Salutare tuturor posesorilor de NC700X / NC 750X, și nu numai.
Sunt posesor al unui NC700XD, prima mea motocicletă, cu care am făcut cam 10k km până acum.
De ce am ales această motocicletă? Pentru că ideea versatilității m-a încântat: o motocicletă ideală pentru efectuarea navetei, dar capabilă și de drumuri lungi și offroad UȘOR. Este o motocicletă care nu spune nimic când o vezi, trece ușor neobservată, dar este confortabilă, cu un șasiu destul de agil, un motor de turație joasă și cu interval de service de 12.000 km, accesibilă ca preț de achiziție și costuri de întreținere.
Motorului nu am ce să-i bag de vină, face o treabă excelentă la cei 48 CP/35 kW. Chiar dacă nu te poți aștepta să-ți ofere „senzații tari”, are un cuplu considerabil (60 Nm la 6250 rpm), din care mare parte e disponibil începând cu 1600 rpm. Nu se turează mai mult de 6500 rpm, ceea ce te duce cu gândul la un motor de mașină...pentru că este. Este jumătate de motor de Honda Jazz (fără tehnologia VTEC). Nu este o motocicletă pentru cei cu un fetiș pentru turații înalte, dar se descurcă mai mult decât onorabil, și toate astea cu un consum foarte bun de combustibil (media mea pe 10k km e 3,4), indiferent de încărcare și cât de tare te dai la accelerație. Asta înseamnă că rezervorul de 14 l îți oferă o autonomie bună, de peste 350 km. Iar majoritatea procedurilor de mentenanță le poți face chiar tu, fie că vorbim de schimb de ulei sau de reglajul supapelor.
Deși te-ai aștepta ca sunetul produs de motorul biciclindric să fie unul anonim, acesta seamănă mai degrabă cu cel al unui propulsor cu doi cilindri în V. Volumul e ținut (prea bine) în limite de către toba originală.
Cutia de viteze DCT este un vis, e ca-n zicala aia cu „once you go black....”. Am condus și varianta manuală, cutia bine etajată, sau mai bine etajată ca la un CB500X, cel puțin.
Soluția pentru frânare, deși este prevăzută cu ABS combinat, vine cu un singur disc pe față de 320 mm, ceea ce face ca la frânările mai puternice să apeși hotărât pe maneta de frână. Dar pentru utilizarea de zi cu zi aș spune că sunt eficiente.
La partea de suspensie lasă de dorit. Chiar dacă oferă o senzație de siguranță în cazul unor frânări mai puternice, am simțit întotdeauna nevoia de mai mult în momentul în care mă înclinam în viraje. Problema am rezolvat-o înlocuind suspensia spate cu una de CBR F4i.
Chiar dacă este o motocicletă grea (peste 210 kg), centrul de greutate este jos datorită soluției constructive (amplasarea motorului rotit cu 61 de grade în partea de jos a cadrului și a rezervorului în spate, sub șa), motocicleta fiind ușor de manevrat la orice viteză.
Poziția în șa este una neutră, ghidonul amplasat destul de jos și scărițele distanțate suficient oferind o poziție cu bustul drept, mâinile relaxate și picioarele îndoite la un unghi decent, chiar și pentru persoane de 1.8 m. Șaua nu este prea confortabilă, fiind destul de îngustă și ușor aplecată în față, ceea ce face ca după aproximativ 100 km să resimți disconfortul.
Protecția la vânt cu parbrizul standard nu este foarte bună, dacă ai peste 1,75 cm tot vântul îl preiei în zona gâtului. Nici un parbriz mai înalt nu aduce multă protecție în plus, probabil un înălțător rezolvă problema pentru cei mai înalți.
Poate cel mai fain lucru e frunk-ul (front trunk) amplasat unde, în mod tradițional, e amplasat rezervorul. Intră o cască mărimea L.
Ca și concluzie, aș spune că este o motocicletă care se face remarcată prin versatilitate și ușurință în exploatare și nu este una destinată celor caută senzații tari.