dublu JACK

V-ati abătut de la subiect. Dacă aveți de zis ceva despre accident, bine. Dacă nu.... nucles.

Buna seara. Am citit intreg topicul. Am inteles interesul pentru ceea ce s-a întâmplat, ca sa putem "învăța" ceva. Dacă vrei să înveți citeste si aprofundeaza ceea ce scria Oresti in " Am devenit motociclist, oare cât mai am de trait" Dacă vrei să înveți, mergi regulamentar fa cursuri de îndemânare și cursuri de conducere defensiva. Acum, sa va zic ceea ce s-a întâmplat acolo. Reproduc din discutia telefonică cu un foarte bun prieten al lui Vali: La intrarea pe autostradă, cei doi s-au luat la întrecere, la trecerea peste pod unul dintre ei s-a dezechilibrat și s-a acrosat cu cel de-al doilea. De aici a urmat tragedia. Vali a decedat pe loc. Acum ca ati aflat cum s-a întâmplat, sunteti mai linistiti? Concluziile ce le trageți, ar fi foarte frumos sa le păstrați pentru voi. Sa nu începeți cu contraziceri si opinii inutile. Va rog frumos. Fac apel la un admin sa închidă acest topic. Multumesc pentru intelegere. Cu respect, ma înclin. RIP VALI

Intru din ce in ce mai rar pe forum. Acum o fac din respect pentru un om care acum nu mai este printre noi. Asa cum am facut-o mereu pe acest gen de topixuri, fac in apel la respect și la liniște. Dac vrei să-ți arăți compasiunea sau parerea de rau, fa-o in liniste, pintr-un simplu RIP. Odihneste-te in pace copile si veghează asupra noastră de acolo de sus. RIP VALI.

Salutare, deschid aici o cerere de piese. are cineva de vanzare set de faruri de r1 2004-2006? as mai dorii si o carena frontala. astept raspuns pe PM multumesc

din ce an este bateria? cand ai cumparat-o?

Salut, nici nu stiu ce si cum sa zic... V-am lasat cu gura cascata destul de mult timp.....suficient, zic eu, cat sa fii fost si voi pe la Nordkapp. Am sa continui dupa aproape 5 ani povestirea caci asa imi place mie sa duc lucrurile la bun sfarsit. Din ceea ce retin am povestit ca am ajuns la Mihaela, in Orebro. Mihaela este o tipa din Romania pe care am cunoscut-o cu ceva ani in urma, pe cand faceam transport de marfuri si cu care aveam o relatie buna de prietenie. Bucuria ca un roman ii calca iar praul a fost foarte are, di partea Mihaelei S-a pregatit femeia, a gatit mancare romaneasca, a cumparat bere si vin ne-a rezervat o camera doar a noastra cu vedere la piscina....ce sa va zic....curcubeu pe cerul gurii, cum vine vorba. Despachetam, bagajele de pe mobre, ne bagam la dormitor, ne facem dus si ne apucam de vorba, mancat, baut si pus iara tara la cale. De era dupa mintea Mihaelei, ar fi vrut sa ne faca mutatie acolo....asa de dragi ii eram, insa noi aveam ale ganduri si drumuri. Am stat trezi pana pe la ora 1 din noapte si apoi am mers la culcare. Dimineata ne-am trezit cu micul dejun sub nas, cu cafeaua umpland de miros intreaga bucatarie si binenteles cu zambetul cat China pe chipul Mihaelei. Mancam, bem cafeaua si brusc ma apuca panica....cum fac sa duc FZ-ul la Frankfurt am Main? Intru pe un site unde aveam cont pentru a cauta masini de transport disponibile in Suedia, pentru a incarca magarul. Spre marea mea mirare am gasit pe la ore 13 o dubita ce se afla la 200km de noi. Ne intelegem noi cum si in ce fel sa facem si la ora 16-16.30 apare dubita. O dubita de la o firma de transport din Valcea ce se indrepta spre taradoar ca nu dorea sa plece doar cu mobra mea. Incarcam noi mobra, cu chiu cu vai, punem bagaj ce nu trebuia pe fezerica, pastram doar o geanta de mana cu bagaj si haine pentru o zi si inchidem usa dubitei, urmand ca sa ne vedem piercuri la Frankfurt cu soferul pentru a primii coletul Linistit ca ma rezolvat problema cu catarul, intram iar in casa, aprindem grill-ul si ne apucam iar de mancat si de baut, urmand ca a 2-a zi sa pornim spre casa. ZIUA URMATOARE ) (ps. nu mai tin minte exact ce zi era sau data....au trecut vre-o 5 ani de atunci) Trezire la ora 8, mancat mic dejun, baut cafea, facut 3-4 sandwish-uri, echipat , facut bagaj, pus bagaj in spatele Monicai si pornim la drum ca aveam de mers 550 km in ziua asta si mai dureros era ca trebuia sa ne inghesuim amandoi pe honditza Monicai catre ferryboat. Ne luam bun ramas de la Mihaela, multumim mult din sufelt pentru modul romanesc cu care ne-a primit si tratat, incalecam si pornim. Va inchipuiti ce a insemnat.....eu la 1,95 pilot pe Honda cbr f4i, Monica in spatele meu, si in spatele ei o geanta de mana, echivalentul unui rucsac de 45-50l....si asa sa mergem pana la Frankfurt. Si dai si lupta, si dai si lupta....am luptat, mai opream, mai mancam, de poze si file nu ne mai ardea caci aparatul foto era pe fezerica in dubita, iar cu telefonul am facut doar cateva. Intr-un sfarsit am ajuns in Trelleborg, localitatea de imbarcare catre Germania. Am fost sa vedem cum stam cu timpul, cum facem cu imbarcarea si am aflat ca mai aveam de stat 2 ore pana vie "barca" (ferryboat-ul pe ruta Trelleborg - Sassnitz imbarca la un interval de 4 ore) Apoi daca treaba sta asa hai sa ne deschidem desaga si sa gustam cateva bunatati. Apoi ne-am intins pe iarba sa ne relaxam putin oasele. Pe la ora 1 noaptea, vine ferryboat-ul, semn de trezire, echipare incalecare si urcat pe barca. Am parcat mobra in cala, am legat-o si am urcat pe punte....am baut un ceai si am continuat odihna...caci ziua urmatoare avea sa ne puna iar la incercare....o grea incercare....si anune 810 km. Eeeeeee, doar ce pusesem geana pe geana, se aude in megafoanele de pe punte ca in scurt timp aveam sa ajungem in Germania si ca trebuie sa ne pregatim pentru debarcare. Binenteles....placerea nu mai avea sa fie maxima ci mai degraba era o echipare fortata, cu o stare de oboseala intensa si profunda...cu frisoane de frig.....si da si de frigul diminetii caci la 5.30dimineata, in germania este frig, mai ales in nord, sus...langa apa....ma repet, nu era o placere...insa eram obligati fortati sa o facem. Ajungem la mal, incalecam Honditza dau cheie, pornesc motorul....si raman uimit ce frumos toarce fraiera.....ca o pisica din aia ce o scarpini pe burta, o rog pe Monica sa incalece si ea, punem pe gps adresa de acasa si pornim la lupta. 810 km pana acasa, aveam sa conduc cu genunchii la gura tot acesti km si cu o stare de oboseala ce avea sa se prelungeasca acum spre finalul turei. Pornim, increzatori pe noi, ...pe mine....pe mobra Monicai. Tot ceea ce aveam sa facem era sa ne rugam la divinitate pe ntru a putea ajunge sanatosi si intregi acasa. Roua diminetii avea sa ne umezeasca usor manusile si echipamentul....frigul diminetii avea sa ne aplifice starea de discomfort, iar viteza inchidea toata aceasta stare. Cafeaua si energizantele ne mai tineau treji in drum spre casa......insa bucuria era la mare cumpana cu tristetea care si cum sa ni se afiseze pe chipuri. Bucuria ca ne deplasam spre casa si ca nu am ramas defecti prin Finlanda, bucuria faptului ca Nordkapp fusese calcat de noi....si tristetea ca avea sa se incheie concediul si ca de luni aveam sa pornim iar motoarele roboteilor din noi la servicu. Strabateam km dupa km....si o data cu trecerea timpului, avea sa rasara soarele, sa ne incalzim, sa ne uscam.....si mai grav, urma sa ne ajunga mai mult oboseala...sa ne inmuiem de la caldura.... Insa pentru siguranta vietlor noastre, am luat hotararea ca pe la ora 12-12.30 sa oprim sa mancam ceva la o benzinarie si de avem "loc" sa ne si intindem putin. Nimic mai simplu, asteptam sa se faca ora stabilita mai mult ca ziua liberarii din armata. Cand a batut orologiul ora 12, am fixat pe gps, o benzinarie si cap compas catre ea. Am oprit, pus benzina, mancat ceva dupa care pe un spatiu verde ne-am tolanit ca 2 pisici lenese in iarba tunsa parca cu laser-ul. Am dormit vre-o 2 ore dupa care am tras tare catre casa, unde am ajuns pe la ora 21, istoviti, aproape rupti definitiv pe toate planurile, insa cu zambetul tamp pe moace. Aveam sa realizam ca am avut parte de cel mai frumos concediu de pana acum, cel mai frumos traseu si bifarea pe harta a celui mai nordic punct din Europa. Nimic nu se compara cu aceasta satisfactie, multumire, implinire si de ce nu, un fel de fericire interioara pentru ceea ce am realizat noi doi in acest concediu. Nu mai retin exact ceea ce am facut acasa cand am ajuns, insa pot sa spun ca eram amandoi morti de oboseala, am facut un dus fierbinte si am adormit in drum spre pat. cam asa a fost tura asta. Imi cer scuze ca m-am lasat asteptat atatia ani pentru a venii cu continuarea povestirii, insa am avut multe alte lucruri si concedii de planificat, ture cu plimbari similare de facut. Mi-am amintit ca trebuie sa termin lucrul asta si am facut-o. ca un bilant al turei: 9.000 km parcursi 6.000 euro cheltuiti (poate chiar mai mult) 3 saptamani de concediu e 2 roti. Completare vizavi e problea ehnica a lui fezerica: -mi-au sarit pastilele de la o supapa de evacuare....supapa a cazut in camera de ardere aceasta spargandu-mi un piston. -costuri de reparatie ulterioare echivalent a 300 euro. -dupa reparatie a mai mers foarte bine pana in ziua de azi timp ce a implinit 103.000 km, si am mai vizitat inca vre-o 14 tari din europa. Probabil am sa mai pornesc si alte povestiri din turele efectuate in aceeasi formatie, insa pentru asta...imi trebuie timp si 2 sticle de whisky pentru a-mi rememora fiecare zi si amanuntele respective. pana atunci....eu Gabone, va doresc astfel: -traiti-va viata frumos...acum, aici, in dreptul fiecaruia -iubiti tot ce va inconjoara, fara nicun regret -aveti grija la "mosor" (aka aceeleratia) -asfalt uscat si vreme buna ps: nu mai stiu ce sa zic acum (este ora 2.15) dar probabil am sa ma reculeg si revin. pana atunci...Va pupa Gabone si va multueste

Bun venit tuturor pe forum si in viata moto. Asfalt uscat si drumuri bune fara evenimente.

Multumim de apreiceri. Intre timp am mai facut vre-o cateva ture frumoase prin Europa si de aceea nu am timp sa termin povestirea asta candva, cumva...eventual la batranete, am s-o termin

Salut am eu suport de top case original suzuki, aproape nou.

pai cam de pe la 160 in sus...te cam bate vantul, chiar daca te acoperi dupa micul parbriz

Eu posed un FZ 1, din 2007-2008 sunt extrem de multumit de el are cam 72.000 km, cu cateva mici probeme pana la km astia insa la drum lung cu un mers linistit scot cam 6.2-6.4 % caluti are 150, putere suficienta ptr tot ce vrei cuplu are iara din belsug pe curbe, se preteaza ff bine, ajungand uneori sa inchid gumele. recomand cu mare caldura

Crede-ma ca nu le scot eu Am stat acolo pana a plecat politia, mai mult de atat, m-am oferit sa gazduiesc motocicleta avariata la mine in garaj Iar referitor la datele despre motocicleta sau despre pilot....sunt doar informatii pe care le-am aflat de la politia roamana. Nu am scos nimic din burta sau de la naftalina. Imi cer scuze ca am vrut sa ajut un motociclist, ca mi-am pierdut 1 ora din viata mea pentru un motociclist...si acum aici, vii tu si ma iei la voleuri. sa fie pilotul sanatos si de restul...imi vad eu singur de grija. toate cele bune pt mine acest topic este inchis ps: gamba? eu nu am auzit ca o gamba sa se fractureze...poate o tibie sau un peroneu

Motocicleta este un transalp de 650, model relativ nou (2006 in sus) cu numere de PH, condusa de un spaniol pe nume Fabio. I-a fugit fata si s-a tus taras pana sub un autobuz care era stationat. Politia zice ca nu are decat un picior rupt in rest este ok. motocicleta este terci, motor spart, carte rupt, scarite, carene, cadru codita....totul stramb. am ajuns acolo si am asistat pana cand a plecat politia. sanatate rider-ului si asfalt uscat

nu pot sa cred treaba asta nu, nu accept ideea ca Paul s-a stins.

Slava Domnului ca Paul s-a trezit si ca acum macar putem comunica cu el...atat cat se poate. sa stiti ceva...Dumnezeu exista si are puteri mari de tot.