Alinutza_R

Va rog din suflet sa incetati cu "cearta" pe acest topic. Intr-adevar, el a fost "adormit" pentru o perioada, dar nu cred ca , acum "trezit" ar trebui sa aiba la baza acest tip de discutii si rog pe cei noi care vor intr-adevar sa "isi dea cu parerea" , informati-va bine inainte despre caz si apoi atacati daca credeti ca asta trebuie facut. apnJackSparrow - ceea ce ai spus tu, pe mine, ca prietena a lui Traian, m-a durut enorm, pana sa citesc ca iti pare rau. Sincer, ar trebui sa iti para caci cazul lor nu face parte din cazurile "cunoscute" de multi oameni: << au avut viteza ca el a vrut sa se dea mare ca are motor si nu a mai avut timp sa se fereasca>> ! Ti-as fi dorit sa fii la locul accidentului ( unde , intamplator eu am fost) si crede-ma ca atunci nu ai mai fi zis nimic de genul. Sustin parerea ca trebuie sa te informezi de doua ori inainte de a da o replica. Nu mai doresc acest topic sa fie UP, caci acum stiu ca ei sunt multumiti acolo sus cu ce cred eu ca le-am oferit, noi prietenii si rudele, dar nu il doresc nici sters pentru ca aici, acest topic mi-a adus multi prieteni si m-a apropiat de famiile celor doi, cunoscand-o astfel si pe Ela foarte bine. Daca se mai scrie ceva aici sa se scrie cu folos: informatii caz, informatii sofer... nicidecum pareri aberante. Daca vreti sa va scrieti parerile, macar cititi TOT ce s-a scris pe acest topic caci, citindu-l CU SIGURANTA va veti da seama de ceea ce s-a intamplat cu adevarat in acea zi de 13 Septembrie! Doar daca aveti rabdarea si timpul necesar sa cititi 60 pagini! Ca informatie importanta pot spune ca acum 3 zile (23 Arpilie) a fost ziua lui Traian care ar fi implinit 19 ani! Si ca un sfat ( dar fara sa ma criticati caci nu vreau sa dau in cap nimanui)- Numele Domnului nu este bine sa il prescurtati. Nu avem timp sa scriem numele Domnului dar avem timp sa facem multe alte lucruri... Dumnezeu sa ii ierte!

Am aflat intre timp. Ms oricum. http://www.fileburn.net/download.php?file=...20si%20Ela.pps# Melodia din fundal nu s-a salvat caci am atasat de la munca fisierul si mi-a dat o eroare. Am sa mai le fac...asa poate raman cat mai mult timp printre noi. Dumnezeu sa ii ierte!

Multi incostineti...bine zis... sa pleci fara casca este chiar incostienta. Cu toate astea si cu toate accidentele, "exemple clare", multor pustani figurile le iau mintile si chiar viata. Dar gandindu-ma la accidentul de pe plevnei unde au avut casca si cu toate astea o casca nu a fost protectoare fata de 40 de tone care a trecut peste ea... daca iti este scris sa mori...mori oricum! Dumnezeu sa ii ierte! PS. Sa nu credeti ca sunt pentru cei care nu port casca, acum! In nici un caz! Casca este o a doua sansa la viata precum este centura pentru sofer!

Nu mai pot spune prea multe despre urmari...eu... Am vorbit cu parintii lor aproape in fiecare zi dar nu am deschis prea des subiectul. Cat despre sofer nu stiu, am sa incerc sa vad daca am sa ii aflu numele. Despre parinti pot spune ca inca le este greu. Imi este mie, ca prietena, greu sa trec peste acest eveniment, ramanand chiar cu o frica fata de camioane... De fiecare data cand vad un camion "mai vitezoman" intre rotile lui vad acea imagine cu ei ... si cu toate astea mi s-a amplificat dorinta de a da de A, desi acum este o lupta in familie caci, nimeni nu ma sustine in cazul asta. Sper sa nu raman cu dorinta! Legat de caz...dosarul este inca la politie, motorul deasemena. Zilele trecute trebuia sa se duca niste prieteni sa il ia dar nu am mai vorbit cu parintii lor sa vad daca s-au dus sau nu. Oricum exista durere mare inca pe strada Agnita. Le-am facut o prezentare (pps) dar nu stiu cum sa o pun pe net! Daca ma ajuta careva... Acum doua saptamani, de sambata mortilor au facut pomana de 6 luni. Au trecut 6 luni si dupa ei alte multe accidente... Dumnezeu sa ii ierte pe toti!

Nu cred ca acum mai trebuie sa fie up! Ceea ce s-a realizat este remarcabil si nu cred ca se va uita desi nu se va mai citi nimic. Cred ca acum trebuie sa "adoarma" acest topic dar nu si amintirea lor si exemplul care trebuie dat de fiecare data cand va exista ocazia. Dumnezeu sa ii ierte!

Multa bafta si daca ai nevoie de ajutor vorbesc si cu parintii lui Traian si ai Elei sa te sustina! Din cate stiu si ei vor sa dea firma in judecata. Iar legat de soferul care i-a CALCAT pe cei doi copii (angajat CONCELEX) , dupa criza care a facut-o imediat dupa accident ( soc sau pentru a scapa de politie...nu vreau sa judec stramb) acum si-a angajat avocat pentru a arata ca Traian "nu avea experienta" pe motor. Nu este de ajuns ca i s-au oferit doar 7 ani de parnaie pentru incalcarea de doua ori a legislatiei si uciderea a doi copii, acum are posibilitatea sa mai fie si liber. Asta este dreptate? In tara asta cred ca va avea si succes caci de obicei cei morti sunt vinovatii! Dumnezeu sa ii ierte!

Anul lacrimilor, un an al durerii si al ipocriziei autoritatilor. Parca , cu cate accidente se intampla mai mult (murind oamneni nevinovati) cu atat autoritatile inchid ochii si nu numai. Banul face totul (in afara de a da viata!!!) Nu exista respect in tara asta! Paote ca ar trebui sa se puna pe marginea soselelor, in loc de reclame definitia respectului, poate asa soferii "invata" ceva! Dumnezeu sa ii ierte!

<<RIP si alte comentarii sunt de prisos....>> Eu nu cred ca sunt de prisos...sunt pareri si simtiri a celor care au participat sau nu la evenimentele urmarii accidentului. Daca nu ar fi ele atunci de ce am mai deschis topicul asta? Nu in amintirea lor? Cine nu are poze cu ei isi spune parerea, iar cine are aplicand mai "scrie" o propozitie in cartea scrisa pe seama mortii lor! De ce ar fi ei nemultumiti de acolo de sus daca aici ei sunt priviti cu atat respect ? RIP-urile se inteleg de la sine prin cuvintele triste si parerile de rau... Amintiri cu Traian. Eram vecini si de fiecare data cand ne vedeam pe jos(eu fara masina , el fara scuter - caci asa ne-am obisnuit unul cu celalalt), in loc de salut ne placea sa ne tachinam : "Iar pe jos?" De cand mi-am luat B-ul (si stia ca imi place foarte mult sa conduc) ii placea sa ma atace.Bine-nteles si eu ii faceam la fel de la primul lui scuter. Acum in fiecare zi trec prin fata curtii lui si nu mai aud nici un zgomot si nici nu voi mai auzi salutul "Iar pe jos?" alaturat unui zambet pe sub mustata. Imi pare rau dar totodata sunt fericita ca stiu ca ei sunt fericiti si alaturi de noi TOTI. Au facut parte intr-adevar, pentru o zi, din familia motociclistilor si au plecat in momentul in care si-au implinit si ultimul vis!Dumnezeu i-a lasat pe pamant pana in clipa ca in care ei deja se pregateau sa treaca intr-o a doua etapa a vietii...maturitatea. I-a luat fericiti la finalul unui capitol de viata! Dumnezeu sa ii ierte si asfalt uscat! << Viata trebuie traita asa cum este pentru ca ni s-a dat fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati.>>

Cu trei luni inainte ... <<Am fost la munte...>> <<Apoi am fost la mare ... >> <<Acum suntem impreuna , SUS, foarte SUS...>>

Poze am cu gramada... Am sa scriu, promit. Merci pentru adresa. Nu mai am cuvinte, nu stiu ce sa mai scriu. Pana acum "luptam" pentru "intalnire" , acum ... <<A fost absolut impresonant! E prima data cand am participat la asa ceva si pot spune ca m-a miscat. Mai ales cand au inceput sa urle motoarele in fata cimitirului unde odihnesc cei doi si pe Plevnei la locul accidentului.>> La inmormatarea lor gandeste-te ca au fost 100 si astfel au facut in fata bisericii si in fata cimitirului! Oricum le multumesc tuturor care au venit atat la inmormantare cat si pomana! Sa dea Domnul ca , macar in cativa ani, sa se poata circula civilizat atat pe 4 cat si pe 2 roti si sa existe acel respect unii fata de ceilalti , respect care noua, romanilor, ne lipseste cu desavarsire! Asfalt uscat si "la cat mai putine intalniri din acestea"!

S-au inaltat la ceruri fericiti! Dumnezeu sa ii ierte!

Ati facut mai mult decat ne asteptam. Multumesc din suflet si scuze daca am fost cam insistenta...am cam tras de topic...dar sunt fericita ca mi-am indeplinit o dorinta (mai bine zis mi-ati indeplinit-o) venind atatia si desi nu am (INCA) motor , am intrat in familia "moto", familia voastra. Abia astept sa dau de A si sa vin si eu asa cum ati venit voi. Am trei poze si restul am filmat. Pun doar pozele iar filmuletele nu stiu cum. Daca le vreti imi explicati cum sa fac sa le puteti lua. Sunt filmate de o manuta amatoare asa sa nu va asteptati la ceva prea clar.

Va multumesc din suflet pentru tot sprijinul astazi. A fost extraordinar! Mai am o rugaminte. Am vorbit astazi cu cineva care a zis ca poate sa faca rost de intregul film de la inmormantare de la antena1. In toata invalmaseala am uitat sa-l intreb macar cum il cheama. L-as ruga sa dea un semn, daca mai citeste topicul. Am vorbit si eu cu cineva dar nu stiu cat de sigur este. Va multumesc inca o data pentru tot si acum intr-adevar se poate inchide topicul ,caci TRAIAN si ELA s-au ridicat fericiti la CEL DE SUS.

Am auzit ceva ca soferul basculantei ar fi murit. Sincer nu este decat un zvon, dar daca aflu mai multe ... Sper ca vremea sa tina fara "lacrimi" ...lacrimi vor fi oricum... Ne vedem astazi!!!!

Acea poza mare cu ei nu am reusit sa o fac. Este greu sa lupti de unul singur...dar eu m-am gandit la un mesaj scris. Un cearceaf si un spray negru se face rost daca stabilim...dar mesajul nu stiu care sa fie...eu am propus dar am mai asteptat si din partea altora. Eu sunt PENTRU pentru un mesaj lasat in urma acestui accident!...un impact mai mare...

Strada Agnita este la a cincea statie de tranvai de la stadionul Rapid(podul Grand). Prima strada la stanga dupa SILVAROM de la piata Giulesti Ma bucur sa vad ca am primit atatea raspunsuri pozitive. Va multumesc din suflet si sper sa fim cati mai multi caci asa "ramane ceva in urma", ramane o cicatrice, se "citeste un mesaj" ! Sper ca vremea sa nu va faca sa va razganditi! V-as oferi fiecaruia cate o geaca in plus numai sa fiti prezenti! Mai ales mama lui Traian va asteapta. Vrea sa il faca pe Traian sa se simta pentru ultima oara in lumea lui care a iubit-o, lumea motoarelor. O ultima strigare: SUS TOPICUL! VA ASTEPTAM! Traian si Ela - un cuplu minunat - suflete nevinovate - un "strigat de ajutor" catre autoritati --- Mesaj completat în 19 Oct 2007 20:15 ------------- Pot veni...fac zgomot...

Mai este putin. Sper ca Dumnezeu sa tina cu noi si sa fie precum zilele acestea caci cu siguranta vor veni si mai multi! UP! UP! ...nu trebuie sa uitam ci doar sa invatam si aratam altora cum NU trebuie sa faca! Multumesc tuturor care ma ajuta sa "impig" topicul pe primele trepte!

Tot mai multe accidente, unii vinovati, altii nevinovati... In memoria tuturor victimelor , sambata, 20 Octombrie, Str Agnita, orele 13:00 -13:30. Un ultim drum , in special pentru Traian si Ela, dar si pentru toti cunoscutii vostrii care au murit in astfel de accidente, un drum care sa lase o amintire. Nu va cer mult din acea zi. O ora...doua cat va dura cat va strangeti si cat facem pana pe Plevnei. Cu cati sunteti mai multi cu atat impactul va fi mai mare! Va steptam! Ajutati-ma sa tin topicul sus! Multumesc Dumnezeu sa ii ierte pe toti!

Nu am scris eu, ceea ce este scris este chiar scris de o ziarista! Ceea ce vreau eu nu este sa impresionez prin cuvinte ci prin ceea ce inseamna ele de fapt! Vreau sa atrag atentia pe cat posibil asupra acestor victime 100% nevinovate sa nu se uite ceea ce s-a intamplat cu ele si sa chem cati mai multi la pomana. Vrea sa implinesc aceasta dorinta a parintilor lor care isi doresc sa zbiare motoarele in jurul casei lui Traian, deranjand babele (cum isi dorea el) si sa faca un ultim drum aratand lumii ca existati. Vorbesc cu existati pentru ca eu (inca) nu am motor. Am B-ul dar A-ul inca il mai astept. Nu vreau sa se uite atat de usor acest accident si nu vreau sa se incheie totpicul doar cu niste detalii si pareri scrise. Am realizat totusi pana acum ceva. Prin acest topic au aflat multi si au venit la inmormantare dar vreau mai mult pentru prietenii mei care s-au dus...mai vreau inca un drum. De asta lupt! Nu stiu cati ma inteleg sau au rabdarea de a citi dar stiu ca multi care au trecut prin asa ceva stiu cum este! Si eu, in acea zi, am trecut pe acolo, la jumatate de ora dupa accident. M-am uitat catre sosea si prin multimea de oameni i-am vazut mana plina de praf si crestetul capului si atunci mi-am zis in gand " Doamne cat de greu va fi pentru cei care il cunosc..." . Nu m-am oprit caci lumea din jur mi-a zis "nu te uita ca este ca intr-un film de groaza" si am mers mai departe. Ajungand acasa am primit telefon si am aflat ca era vecinul meu (si prieten) cu prietena lui! Ce a fost in mine in clipa aceea este greu de descris! Dumnezeu sa ii ierte pe toti!

Nu poti aprecia viteza care a avut-o doar dupa o poza. Parerile sunt diverse. Asteptati daca se zice ceva concret de la politie, altceva... puteti asculta vorbele martorilor care , unii neavand A , nu pot aprecia viteza doar vazand sau auzind motorul sau dand pareri personale care nu sunt sustinute de argumente plauzibile. Si sincer vorbind , chiar foarte multi, in ultima perioada, iau permisul "pe ochi dulci" , trecand ca rata prin apa la lectia de legislatie rutiera. Si aici ma refer atat la pesoanele care dau de A cat si pentru B. Nu mai exista respect pentru invatat ci pentru figuri. <<Am masina sau motor ce mai imi trebuie sa invat! >>Nu neg faptul ca exista multi soferi care nu respecta motociclistii dar sunt si destui motociclisti care nu respecta regulile de circulatie si limitele de viteza! Parerea mea ar fi sa se faca o reevaluare stricta a tuturor celor care au permis, indiferent de categorie. Lumea a luat-o razna!! Dumnezeu sa ii odihneasca!

http://nicoletatintea.blogspot.com/ <<Iar moarte Nu pot să-mi scot de pe retină imaginea ultimului accident pe care l-am văzut. Au trecut patru zile de atunci. Părea un accident obiÂşnuit. Asta până am ajuns la fața locului. Doi tineri au murit striviți de o basculantă pe Calea Plevnei. Circulau cu motorul Âşi au fost loviți în plin de Âşoferul unei basculante care a ieÂşit din curtea unui Âşantier Âşi nu s-a asigurat. Nu am văzut niciodată un accident mai îngrozitor. Culmea e, că am văzut destul de multe accidente, unele dintre ele cu mult mai multe victime. Imaginea de pe Âşosea - cutremurătoare. Creier spulberat, Âşi un corp de om despicat, ca pe masa de autopsie. Am privit Âşi m-am îngrozit. Mă gândeam cum pot să explic lumii, ce am văzut. În astfel de momente nu mai ai cuvinte. Pentru restul, nu e decât un accident. Ca oricare altul... Prima noapte nu am putut dormi. M-am trezit în zori. Imaginea stăruia agonizant. În ziua aceea am cunoscut familiile victimelor. Povestea - sfâÂşietoare. Aveau 18 ani, erau frumoÂşi Âşi se iubeau. Traian era singur la părinți, iar mama sa a făcut tratamente 16 ani ca să-l aducă pe lume. Motocicleta era cumpărată de o zi. Erau fericiți. Vroiau să se plimbe, să se bucure din plin de ea. Părinții - dărâmați. Nu voi uita însă puterea pe care am citit-o în ochii lor. Dintre toți, cea mai puternică a fost mama fetei. Nu Âştiu. AÂşa am simțit eu. A avut puterea să-i dea fiicei ei, binecuvântarea pentru ca tânăra să se ridice, liniÂştită la cer. Înmormântarea a fost impresionată. Zeci de motocicliÂşti s-au mobilizat Âşi i-au condus pe cei doi tineri pe ultimul drum. Motoarele turate la maxim. Nu voi uita chipul mamei lui Traian. Parcă în fiecare motociclist îl vedea pe fiul ei. Îl încuraja pe fiecare motociclist care depăÂşea cortegiul mortuar. La groapă - sinistru. Sicriele nu intrau în groapă. Agonia părinților a fost astfel prelungită. O înmormântare. Două familii pe care le-am simțit însă aproape. Parcă drama lor, a fost pentru câteva clipe Âşi drama mea. Nici azi noapte nu am putut dormi. Poate mâine. >>

Ora este 13:00 - 13:30 . Astazi am stabilit cu parintii lor. Ei vor termina toata treaba cu biserica si cimitirul iar plecarea am stabilit sa fie in jurul orei 13:30 de la casa lui Traian, de unde au plecat cei doi spre cimitir (Str Agnita nr 18, prima strada la stanga dupa Piata Giulesti). De aceea nu am postat ora pana acum. Imi cer scuze. Traseul ramane acelasi "Acasa" - Plevnei. Le multumesc tuturor care ajuta topicul sa fie "up" si celor care au rabdarea de a mai citi atatea pagini scrise...scrise sper cu folos... Va asteptam sambata viitoare si ma rog la Doamne Doamne sa fie frumos ca sa iasa cat mai multa lume la poarta sa vada mesajul nescris de voi si scris de lacrimile parintilor lor... Si inca o rugaminte. Daca am transmite un mesaj care credeti ca ar fi acesta...cel mai reprezentativ pentru momente ca acestea dar si cu un mesaj ascuns. <<Suntem aici, printre voi, asigurati-va!>> <<Vrem legi ne-ncalcate pentru o viata mai lunga!>> ... Astept si de la voi propuneri.

Daca nu s-ar discuta si daca acest topic s-ar fi inchis atunci nu ar fi fost nici o rugaminte pentru a veni la pomana si totodata nu ar fi existat posibilitatea de a mai arata lumii inca o data ca exista vehicule pe doua roti printre noi... Desi multi , intr-adevar, doar asta fac pe forum, injura pe x si pe y dar iata, ca dupa 49 de pagini am reusit sa punem baza, noi familia si prietenii celor decedati, in aceia cativa care vor veni la pomana si le multumim. Poate ca ar fi bine sa se discute si mai mult, si mai mult ... pe temele astea caci mortii ar sta mai linistiti daca noi, care am ramas in viata, am rezolva ceva pe "seama lor"...nu crezi? Daca am fi inchis topicul "sa ii lasam in pace" ar fi fost cum am mai spus, "un episod trecut", uitat caci ceea ce nu se vede se uita , nu? Iar eu, cunoscandu-l pe Traian, va spun ca asta vrea, sa "luptam", si multi dintre cei care l-au cunoscut ma pot aproba. Legat de ora am sa va anunt indata ce am sa stabilesc cu familiile lor, caci mai sunt si altele de rezolvat in ziua respectiva...biserica, mancarea... si mai sunt 20 zile dar promit ca am sa anunt cat pot din timp. --- Mesaj completat în 02 Oct 2007 18:45 ------------- ... amintiri...doar amintir... --- Mesaj completat în 05 Oct 2007 19:35 ------------- Se pare ca incet incet apune si acest topic dupa cum ziceam...Ultimul din pagina... Imi pare rau dar nu pot sa il tin singura "up". Este imposibil. Oricum, pentru cine mai citeste...va asteptam, familia si prietenii lui Traian si Ela, pe 20 Octombrie pe Str. Agnita nr 18 pentru un drum scurt Agnita-Plevnei cu poza lor intr-un format mare si cu alte poze , daca mai aduceti, pentru a le aminti tuturor ca din cauza neatentiei mor oameni nevinovati. Condoleante tuturor rudelor si prietenilor care au persoane decedate in accidente... am vazut ca din ce in ce mai multe topic-uri apar, unii vinovati altii nevinovati... Dumnezeu sa ii ierte pe toti care s-au dus dintre noi!

Iti multumesc si multumesc tuturor carora vor veni. Am sa incer sa il tin "up" dar totusi sa vorbesc de una singura ma simt prost si par si insistenta in fata voastra. Intr-adevar motoarele au fot viata lui si s-a incheiat dupa prima zi dupa ce si-a implit acest vis. Parintii vor ca si la inmormatare, la implinirea celor 40 de zile (pomana de 40 zile), cand se zice ca sufletul paraseste pentru totdeauna pamantul, sa ii conduceti pe ultimul lor drum spiritual. Nici vorba. Ar trebui sa se vorbeasca din ce in ce mai mult! Daca s-ar fi inchis topicul ar fi fost doar un capitol trecut, pe care multi l-au citit dar l-au uitat(oricum, multi au inchis acesta carte). Mai exista o speranta, o reinviere a amintirii celor doi. Cuvintele pot fi scrie in continuare. Nu trebuie doar sa se scrie despre parea despre accident si fiecare sa injure pe cine crede ca este vinovat. Sa facem ceva. Cu aceasta ocazie mai intaratam autoritatile, le mai punem la treaba. Daca pe 20 se vor strange un numar cat mai mare vor fi nevoiti sa vina "la treaba". Poate daca sunt destui un jurnalist va crede ca este un subiect bun si va scrie cateva randuri si uite asa sensibilizam pe cat mai multe cai cine-stie ce pesoane. Nu pierde-ti ocazia si nu lasati la o parte implinirea dorintei parintilor indurerati. Daca ei vor inca sa lupte desi nu stiu ce este aia viata pe doua roti , voi de ce sa nu luptati? Pentru cei care nu stiu si care nu vor sa citeasca atatea pagini. Un accident teribil...doi copii nevinovati calcati de o basculata...o inmormantare plina de "lacrimi de motoare"(aproximativ 100), o noua dorinta pentru data de 20 Octombrie, un ultim si scurt drum, in memoria lor, de la casa baiatului pana pe Plevnei unde si-au "luat zborul". Va asteptam in numar cat mai mare! ( Str. Agnita, nr 18- Piata Giulesti) Dumnezeu sa ii ierte!

Aseara am trecut pe Plevnei impreuna cu mama lui Traian si am mai aprins lumanari. Astazi, in jurul orei 12 am trecut sa mai aprind lumanari caci aseara nu mai erau prea multe. Le-am gasit pe toate stinse. Mi s-a frant inima. In jurul meu erau 6-7 persoane...o masina de politie parcata exact in fata crucilor lor. Atata indiferenta am vazut in acele persoane. Mai era si paznicul santierului cu o doamna si cand m-a vazut ca vin s-a apropiat de mine(doamna), s-a uitat la poza lor si am auzit incet un "Dumnezeu sa ii ierte" . Nu vreau sa judec pe nimeni si poate ca vad toate acestea ca i-am cunoscut pe cei doi si ma doare mai mult indiferenta celorlalti decat ar trebui...dar totusi parca tara noastra este plina de oameni reci. Nici macar lumanarile care puteau fi aprinse nu s-a sinchisit nimeni sa le aprinda. Asa cum am zis, si ma doare sufletul cand repet, sunt un episod trecut, sunt o cruce in plus pe marginea soselei si doar atat. Sper ca acest episod sa fie revazut pe 20 Octombrie , sa fie o amintire inviata si totodata un mesaj. Nu am motor dar imi doresc de foarte mult timp, iar acest accident mi-a infipt si mai adanc aceasta dorinta in suflet si de accea lupt si pentru VOI si impotriva soferilor care , la volan, se cred in siguranta dar totodata lupt si pentru fericirea suletelor celor doi stiind ca motorul a fost viata lor si tot pe el s-a si incheiat. M-am gandit ca daca ar veni mai multi cu poze ale prietenilor sau rudelor decedati am putea face un panou cu toate. As face multe sa arat lumii ca numarul motoarelor s-a inmultit considerabil iar soferii tupeisti sa isi mai "puna pofta in cui" de a mai incalca regulile de circulatie caci aduc numai durere, atat trupeasca , cat si sufleteasca dar sunt singura( si fara motor). Astept de la voi in continuare sprijin si idei de a arata de ce ne strangem pe 20 si confirmari de venire. Cu cat sunteti mai multi cu atat bucuria va fi mai mare si mesajul spus mai tare. Poza este de la inmormantarea lor. Doar o mica parte din cati au fost! Si le multumim!