Jump to content

Search the Community

Showing results for tags 'Meridionali'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • SMAEB - Salonul de Motociclete, Accesorii si Echipamente, Bucuresti
    • SMAEB 2003 - 2022
  • Actiuni caritabile si de sustinere
    • Actiuni caritabile si de sustinere
    • In memoriam
  • Poze & Filme
    • Poze & Filme din ROMANIA
    • Poze & Filme din STRAINATATE
    • Poze & Filme - Arhive 2005 - 2013
  • Competitii Nationale si Internationale
    • TRACKDAYS
    • Competitii Nationale
    • Competitii Internationale
  • Comunitati Moto Regionale
    • DIASPORA
    • MARAMURES si TRANSILVANIA
    • CRISANA si BANAT
    • MOLDOVA si BUCOVINA
    • OLTENIA, MUNTENIA si DOBROGEA
    • BUCURESTI si zona limitrofa
  • Motociclist in Romania
    • Discutii generale
    • Motociclisti, in fiecare zi
    • Incepatori
    • MotoVeteranii
    • Fete motocicliste
    • Motociclisti in timpul liber
    • Social si Politica
  • Motociclism in Romania
    • Campanii anti-accidente
    • Accidente
    • Intalniri moto in Romania
    • Evenimente, excursii
    • Legislatie, acte, vama
    • BARURI MOTO si alte locuri de socializare
  • Totul despre motociclete
    • Motocicleta mea
    • Service si intretinere curenta
    • Totul despre motocicletele electrice
    • Totul despre motocicletele de strada
    • Totul despre motocicletele A1 (125cc)
    • Totul despre motocicletele chopper/custom/oldtimer & socialiste
    • Totul despre motocicletele de enduro touring & adventure
    • Totul despre motocicletele offroad
    • Totul despre scutere si maxiscutere
    • Alte mijloace de transport
  • Totul despre Echipamente si Accesorii Moto
    • Discutii Generale
    • Casti
    • Echipamente din piele
    • Echipamente din material textil
    • Incaltaminte
    • Manusi
    • Accesorii after-market pentru motociclete
    • Do It Yourself - componente si accesorii
  • Bursa
    • BIKESHOP.ro - Bursa de motociclete din Romania
    • LOCURI DE MUNCA - cereri si oferte
    • Vanzari
    • Cumparari
    • Servicii
    • Oferte de service in Romania
    • BURSE LOCALE
  • Mass-media
    • Stiri, reportaje si articole
    • Reviste moto din trecut
  • Magyar, English, Deutsch
    • MOTOCICLISM.ro magyarul beszélő motorkerékpárosoknak
    • MOTOCICLISM.ro for English-speaking bikers
    • MOTOCICLISM.ro für deutschsprachige Biker
  • ARHIVAT: Casa de Avocatura COLTUC

Calendars

There are no results to display.


Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Joined

  • Start

    End


Group


Website URL


Yahoo


Skype


Location


Carnet moto din


Motocicleta


Numar Moto


Club


Motociclete detinute


Alte vehicule


Interests

Found 1 result

  1. ...Sau excursia lui “ce bine ca e canicula!” Salutare! Inspirati de niste baieti aventurosi de pe-aici si la fel de loviti anul asta cu plecarile pe-afara, am zis noi (adica El – imblanzitorul de vaci motorizate, si Eu – sacul de cartofi din spate), in vasta noastra intelepciune, ca nu suntem mai fraieri si ca hai sa le calcam pe urme lui Bursyllac & compania. Ce daca noi suntem doi pe-o vaca si nu avem prieteni? Ce daca tehnic vorbind nici nu avem vaca respectiva (inca)? Sure we can... Planul: vindem repejor Gixxeru’, ca ne-am facut damblaua de adrenalina la etatea noastra, si luam un 690 (KTM) sau 701 (H) cu care ne dam prin tarana pana ne plictisim. Ei bine, planul nostru in doua etape a picat spectaculos cand n-am dat nici Gixu’ la timp, si n-am gasit nici capra de luat. Planul 2.0: din fericire, exista niste baieti intreprinzatori care inchiriaza T7-uri nou-noute, tipla, numa’ bune de investigat ce crucea lu’ Satan a facut Yamaha in ultimii trei ani (spoiler alert: frecat menta). Ne luam micul pachiderm in primire, si ne punem pe studiat harta... Cum alte plecari nema in anul Domnului 2020, ne permitem sa ne lafaim in doua saptamani de plimbare, asa ca, din nou, in aceeasi vasta intelepciune, ne angajam sa facem tot traseul, cu plecare de pe la Maneciu, batut Orientalii pana-n Maramu’, intors pe asfalt pentru vreo doua zile pauza de ingrijire si indopare materna in Valea Doftanei, apoi Meridionalii pana-n Orsova, si intors din nou pe asfalt. In elanul nostru aventuros si visand la nopti romantice sub cerul instelat, ocupam jumate din bagaj cu hamace, saci de dormit, si prelata. Evident, elanul nostru aventuros uita ca suntem doua lepre care vor cerveza, pastrav si aer conditionat la sfarsitul zilei, asa ca le-am carat degeaba, dupa cum s-a dovedit. Si-am incalecat pe-o sa... Ziua 1: Maneciu – Miercurea-Ciuc Frumos, uscat, dragut, pff... Cine mai e ca noi, facem traseul asta fluierand. Incidental, ziua 1 va ramane in istoria calatoriei ca ultima zi in care am fost curati si prezentabili in societate. E abia prima noapte, avem toata excursia sa dormim la hamac, nu-i asa? Ne cazam in pat caldut si pufos la o pensiune-ferma in Cotormani (Kavalliera, recomandam cu insistenta), si ne imprastiem pe sectoare. El la somn, eu la alergat pufoseniile locale. Ziua 2: Miercurea-Ciuc – Miercurea-Ciuc + 30km Ne punem in miscare, servim mic-dejunul campionilor à la minimarket-ul satesc, si ziua incepe promitator. Gresim drumul, totusi, fapt de care ne dam seama muuuult prea tarziu, asa ca ziua noastra promitatoare se naste talent si moare speranta. Zece km mai tarziu... O ora, zero km, si cate-o hernie de disc mai tarziu... Lasam vaca infipta in namol, intindem prelata, si ne ghemuim sub ea ca doi sobolani murati ce ne aflam, impreuna cu toate catrafusele, asteptand mila zeilor meteorologici, si resemnati cu posibilitatea reala de a inaugura deja hamacele din noaptea asta, langa motorul infipt ferm in namol. Dupa vreo trei ore de motait si privit viata in mod zen, se opreste totusi ploaia si ne intoarcem la extras copitata din noroi. Nu reusim neam sa biruim namolul atat de gros si lipicios incat ne trage cizmele din picioare, asa ca trecem la planul B. Caram pietre de la paraul din vale (vreo 50m mai jos) pana pavam o fasie de juma’ de metru latime pe-o parte a motorului, il saltam pe ea ridicand si tragand cate un capat pe rand, apoi pavam si in fata pana la cel mai apropiat “mal” (toate astea dupa ce l-am rotit vreo 180 de grade, tot ridicand si tragand de roata fata, ca sa ajunga cu fata spre acel mal cel mai apropiat), si iesim glorios din mocirla, peste pietre, in uralele publicului (recte eu). Brusc incurajati de victoria in lupta cu vicisitudinile vietii, decidem sa-i tot dam inainte cat inca mai avem lumina, poate-poate ajungem macar undeva mai ferit unde sa intindem hamacele. Alti cativa km mai tarziu... Pe lumina deja pe duca si pe o ceata groasa, dam pana la urma intr-un drum (ceva mai) pietruit. Cum totul e relativ, noul drum ne pare autostrada fata de poteca de carute de pe care am iesit, chiar daca traverseaza repetat (si ocazional se suprapune cu) paraul, asa ca ne incumetam sa-l urmam pe intuneric pana la prima localitate (Ciobanis pentru cei curiosi, cu toate cele trei case ale lui). Ocazie cu care dam peste primii doi dintr-o lunga serie de localnici incredibil de de treaba cu care am avut placerea sa interactionam de-a lungul expeditiei. Primul, paznic de noapte la o exploatare forestiera, ne-a auzit trecand, s-a urcat in masina, si a venit dupa noi sa ne intrebe daca suntem ok si stim unde vrem sa ajungem, al doilea, satean, ne-a auzit oprind in fata casei (ajunseseram deja in sat) si a iesit la randul lui sa ne intrebe daca avem nevoie de ceva. Ambii ne-au spus ca ar fi o pensiune cativa km mai jos de sat. Nu ne facem prea mari iluzii, suntem totusi in mijlocul pustietatii, e deja vreo 11 seara, dar ii dam inainte, evident. Si uite asa se face ca ziua 2 (aproape 3) o incheiem la pastravaria Carunta, intr-o casuta de lemn, cu patru pereti si un acoperis, o BAIE!!!, si cel mai important, inca un pat caldut si pufos. Cel mai bun pat din lume, jur! Ziua 3: Ciobanis – Cheile Bicazului – Vatra Dornei Dupa ce ieri ne-a dat cu ploaie sa ne ajunga, azi zeii noroiului se milostivesc de noi si avem o zi uscata, calduta, si singurele portiuni mai complicate (dar complet realizabile) sunt niste urcari si coborari bolovanoase si abrupte. Atingem primul record de altitudine, 2013/1983m, in functie de care GPS alegem sa-l credem, imediat inainte sa coboram in Vatra Dornei. Tot astazi parcurgem si Cheile Bicazului, frumoase de felul lor, dar mult prea populate pentru sensibilitatile noastre de antisociali. Ne cazam in Vatra Dornei, noi si cele cateva kile de noroi uscat pe motor, pe bagaje, pe noi, unde primim priviri curioase, dar suntem intampinati cu aceeasi ospitalitate incantatoare care va deveni tema recurenta a excursiei. Vila Seva, take note, kids! Ziua 4: Vatra Dornei – Transrarau – Borsa Daca ziua 2 a fost ziua noroaielor, ei bine, ziua 4 a tinut mortis sa fie ziua noroaielor SI a portilor pentru vaci (reale sau figurative), care mai de care mai creative si mai pitoresti. Imi asum cu entuziasm rolul de gatekeeper si ne continuam drumul printre balti mai mici si mai mari. Si tot astazi, cu doar putin inainte sa ajungem la destinatia zilei, are loc si cea mai monumentala faza a excursiei, care nu e imortalizata in niciun fel, asa cum pare sa se intample mereu cu fazele monumentale. Scena: o balta ca oricare alta, marisoara, adancuta, nici prima, nici ultima a zilei. Personajele: Eu – o victima inocenta, El – un capitan de nava in cautarea visului intangibil de a termina macar o zi cu picioarele uscate, Soarta – materializata intr-o creanga sanatoasa pe marginea malului de pamant care abia ocolea balta. Eu: Sigur nu vrei sa ma dau jos? El: Ye of little faith... Creanga: <Exista si se tine tare pe pozitie> Inevitabilul se produce, creanga agata piciorul, piciorul ramane in urma, ghidonul e tras dupa picior, si cadem amandoi neceremonios, cu atelaj cu tot, in mijlocul baltii. Urmarea nu e greu de imaginat... Ridicat motorul din balta ca Venus din spuma marii, pescuit bagaje, uscat electronicele cu servetele, si ajuns intr-un final la cazare in Borsa. “Ne cam trebuie o baie buna, hai sa mai amanam dormitul la hamac”... Ca toate gazdele de pana acum si de dupa, doamna casei nu se arata deloc deranjata de starea deplorabila in care ne prezentam, ba chiar ne primeste cu bratele deschise, cu o indulgenta de martir si un pahar de palinca. Ziua 5: Borsa – Mara Ei bine, daca pana acum am avut probleme doar cand ne-am abatut de la traseu, azi pentru prima oara il bombanim cu toata sinceritatea pe Jon cu al lui drum de capre. Incepem clasic si familiar cu niste noroaie, ca doar ce naiba, ne-am obisnuit deja... ...Continuam pitoresc si pastoral cu un drum de carute care se metamorfozeaza pe nesimtite intr-o poteca abia vizibila... ...Ne distram apoi cu o rapa, asa, de variatie (care, dupa cum aflam ulterior, poate fi ocolita pe un drum paralel, ceva mai decent, care porneste de la vreo 100m mai sus)... ...Si incheiem apoteotic cu memorabilul, magnificul drum judetean 109U, care arata cam asa: O iau timid inainte, la pas, si constat rapid ca nici macar cu piciorul nu prea merge escaladata panta, cu vaca nici gand, nici pe, nici pe langa, nicicum. Cu un sentiment amar de infrangere, ne vedem nevoiti sa sarim primul “Here be dragons” si sa ocolim pe drum pietruit. Ajungem in Mara fara alte mari probleme, si suntem (din nou) primiti cu toata ospitalitatea la care am putea spera. ... Nu voi plictisi publicul cu urmatoarele trei zile, cum se reduc in mare la un maraton chinuitor pe asfalt pana in Valea Doftanei, mult spalat de echipament, motor, bagaje si protagonisti, oblojit varii vanatai, si indopat fara rusine cu placinte moldovenesti. Pentru cei suficient de rabdatori cu Pacala si Tandala cat sa ramana pe receptie, urmeaza partea a doua (Meridionalii), si apoi umila noastra tentativa de montaj video. La capitolul “impresii despre T7”, il voi lasa pe don’ sofer sa raspunda la orice intrebari tehnice, dar din ce am observat eu raportat la alte multiple agregate cu care ne-am mai preumblat in lung si-n lat, e mare, greu, dificil de manevrat pe trasee tehnice, nu atat de comod cat te-ai astepta de la asa o vaca, lenes cu demarajul, si in mare singurul avantaj real e farul (din Alexandria), care-i de-a dreptul apocaliptic, si caruia i-am cantat ode cand bantuiam pe la 11 seara prin padure. Pe scurt, ne-am descurcat cu el, dar clar n-a fost nici pe departe motorul ideal pentru asta, si nici macar nu pare justificat tot tam-tamul cu care a fost lansat. Cu toate astea, ne-a dus si ne-a intors, nu ne-a facut absolut nicio problema tehnica, si ne-a fost (si ne va fi) drag de el ca de toate motoarele cu care am avut vreodata o poveste de zis. Va urma...
×
×
  • Create New...