Sari la conținut

Nordkapp 2012


Postări Recomandate

  • Răspunsuri 112
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

  • 3 months later...
  • 1 year later...
  • 2 months later...
  • 3 weeks later...
  • 1 month later...
  • 2 years later...

Salut, nici nu stiu ce si cum sa zic...

V-am lasat cu gura cascata destul de mult timp.....suficient, zic eu, cat sa fii fost si voi pe la Nordkapp.

 

Am sa continui dupa aproape 5 ani povestirea caci asa imi place mie sa duc lucrurile la bun sfarsit.

 

Din ceea ce retin am povestit ca am ajuns la Mihaela, in Orebro.

 

Mihaela este o tipa din Romania pe care am cunoscut-o cu ceva ani in urma, pe cand faceam transport de marfuri si cu care aveam o relatie buna de prietenie.

Bucuria ca un roman ii calca iar praul a fost foarte are, di partea Mihaelei

S-a pregatit femeia, a gatit mancare romaneasca, a cumparat bere si vin ne-a rezervat o camera doar a noastra cu vedere la piscina....ce sa va zic....curcubeu pe cerul gurii, cum vine vorba.

Despachetam, bagajele de pe mobre, ne bagam la dormitor, ne facem dus si ne apucam de vorba, mancat, baut si pus iara tara la cale.

 

De era dupa mintea Mihaelei, ar fi vrut sa ne faca mutatie acolo....asa de dragi ii eram, insa noi aveam ale ganduri si drumuri.

Am stat trezi pana pe la ora 1 din noapte si apoi am mers la culcare.

 

Dimineata ne-am trezit cu micul dejun sub nas, cu cafeaua umpland de miros intreaga bucatarie si binenteles cu zambetul cat China pe chipul Mihaelei.

Mancam, bem cafeaua si brusc ma apuca panica....cum fac sa duc FZ-ul la Frankfurt am Main?

 

Intru pe un site unde aveam cont pentru a cauta masini de transport disponibile in Suedia, pentru a incarca magarul.

Spre marea mea mirare am gasit pe la ore 13 o dubita ce se afla la 200km de noi.

Ne intelegem noi cum si in ce fel sa facem si la ora 16-16.30 apare dubita. O dubita de la o firma de transport din Valcea ce se indrepta spre taradoar ca nu dorea sa plece doar cu mobra mea.

Incarcam noi mobra, cu chiu cu vai, punem bagaj ce nu trebuia pe fezerica, pastram doar o geanta de mana cu bagaj si haine pentru o zi si inchidem usa dubitei, urmand ca sa ne vedem piercuri la Frankfurt cu soferul pentru a primii coletul :D

 

Linistit ca ma rezolvat problema cu catarul, intram iar in casa, aprindem grill-ul si ne apucam iar de mancat si de baut, urmand ca a 2-a zi sa pornim spre casa.

 

ZIUA URMATOARE :))

(ps. nu mai tin minte exact ce zi era sau data....au trecut vre-o 5 ani de atunci)

 

 

Trezire la ora 8, mancat mic dejun, baut cafea, facut 3-4 sandwish-uri, echipat , facut bagaj, pus bagaj in spatele Monicai si pornim la drum ca aveam de mers 550 km in ziua asta si mai dureros era ca trebuia sa ne inghesuim amandoi pe honditza Monicai catre ferryboat.

 

Ne luam bun ramas de la Mihaela, multumim mult din sufelt pentru modul romanesc cu care ne-a primit si tratat, incalecam si pornim.

Va inchipuiti ce a insemnat.....eu la 1,95 pilot pe Honda cbr f4i, Monica in spatele meu, si in spatele ei o geanta de mana, echivalentul unui rucsac de 45-50l....si asa sa mergem pana la Frankfurt.

 

Si dai si lupta, si dai si lupta....am luptat, mai opream, mai mancam, de poze si file nu ne mai ardea caci aparatul foto era pe fezerica in dubita, iar cu telefonul am facut doar cateva.

 

Intr-un sfarsit am ajuns in Trelleborg, localitatea de imbarcare catre Germania.

Am fost sa vedem cum stam cu timpul, cum facem cu imbarcarea si am aflat ca mai aveam de stat 2 ore pana vie "barca" (ferryboat-ul pe ruta Trelleborg - Sassnitz imbarca la un interval de 4 ore)

Apoi daca treaba sta asa hai sa ne deschidem desaga si sa gustam cateva bunatati.

 

Apoi ne-am intins pe iarba sa ne relaxam putin oasele.

Pe la ora 1 noaptea, vine ferryboat-ul, semn de trezire, echipare incalecare si urcat pe barca.

 

Am parcat mobra in cala, am legat-o si am urcat pe punte....am baut un ceai si am continuat odihna...caci ziua urmatoare avea sa ne puna iar la incercare....o grea incercare....si anune 810 km.

 

Eeeeeee, doar ce pusesem geana pe geana, se aude in megafoanele de pe punte ca in scurt timp aveam sa ajungem in Germania si ca trebuie sa ne pregatim pentru debarcare.

 

Binenteles....placerea nu mai avea sa fie maxima ci mai degraba era o echipare fortata, cu o stare de oboseala intensa si profunda...cu frisoane de frig.....si da si de frigul diminetii caci la 5.30dimineata, in germania este frig, mai ales in nord, sus...langa apa....ma repet, nu era o placere...insa eram obligati fortati sa o facem.

 

Ajungem la mal, incalecam Honditza dau cheie, pornesc motorul....si raman uimit ce frumos toarce fraiera.....ca o pisica din aia ce o scarpini pe burta, o rog pe Monica sa incalece si ea, punem pe gps adresa de acasa si pornim la lupta.

 

810 km pana acasa, aveam sa conduc cu genunchii la gura tot acesti km si cu o stare de oboseala ce avea sa se prelungeasca acum spre finalul turei.

 

Pornim, increzatori pe noi, ...pe mine....pe mobra Monicai.

 

Tot ceea ce aveam sa facem era sa ne rugam la divinitate pe ntru a putea ajunge sanatosi si intregi acasa.

 

Roua diminetii avea sa ne umezeasca usor manusile si echipamentul....frigul diminetii avea sa ne aplifice starea de discomfort, iar viteza inchidea toata aceasta stare.

Cafeaua si energizantele ne mai tineau treji in drum spre casa......insa bucuria era la mare cumpana cu tristetea care si cum sa ni se afiseze pe chipuri.

 

Bucuria ca ne deplasam spre casa si ca nu am ramas defecti prin Finlanda, bucuria faptului ca Nordkapp fusese calcat de noi....si tristetea ca avea sa se incheie concediul si ca de luni aveam sa pornim iar motoarele roboteilor din noi la servicu.

 

Strabateam km dupa km....si o data cu trecerea timpului, avea sa rasara soarele, sa ne incalzim, sa ne uscam.....si mai grav, urma sa ne ajunga mai mult oboseala...sa ne inmuiem de la caldura....

Insa pentru siguranta vietlor noastre, am luat hotararea ca pe la ora 12-12.30 sa oprim sa mancam ceva la o benzinarie si de avem "loc" sa ne si intindem putin.

 

Nimic mai simplu, asteptam sa se faca ora stabilita mai mult ca ziua liberarii din armata.

Cand a batut orologiul ora 12, am fixat pe gps, o benzinarie si cap compas catre ea.

 

Am oprit, pus benzina, mancat ceva dupa care pe un spatiu verde ne-am tolanit ca 2 pisici lenese in iarba tunsa parca cu laser-ul.

 

Am dormit vre-o 2 ore dupa care am tras tare catre casa, unde am ajuns pe la ora 21, istoviti, aproape rupti definitiv pe toate planurile, insa cu zambetul tamp pe moace.

Aveam sa realizam ca am avut parte de cel mai frumos concediu de pana acum, cel mai frumos traseu si bifarea pe harta a celui mai nordic punct din Europa.

 

Nimic nu se compara cu aceasta satisfactie, multumire, implinire si de ce nu, un fel de fericire interioara pentru ceea ce am realizat noi doi in acest concediu.

 

Nu mai retin exact ceea ce am facut acasa cand am ajuns, insa pot sa spun ca eram amandoi morti de oboseala, am facut un dus fierbinte si am adormit in drum spre pat.

 

 

cam asa a fost tura asta.

Imi cer scuze ca m-am lasat asteptat atatia ani pentru a venii cu continuarea povestirii, insa am avut multe alte lucruri si concedii de planificat, ture cu plimbari similare de facut.

 

Mi-am amintit ca trebuie sa termin lucrul asta si am facut-o.

 

ca un bilant al turei:

 

9.000 km parcursi

6.000 euro cheltuiti (poate chiar mai mult)

3 saptamani de concediu e 2 roti.

 

 

Completare vizavi e problea ehnica a lui fezerica:

-mi-au sarit pastilele de la o supapa de evacuare....supapa a cazut in camera de ardere aceasta spargandu-mi un piston.

-costuri de reparatie ulterioare echivalent a 300 euro.

-dupa reparatie a mai mers foarte bine pana in ziua de azi timp ce a implinit 103.000 km, si am mai vizitat inca vre-o 14 tari din europa.

 

Probabil am sa mai pornesc si alte povestiri din turele efectuate in aceeasi formatie, insa pentru asta...imi trebuie timp si 2 sticle de whisky pentru a-mi rememora fiecare zi si amanuntele respective.

 

pana atunci....eu Gabone, va doresc astfel:

 

-traiti-va viata frumos...acum, aici, in dreptul fiecaruia

-iubiti tot ce va inconjoara, fara nicun regret

-aveti grija la "mosor" (aka aceeleratia)

-asfalt uscat si vreme buna

 

ps: nu mai stiu ce sa zic acum (este ora 2.15) dar probabil am sa ma reculeg si revin.

 

pana atunci...Va pupa Gabone si va multueste

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Gabone No comment,ce sa zic fratica,Mare OM,Mare Caracter.De vreo 4 ore stau nemiscat in fata compului ,mai prins cu ieseala asta a ta impreuna cu doamna ta,cu fezerica cu traseul tau cu pataniile tale de pe drum dar am invatat ceva si am luat aminte.De ex.mi-am trecut in agenda de NECESAR DE TURE LUNGI,ca asa am intitulat folderul respectiv dintr-o agenda care de fiecare data cand prind un astfel de topic ca al tau completez cele ce spune-ti voi ca este necesar si partile bune din aceste iesiri dar si partile rele le iau ca invataura de minte .Ca de altfel sper si sa il si indepllinesc visul de a ajunge in cativa ani si eu la Nordkapp......Acum astept sa vii cu povestiri din celellate iesiri pe care le-ai facut si care ai zis ca le impartasesti cu noi...TOATE CELE BUNE si ASFALT USCAT si VREME BUNA!!!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.


MOTOCICLISM.ro
Grup Facebook: +36000 membri
Înscrie-te în grup
Discutii despre motociclism pe Facebook
 
BIKESHOP.ro
Grup Facebook: +18000 membri
Înscrie-te în grup
Anunturi de vanzare - cumparare pe Facebook.


×
×
  • Creează nouă...