-o institutie de interes public fixată de instantă, cu o durată între 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de scoală, în zilele nelucrătoare si în vacantă.
Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportării sale.
După luarea măsurii libertătii supravegheate, instanta încunostiintează scoala unde minorul învată sau unitatea unde este angajat si, după caz, institutia la care prestează, activitatea stabilită de instantă.
Dacă înlăuntrul termenului prevăzut în alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele, ori săvârseste o faptă prevăzută de legea penală, instanta revocă libertatea supravegheată si ia fată de minor măsura internării într-un centru de reeducare. Dacă fapta prevăzută de legea penală constituie infractiune, instanta ia măsura internării sau aplică o pedeapsă.
Termenul de un an prevăzut în alin. 1 curge de la data punerii în executare a libertătii supravegheate.
* Alin. 2 si 5 ale art. 103 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 140/1996.
Alin. 3 si 4 ale art. 103 au fost introduse prin Legea nr. 140/1996.
Internarea într-un centru centru de reeducare
Art. 104. - Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării minorului căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învătăturanecesară si o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.
Măsura internării se ia fată de minorul în privinta căruia celelalte măsuri educative sunt neîndestulătoare.
Internarea într-un institut medical-educativ
Art. 105. - Măsura internării într-un institut medical - educativ se ia fată de minorul care, din cauza stării sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.
Durata măsurilor
Art. 106. - Măsurile prevăzute în art. 104 si 105 se iau pe timp nedeterminat, însă nu pot dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani. Măsura prevăzută în art. 105 trebuie să fie ridicată de îndată ce a dispărut cauza care a impus luarea acesteia. Instanta, dispunând ridicarea măsurii prevăzute în art. 105, poate, dacă este cazul, să ia fată de minor măsura internării într-un centru de reeducare.
La data când minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internării pe o durată de cel mult 2 ani, dacă aceasta este necesară pentru realizarea scopului internării.
Liberarea minorului înainte de a deveni major
Art. 107. - Dacă a trecut cel putin un an de la data internării în centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguintă la învătătură si la însusirea pregătirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.
Revocarea liberării sau internării minorului
Art. 108. - Dacă în perioada liberării acordate potrivit articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzătoare, se poate dispune revocarea liberării.
Dacă în perioada internării într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ ori a liberării înainte de a deveni major, minorul săvârsestedin nou o infractiune pentru care se apreciază că este cazul să i se aplice pedeapsa închisorii, instanta revocă internarea. În cazul când nu este necesară o pedeapsă, se mentine măsura internării si se revocă liberarea.
Pedepsele pentru minori
Art. 109. - Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infractiunea săvârsită. Limitele pedepselor se reduc la jumătate. În urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depăsi 5 ani.
Când legea prevede pentru infractiunea săvârsită pedeapsa detentiunii pe viată, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 ani.
Pedepsele complimentare nu se aplică minorului.
Condamnările pronuntate pentru fapte săvârsite în timpul minoritătii nu atrag incapacităti sau decăderi.
Suspendarea conditionată a executării pedepsei
*Art. 110. - În caz de suspendare conditionată a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii, la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instantă. Dacă pedeapsa aplicată este amenda, termenul de încercare este de 6 luni.
* Dispozitiile privind posibilitatea încredintării supravegherii minorului unei persoane sau institutii, odată cu suspendarea conditionată a executării pedepsei, ori în caz de liberare conditionată (foste alin. 2 si 3 ale art. 110) au fost abrogate prin Legea nr. 140/1996.
**Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control
Art. 1101. - O dată cu suspendarea conditionată a executării pedepsei închisorii aplicate minorului în conditiile art. 110, instanta poate dispune, pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele arătate în art. 103, putând stabili, totodată, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevăzute în art. 103 alin. 3, iar după împlinirea vârstei de 18 ani, respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevăzute în art. 863.
Dispozitiile art. 81 alin. 3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplică în mod corespunzător.
Sustragerea minorului de la îndeplinirea obligatiilor prevăzute în art. 103 alin. 3 poate atrage revocarea suspendării conditionate. În cazul neîndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instantă, potrivit art. 863, se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 864 alin. 2.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător si în caz de liberare conditionată a minorului
