Jump to content

mama lu' Adi

Membra
  • Content Count

    66
  • Joined

  • Last visited

About mama lu' Adi

  • Rank
    Incepator

Contact Methods

  • Website URL
    http://

Profile Information

  • Gender
    Female
  • Location
    bucuresti
  • Carnet moto din
    1985
  • Motocicleta
    Honda VT1100 Sabre
  • Numar Moto
    B - 32 - VYS

Profile Fields

  • Motociclete detinute
    Simson AWO; BMW; M; VN Clasic; Yamaha Royale Venture; Honda Shadow
  1. Ieri am fost la Gulia pentru a le mai duce cate ceva celor de acolo, le-am povestit despre voi, despre initiativa si solidaritatea voastra si despre cat de minunati sunteti. Au ramas muti cand ne-au auzit si ne-au amutit cu ceea ce au spus: " Doamna Silvia, daca am trecut de iarna asta lunga si grea, acum am gasit si eu ceva de lucru in sat si o sa ne descurcam. Copii de la Ploiesti sau de unde spuneti ca sunt, au mai multa nevoie de ajutor decat noi. Pe mine si pe sora mea geamana ne-au abandonat imediat dupa ce ne-au nascut si ne-au luat inapoi la 3 ani. Pana la 3 ani noi nu am stiut cine e mama, eu am cazut din pat in maternitate, eram foarte mic si de atunci am ramas cu el asa teapan. Eu stiu ce inseamna sa fii abandonat si sa cresti fara parinti. Lucrez de la 11 ani cu ziua, de munca sa fie ca sunt invatat sa muncesc. A fost mai greu in iarna asta ca nu am avut de munca, dar am trecut si peste asta. Daca suntem sanatosi, spargem o ceapa o mancam cu paine si suntem cu totii. Dati-le copiilor alora de unde spuneti ca sunt si ce ati strans pentru noi, ca ei nu au parinti si au mai multa nevoie de ajutor." Am plecat de la ei si nu am fost in stare sa vorbim pana acasa. Amandoi am tacut si am meditat la cele auzite.
  2. Acesti minunati oameni saraci dar mai bogati decat multi, locuiesc la 25 de km de Buc, in satul numit Gulia. Probabil ca multi dintre voi au auzit de acest loc unde terenurile au fost la mare cautare si f multi sateni s-au imbogatit de pe urma vanzarii acestora. Din pacate ei nu se numara printre cei avuti. Spun ca sunt "bogati" pentru ca si atunci cand au foarte putin, stiu sa imparta cu ceilalti care nu au deloc, pretuiesc familia si bucuriile marunte care pe noi nu ne mai impresioneaza de mult. Noi i-am cunoscut anul trecut prin vara, cand aveam nevoie de cineva care sa ne ajute cu o fundatie de gard. L-am cunoscut initial pe capul familiei care are un handicap dar ne-a dovedit ca munceste cat doi si la cateva zile i-am cunoscut si baietelul:). Ne-am atasat imediat de ei si de atunci ii ajutam cum putem. Locuiesc trei persoane intr-o camera de pamant, patul pe care dormeau nu mai avea arcuri deloc, hainele ( putine la numar) le tineau intr-un dulap de bucatarie si abia aveau dupa ce bea apa. Am reusit sa le ducem o canapea, un sifonier si un dulap, un aragaz, o masina de spalat cu storcator, plapuma, paturi, lenjerii de pat, prosoape, haine pentru tot neamul, jucarii si mancare. De Sf Valentin ( cand l-am sarbatorit pe baietel ) pe langa jucarii si hainute am luat un tort si am aflat cu stupoare ca era primul lui tort:(. Am reusit sa-i ajutam sa treaca cu bine peste iarna grea (singurul venit fiind salariul ei 650 ron), el a gasit saptamana trecuta ceva de lucru prin sat si stiu ca le va fi mult mai usor acum dar daca aveti un obiect care va prisoseste, stiu ca-l vor primi cu mare bucurie. Computerul nu ar fi fost deloc o problema, gicu4you (sotul meu) contribuind si el la actiunea din iarna. Din pacate nu au unde sa puna un calculator pentru ca spatiul lor este foarte limitat. Astazi am gasit o tricicleta pentru maimutzica mica si blonda care este o nepoata de-a lor, nu are tata, mama-sa pleaca dar nu se stie cand vine si este crescuta de fratele mai mare ( clasa a III-a). Sambata, cand ne-a vazut, a intrebat " carne? mancam carne?" Problema este ca in aceeasi curte cu ei mai stau parintii lui, si doua surori care la randul lor au copii si cand ne ducem acolo, in cateva minute apar toti si fiecare cauta cu privirea ceva ce poate am adus si pentru ei. Cei care ar dori sa-i ajute dar nu au cu se sa se deplaseze, ma pot contacta.
  3. imi cer scuze pentru dublarea unei poze Mesaj completat in incercarea de a scoate una dintre poze, am reusit sa tai textul in care va intrebam daca va prisoseste ceva ce i-ar putea bucura pe acesti copii amarati
  4. Datele pot fi recuperate (daca nu e ars). Te poate ajuta sotul meu.
  5. La mine a fost Black Beauty dar l-am lasat mostenire fiului care-i spune troleibuz, tren, autobuz.... Eu m-am innoit, si momentan ii spun Dream
  6. lume multa, locatie superba, organizare nota 10, motocicleta mea cea mai frumoasa si daca va intrebati care este, Copilu' a incercat-o la mersul incet
  7. Este foarte emotionant acest post si sper, ca motociclista si mama de fiu motociclist, sa nu postez niciodata la rubrica accidente. Mi-am nascut fiul pe motocicleta, mi-am incurajat fiul sa merga pe motocicleta in ciuda faptului ca toti prietenii ma faceau nebuna, am mers alaturi de el, si desi conduce foarte bine, uneori nu e constient de cat de fragila este viata. Ma rog de fiecare data sa-l aiba Dumnezeu in grija si il exasperez cand sunt langa el (ai mers prea tare, ai luat curba prea strans, te apropii prea mult, pune-ti geaca, manusile, lasa-ti viziera, inchide-ti cizmele,...). Nu exista durere mai mare decat aceea de a-ti pierde copilul si nici nu vreau sa ma gandesc la asta. Viata mea s-ar sfarsi in acel moment. Sunt convinsa ca atunci cand iti bate ceasul, nu poti face nimic. Nu pot decat sa ma rog ca acel ceas sa bata cat mai tarziu. Se spune ca nimic nu-i intamplator. Dumnezeu are planuri doar de el stiute si viata noastra are un traseu bine stabilit inca inainte de a ne naste. Viata e un joc iar noi simpli jucatori. Jocul si regulile lui sunt stabilite de EL.
  8. am si eu o preocupare caci am apucat sa-i spun amicului ca ma interesez si ma bate la cap. nimeni nu stie nimic?
  9. degeaba tremuri. se pare ca vitezistii nu-s pe receptie.
×
×
  • Create New...