bob66

Deja e cam tarziu. Trebuie sa ne apucam sa desfacem rezervorul sa avem acces la pompa de benzina. Nu stiu cine are o idee “stralucita”. In apropiere se vede o stana parasita, dar e sus pe un deal si e cam abrupt. Ne zicem sa urcam acolo motocicleta lui Bogdan… si cum se poate urca decat remorcata de mine. O iau usor usor. La un moment dat ma dezechilibrez si cad, undeva in urcare. Se urca Andrei in locul meu si eu pe motocicleta lui Bogdan. Incearca Andrei sa plece de pe loc, merge foarte putin si se aud niste zgomote puternice de la motorul meu… (a crapat ambreiajul, dar aveam sa aflu a doua zi). Oprim imediat si impingem ambele motociclete pana sus pe deal. Muncim toti 4 la actiunea asta pentru ca sunt foarte grele. Ne instalam corturile si ne punem rufele la uscat. Cerul e acoperit, dar macar nu ploua. Apare o masina cu niste localnici. E proprietarul stanei dar noi nu stim inca. Ne intreaba ce facem acolo si cand plecam, noi ii spunem ca avem probleme la motociclete. Sta un pic si pleaca. Bogdan se apuca sa-si desfaca rezervorul . Ajunge la pompa de benzina, o scoate si o pune la loc. Da o cheie si porneste. Ziua 13, Vineri, 26 Iulie 2013 Dimineata dupa ce ne trezim ma apuc si eu sa lucrez la motocicleta mea. Dupa ce demontez capacul de la ambreiaj imi cam pica fata. Discurile sunt facute bucati si oala are dintii sparti. Pun capacul la loc si cad pe ganduri. Apar in curand si localnicii de ieri. Doi sunt pe o motocicleta ruseasca si ceilalti intr-o masina 4x4. Imediat ne invadeaza dita mai turma de oi. Le baga pe toate in staul si apoi le lasa sa iasa una cate una printr-o poarta intredeschisa. Doi baieti se apuca sa le numere. In timp ce le numarau, Gigi il bate pe umar pe unul din ei sa se dea la o parte ca sa poata face niste fotografii. Baiatul pierde numaratoarea. Dupa ce termina cu toate oile le mai baga o data inauntru pentru verificare. Cum avem o imprimanta foto Canon Selphy cu noi ne gandim sa le facem o surpriza; le propunem sa ne facem niste poze impreuna si sa le dam pe hartie. Ne grupam in fata stanei, langa motocicleta mea si punem aparatul pe trepiedul lui Gigi. Bogdan este imbracat in hanorac verde. Proprietarul este in spatele lui Bogdan si are 42 de ani. Daca la inceput erau mai rezervati, dupa ce le dam poza de grup sunt foarte incantati si fata proprietarului ne roaga sa-i facem o poza pe motocicleta. Vazand asta, mai vor si altii poze cu motocicleta . Gigi ii mai face fetei niste poze la fereastra. O cheama Belchit Maa si are 10 ani. Inauntru am amenajat un mic laborator foto Oamenii isi termina treburile pe aici si se pregatesc de plecare. Bine bine, dar eu ce ma fac?? Il intreb inca o data pe proprietar daca stie pe cineva care imi poate duce motocicleta in Kosh Agash. El imi arata masina lui. Nici daca ii scot ambele roti nu incape. Prima idee care imi vine in cap e sa raman eu aici la stana si baietii sa se duca in Kosh Agash sa caute ajutor (sunt peste 100 km pana acolo). Dar aici nu mai ramane nimeni si ar fi cam neplacut sa raman singur. Localnicii imi spun sa vin cu ei la iurta lor, care e la cativa km mai la vale. Imi iau ei bagajele in masina si imi sugereaza sa imping motocicleta pana acolo ca e numai la vale si e aproape. Ma tracteaza baietii pana la iurta si apoi pleaca spre Kosh Agash. ---- Ajungem la iurta. Initial nu sunt toti acasa. Nu vad UAZ-ul si nu sunt sigur daca am nimerit bine. Sunt intampinat de cativa copii si femei care se uita mirati la mine. Noroc ca apar imediat si ceilalti cu masina. Ii intreb unde pot pune cortul. Dupa ce ma instalez vine cineva cu un ceai si niste turte. Vine Belchit Maa cu alti copii si incep sa imi puna intrebari. Dupa un timp apare unul din parintii copiilor (o femeie insarcinata) si le zice sa ma lase in pace. Intre ei vorbesc dialectul local. Daca am inteles bine sunt etnici Tuva dar au casa si in Kosh Agash (Republica Altai), unde locuiesc iarna. Sunt mai multe familii cu copii mici aici. Cred ca cel mai mic are intre 2 si 3 ani. Cand ajung eu e in fundul gol cu o bluza cu maneca lunga pe el. Incerc sa-l intreb pe proprietar daca pamantul de aici este al lui. El imi arata ca tot de jur imprejur e al lui, inclusiv stana unde am dormit noi noaptea precedenta. Iarna ramane cineva in munti la stana cu animalele si restul se duc jos in sat. Incerc sa-mi imaginez cum e sa traiesti iarna izolat acolo in munte la temperaturile alea. Nu este nici macar semnal gsm. Imi scot scaunul la soare si ma apuc sa-mi pregatesc niste mancare la plic. E frumos afara, e liniste deplina. Ma simt bine, ma relaxez. Adevarul e ca mi-am dorit inca de la inceputul excursiei sa pun cortul intr-o zi devreme si apoi sa ma relaxez. Nu pot sa zic ca-mi pare bine ca mi s-a stricat motocicleta mai ales daca ma gandesc la toate consecintele financiare, dar exista si niste aspecte pozitive. Norii tot apar si dispar. Cand apar e de hanorac, cand dispar e de maneca scurta Belchit Maa vine impreuna cu alta fetita mai mica ca ea la mine si ma roaga sa-i fac poze pe motocicleta. Ii fac, dar nu i le pot da pentru ca imprimanta e la Bogdan. Ma mai invart pe acolo pana ajung pe malul lacului din apropiere. A doua zi e sambata si e o sarbatoare. Nu stiu daca are legatura sau nu cu sarbatoarea, dar cei mai multi dintre ei merg la lac sa se spele. Apa este destul de rece, dar probabil daca te nasti aici ti se pare calda. --- reply...

Mai mergem un pic si dam de prima trecere serioasa prin rau. Din cauza ca a cam plouat in ultimile zile apele sunt destul de mari si e inundata o portiune de drum. Trecem noi cu bine si de asta si continuam drumul prin pustietate. Ajungem iar intr-un loc unde drumul se termina in rau. Cautam in susul si in josul raului un loc de trecut. Incercam chiar sa testam trecand pe jos. Curentul este foarte puternic si Bogdan, intr-un moment de neatentie, se dezechilibreaza si face o mica baie. Ne invartim vreo ora pe aici si ne tot intrebam ce sa facem. Se vede un drum undeva peste un deal, dar nu se pupa cu ideea pe care ne-au zis-o localnicii in sat, sa tinem raul, asa ca nu il incercam. Aproape ca ne hotaram sa ne intoarcem in Kyzyl Khaya si sa o luam pe dincolo prin mlastina cand vedem o masina care trece pe langa noi si dupa un timp apare pe drumul de peste deal. Gigi spune sa mergem sa incercam… zis si facut. Avem noroc, asta e drumul. Ne scoate un pic mai incolo, tot pe malul raului. Mai trecem printr-un singur rau mai mic, si dupa aia numai peste poduri. Iesim din vale. Dam in “open space”. Deja ma simt mai bine, imi zic ca gata, am terminat cu greul. Exact atunci dau de niste noroi si ma dezechilibrez. Tin eu motorul cam 30 de secunde intr-o pozitie foarte dificila, dar pana la urma il las sa cada pe jos. Baietii erau mai departe si nu s-au prins ce faceam eu. Vine Bogdan primul sa ma ajute. Pune motorul pe cric, dar fiind terenul ud nu sta mai mult de 1 minut si cade pe o parte. Cred ca este singura masina cu localnici pe care am vazut-o toata ziua Cu prilejul asta facem o pauza scurta. Ne propunem sa ajungem si la lacul Khindiktig-Khol’ daca tot am batut atata drum. Ar fi vreo 6 km pana la lac, din drumul nostru. Trecem si de celebrul pod din republica Tuva. Dupa vreo 10-15 minute de la cazatura motocicleta lui Bogdan se opreste. Incercam s-o pornim dar nimic. Il remorchez eu, dam niste ture pe acolo, degeaba. Ii schimbam bujia… tot degeaba. Bujiile arata bine. Vorbeste la telefon cu mecanicul din Romania. Aflam ca din cauza cazaturii s-ar putea sa nu mai faca bine contact ceva. (Motocicleta a cazut exact pe partea cu pompa de benzina. Pe rackul de protectie din fata fiind montate niste gentute, au dat soc direct in pompa la impactul cu solul). --- reply

Mai este destul timp pana se intuneca. Ma urc pe stanca de langa noi. Se vede iurta unde am intrebat de locul de cort. Copiii trebaluiesc pe acolo, dar adultii sunt plecati sa aduca oile. Pe vale in sus spre munte mai sunt cateva iurte. Imi pun niste apa la fiert ca sa-mi prepar o mancare la plic. Ma instalez comod pe scaun, imi desfac o bere si admir peisajul. Cum stateam eu linistit apar niste localnici beti. Parcheaza langa noi si incep sa se simta ca la ei acasa. Se urca pe motociclete, se servesc cu berea noastra. Nu prea avem ce face decat sa-i lasam in pace. Vorbim cu ei, mai si radem. Ne tot intreaba daca avem vodca. Stiam de pe internet despre localnicii Tuva. Am citit alte jurnale de calatorie. Sunt cei mai neprietenosi de pana acum. Majoritatea sunt beti. Este bine sa-i eviti, iar daca vin la tine cu bautura sa nu te inhami cu ei. Foarte usor se pot aprinde si devin violenti. Punem camera pe trepied si o lasam sa filmeze. Dupa vreo 10-20 minute isi dau ei seama ca nu le convine ca filmam si ne pun sa luam camera de acolo. O mutam in alta parte, dar tot ii filmam. Dupa cateva minute ne zic iar sa mutam camera. Dupa vreo ora jumate scapam de ei si ne bagam prin corturi sa mancam. Pe la 1:30 noaptea ma trezesc in urlete. Se vede ca si cum ar fulgera. Afara ploua torential. Sunt 2 sau 3 dintre ei, au venit cu caii si in momentul ala unul era urcat pe motorul meu si altul ii facea poze cu telefonul si cu blitzul. Gigi iese din cort, spune “ne panimayu” si apoi intra la loc. Eu am intrarea la cort pe partea lor, deschid un pic fermoarul si ma uit la ei. Din fericire nu ma observa si isi vad in continuare de treaba. Stau vreo juma de ora acolo si se suie pe toate motoarele. Cred ca erau beti, altfel nu se explica ce au cautat la ora aia si cum au reusit sa stea in ploaie atata timp. Sa nu va imaginati ca aveau haine de ploaie la ei. Evident ca tot timpul asta stau in pozitie de alerta. Dupa ce pleaca rasuflam toti usurati. Dar… mai dormi daca mai poti ! Ziua 12, Joi, 25 Iulie 2013 Chiar dimineata cand iesim din cort apare unul din parintii copiilor pe care-i intrebasem de cort in ziua precedenta. E foarte pasnic. Ne cere sticlele de plastic goale. Ii dam si niste creioane colorate pentru copii (inainte de plecare am cumparat din Bucuresti niste creioane colorate si caietele sa dau la copii). Daca dadeam de el acasa probabil puneam corturile langa iurta lor si nu aveam parte de acel episod neplacut cu localnicii beti. Strangem cortul repede ca incepe ploaia. Avem noroc ca se termina imediat. Chiar la iesirea spre drumul principal apare un curcubeu de toata frumusetea. Vedere spre Mongolia Trecem prin cateva pasuri in directia Kyzyl Khaya. Sunt haioase indicatoarele astea pe drumurile neasfaltate Nu stiu cum facem de iesim din drum si ajungem in balarii Ne apropiem de Kyzyl Khaya. Tinem trackul de gps incarcat din OSM dar drumul se termina intr-un rau imposibil de trecut. Ne intoarcem in sat sa intrebam lumea. Primii localnici iesiti in cale ne arata directia raului. Bine bine, dar pe unde sa-l trecem.. nu ne lamurim. Ne mai invartim noi pe acolo pana gasim un birou de nu stiu ce institutie. Au ei pe perete acolo o harta si ne spun ca sunt chiar si niste poduri. Ne spun sa tinem pe langa rau, ca este drum. Aflam ca este un pod la marginea satului. Iesim din sat increzatori. Gasim podul. Il trecem fericiti dar imediat urmeaza o trecere printr-un rau. Mergem vreo juma de ora pana cand ajungem la alt pod. A iesit soarele si s-a facut cald. Oprim sa mancam niste conserve. Apar iar norii. Noi inca nu stim ce ne asteapta si suntem relaxati. --- reply

Bine bine, administratorul a castigat la capitolul incapatanare; continui cu povestea Bob Suntem in inima republicii Tuva E aproape ora 16:00. Iesim din Murgur Aksy ametiti de foame. Imediat dupa sat ne oprim pe malul raului sa mancam. Ploua marunt, dar nu conteaza, stomacul a preluat controlul Desfacem cateva conserve sa ne potolim foamea. Pana terminam de mancat se opreste ploaia si incepe sa se lumineze. Iese si soarele. Trece si convoiul cu nunta din sat (din cauza carora nu am putut sa mancam la singurul local din zona). Plecam mai departe. Nuntasii sunt toti adunati la un monument din apropiere unde isi fac fotografii. Gigi ne propune sa mergem la nuntasi. Ceilalti 3 nu vrem, dar acum cand ma gandesc imi pare un pic rau. Cred ca ar fi fost distractiv. Dam de o zona mlastinoasa. Cautam o cale de trecere. Se vede iar Mongun Taiga, varful de 3970 m ce face parte din UNESCO Urcam spre un pas Cred ca am exagerat "un pic" cu bagajele Ajungem in varful pasului, de aici se coboara si se urca in alt pas, si mai inalt. Trecem prin mai multe pasuri de peste 2000 m, cel mai inalt este de aproape 2600 m. E pustiu, nu trece nici o masina. Nici iurte nu prea sunt. Mai mergem un pic si se vede gardul din zona de granita. In fata este Mongolia. Langa pod este un post de control parasit. In spatele norilor, unde ploua este varful Mongun Taiga. Pe la ora 19 ne gandim sa punem cortul; in jurul nostru nu sunt chiar conditiile ideale, asa ca ne intoarcem putin in zona raului unde vazusem niste iurte. In fotografia de mai jos se vad 2 stanci undeva in departare, pe de o parte si alta a raului si langa fiecare stanca este cate o iurta. Noi ne orientam catre cea din stanga. Mergem la iurta sa intrebam daca ne putem pune cortul langa ei. Din pacate parintii nu sunt acolo si intrebam copiii. Ne arata ei o directie catre rau, un pic mai departe. Desi afara este destul de frig si bate vantul tare, copiii n-au nici o treaba si sunt in picioarele goale. In spate se vede Mongun Taiga Discutam un pic intre noi. Baietii zic sa punem corturile langa rau, eu sustin ca nu e bine ca nu suntem vizibili de la iurta. As fi preferat sa punem corturile undeva mai aproape in zona iurtelor lor. Pana la urma ajungem langa rau si ne instalam corturile. Peisajul este magnific. Bineinteles ca se vede faimosul varf despre care am tot pomenit pana acum. Andrei cu Gigi se apuca sa spele niste tricouri. Sa nu credeti ca daca Andrei este in pantaloni scurti e cald afara. Peste rau, dupa cealalta stanca este alta iurta. --- ...reply

Eu cred ca ar fi mai bine pentru toata lumea daca s-ar modifica limita asta de 20 de poze. Orice forum exista din cauza utilizatorilor care il folosesc. Daca unii utilizatori isi manifesta dorinta de a modifica anumite chestii, nu vad de ce nu se poate?? Incurca cu ceva forumul daca sunt 30 sau 40 de poze intr-un post? Oricume vorba de poze gazduite pe alte situri care sunt incluse in interiorul paginii prin link. Si se poate modifica si rezolutia maxima a pozelor. Acum este la 1024 pixeli. Cu ce v-ar incurca sa fie la 1200 pixeli, sau mai mare? Bob

Cu vizele nu e prea complicat. Noi am vorbit cu Stan Tours care ne-a trimis o scrisoare de invitatie cu care am mers la ambasada Rusiei la Bucuresti. Am avut nevoie de viza business (cu 2 intrari) pentru ca am depasit 30 zile (cat e viza turistica). Permisele pentru Republica Tuva se obtin in urma unei cereri pe mail. Aici sunt toate detaliile: http://www.horizonsunlimited.com/hubb/northern-asia/tuva-track-and-altay-57161-2 la #20. Bob Salut baieti, am pregatit continuarea, dar din cauza limitei de 20 foto / post imi e cam imposibil. chiar nu se poate scoate limita asta? suntem intr-un topic cu fotografii de calatorie de peste mari si tari totusi. multumesc Bob

M-am uitat inca o data la pozele pe pe Olkhon.. ce frumos e acolo, pacat ca n-am avut timp si pt ea. oricum, pana la 80 de ani mai e timp Bob

690-ul e o motocicleta foarte buna pentru anumite categorii de drumuri. Este foarte usoara si problemele pe care le are sunt cunoscute. In general daca citesti muuuult pe net cam stii la ce sa te astepti. Si e simplu de intervenit pe ea. Eu am pus o data la Barnaul Motul 10w50 la 690 si am mers cu el vreo 5000 km prin Mongolia. Singura chestie e ca a fost nevoie sa completez cu niste ulei dupa vreo 5-600 km. Poate si benzina proasta sa fi fost printre cauzele stricarii tachetilor? Anul asta s-a intamplat sa gasim intr-un loc benzina de 80. Am pus la un bmw si 2 ktm si se auzeau niste zgomote ciudate de la motor (pe langa ca a pierdut putere) si baietii ziceau ca e zgomot de la tacheti. Bob

Ride on ! Bob

Dupa pasul Koge Dava (aproape 2400 m - N50 19.234 E90 41.556) urmeaza o coborare spectaculoasa pe serpentine pana la ~1600 m unde este punctul de control de granita. Mongun Taiga in spate Punctul militar de granita este exact dupa muchia din fata. Raul de jos pleaca de la vreo 40 km mai sus de Mugur Aksy si se varsa in lacul Uureg din Mongolia. Vedere spre lacul Uureg (Mongolia). Trecem de punctul vamal fara sa ne intrebe nimeni nimic (e adevarat ca punctul e la ceva km de drumul principal). De fapt urmeaza sa fim controlati in Mugur Aksy (cred ca si-au dat baietii prin statie ca au venit dupa noi chiar in oras cand stateam in fata unui magazin). Nori negri se vad spre oras. Ne oprim sa ne echipam de ploaie. Cu 5 km inainte de oras cu cativa km mai oprim o data sa fotografiem Mongun Taiga. Chiar la intrarea in Mugur Aksy este o benzinarie. Ajungem acolo dar nu au benzina. Initial ma sperii un pic pentru ca in gps aveam o singura benzinarie. Tanti de acolo (nu prea inteleg de ce statea acolo daca nu aveau benzina) ne spune sa mergem in centru ca mai e o benzinarie. Ajungem la benzinarie. Intreaba Andrei ceva, intelege ca au numai de 80. Intreb si eu, inteleg acelasi lucru. Gigi se aseaza resemnat la o tigara in timp ce ceilalti pun benzina. In timp ce baietii pun benzina mai vad o masina venind care pune din pompa de 90.. Ne lamurim ca au si benzina de 92. Eu sunt singurul care nu am apucat sa pun benzina. Se pare ca cine rade la urma rade mai bine … eu pun de 92, restul au pus deja de 80. Intrebarile obisnuite aici sunt legate de dimensiunea rezervorului si de cilindree. Nu prea intereseaza pe nimeni "cat baga". Langa benzinarie este un “Cafe” destul de mare. Speram si noi la ceva mancare calda. Ajungem acolo si vedem cum se fac pregatiri de nunta. Nu ne pot servi. Mergem la magazinul local sa cumparam apa si bere. In timp ce stateam in fata magazinului apare un militar rus care ne cere actele si permisele la control. Militarul scoate telefonul ca sa ne pozeze permisele si isi noteaza ceva intr-un caiet. Cativa copii se tot joaca pe langa noi. Plecam din sat ametiti de foame, cu planul de a opri imediat ce iesim din oras sa mancam o conserva. va urma... din pacate o sa facem o pauza de cateva zile ca nu mai am material Bob

Ziua 11, Miercuri, 24 iulie 2013 E liniste totala. Nu se vede nimeni. Ne punem in miscare. Sentimentul de libertate e total. Apare un camion Andrei Gigi Bob Foarte rar se mai vede cate o iurta. Localnici Tuva. Nu mai tin minte ce i-am intrebat de ne aratau ei ceva. Tot ce inteleg de pe indicatoare este "Mongun Taiga (muntele de argint)" - numele parcului natural si al muntelui de 3970 m. Sunt multe rauri de traversat, toate au poduri. ...dati un reply ca mai am ceva material... Bob

Dupa 2200 km de la plecarea din Irkutsk in sfarsit se termina asfaltul. Bucurie mare ! Drumul asfaltat merge in continuare spre Mongolia si ajunge pana in orasul Ulaangom, noi facem dreapta spre “tuva track”. Traseul urmeaza indeaproape granita Rusia – Mongolia. Intram intr-o zona foarte salbatica, putin populata. Ajungem intr-un pas chiar langa granita Rusia Mongolia. N50 33.260 E91 26.345. Peisajul e frumos, facem o pauza mai mare. Mancam ceva, facem poze. Norii vin si trec. Dincolo de gard incepe zona de granita cu Mongolia. Apare un camion incarcat cu bolovani. Cu soferul care este un localnic din Kyzyl Khaya este si un rus. Nu am retinut din ce oras. Stam un pic de vorba prin semne. Ne intreaba pe unde mergem, ii spunem ca mergem la lacul Khindiktig-Khol’ prin Mugur Aksy. Cand aude ne spune sa nu mergem pe acolo ca e o zona mlastinoasa in apropierea lacului si ca nu o sa putem trece. Auzisem noi de 10 km de mlastina, dar nu stim cat de greu este. Stim ca au mai fost unii pe acolo, dar cu motociclete usoare sau cu 4×4. Ne propune un traseu mai usor, de ocolire prin Kyzyl Khaya. Ne uitam pe harta, e vorba de ocolirea muntelui Mongun Taiga prin sud, in loc de nord. Traseul pare la fel de frumos, asa ca nu stam prea mult pe ganduri. Dupa vreo 20 minute apare un sat in stanga, satul Sagli. In spatele muntilor este Mongolia. Dupa inca 10 minute de mers ne propunem sa gasim loc de cort. Din drum facem dreapta, mergem cativa kilometri si ne oprim. Ne instalam tabara undeva la baza unui deal (N50 30.671 E91 14.263). Drumul e undeva jos de tot. Avem semnal gsm de Mongolia. Ne curatam fiecare cate un loc de cort, pentru ca terenul e un pic bolovanos. Suntem pe la vreo 1800 m si e plin de tantari. Ne iau cu asalt. A plouat de mai multe ori azi, si inca nu s-a terminat. Mai da cativa stropi la un moment dar. Din fericire nu ploua mult. Cat sa apara un curcubeu de toata frumusetea. Surpriza serii este luna plina si foarte mare... Ziua 11, Miercuri, 24 iulie 2013 ... care luna se vede si a doua zi dimineata. Tot la 11 reusim sa ne urnim si azi. Avem noroc de inca o zi cu soare. (e nevoie de reply) va urma...

Azi incepe povestirea din Republica Tuva harta traseu Ziua 9, Luni, 22 iulie 2013 Fericiti ca am obtinut permisele pentru zona de granita din Republica Tuva plecam spre Chadan. Peisajele devin tot mai frumoase, incep muntii. O bucata din drumul spre Chadan mergem pe langa raul Enisei. Raul, care se transforma in fluviu, are peste 5500 km si se varsa in oceanul Arctic. Din loc in loc mai facem cate o pauza sa admiram peisajul si sa fotografiem un pic. Cu aproximativ 70 km inainte de Chadan ne hotaram sa cautam un loc de cort, sa putem admira si noi un pic peisajul inainte de a se intuneca. Facem stanga din drumul principal si urcam pe un deal. E un drum care duce pe partea cealalta a dealului si pare necirculat. Bogdan urca intai pana in saua de sus in recunoastere Apoi revine si ne apucam sa montam corturile. La ora 8 suntem instalati. Bogdan cu Andrei dau o fuga pana la sosea la un popas la cativa km in ideea de a cumpara niste bere. La popas nu se vinde alcool. Gasesc niste pateuri cu carne… bune si alea, merg bine cu conservele noastre. Dupa ce ne instalam corturile, mancam de seara, ne relaxam si apoi ne urcam pana sus pe deal sa prindem semnal gsm. Andrei ramane jos la corturi. Undeva printre brazi se vad niste punctulete care sunt corturile noastre: Se vede totul de jur imprejur Surpriza serii... apare un jeep cu 2 localnici. Noi ne uitam de sus un pic ingrijorati. Andrei este singur la corturi. Plecam si noi spre corturi. Masina nu zaboveste mult acolo si pleaca mai departe spre coama dealului. Cand ne vad pe noi se opresc. Ne intreaba ceva in rusa, ne facem ca nu intelegem nimic si plecam mai departe. Avand in vedere ca erau un pic piliti, probabil ca vroiau ceva bautura Ziua 10, Marti, 23 iulie 2013 3 ore de cand ne trezim toti pana plecam. Se vede ca suntem inca la inceput 3xKTM + 1xBMW Soarele ne face o surpriza placuta Intr-un pas ne oprim sa fotografiem un ovoo. Cat stam noi acolo apare o masina plina cu localnici. Cum ne vad opresc si vin la noi sa-si faca poze pe motociclete. Peisajul este foarte frumos, vremea este excelenta. Ajungem in orasul Chadan. Nu este greu sa gasim un loc unde sa mancam. Orasul este destul de mic. In centru sunt mai multe magazine si un local unde mancam destul de bine de pranz. La iesirea din "cafe" apar iar niste localnici. Momentul culminant este cand vine un tatic care ridica copilul cu tot cu carut sa se fotografieze cu BMW-ul lui Andrei Inca o pauza pentru o mica sesiune foto va urma (maine dupa amiaza; materialul este pregatit, dar mi-e un sooomn.. si chiar daca as fi vrut, si tot nu mai puteam continua ca s-a atins limita de fotografii) ... Bob

ai dreptate. avand in vedere ca forumul nu imi permite editarea ulterioara, pot adauga eu aici niste distante: Irkutsk - Kranoyarsk ~1000 km Krasnoyarsk - Kyzyl ~ 800 km Kyzyl - Kosh Agash ~ 700 km ps: acum ma apuc de scris aici pe forum urmatorul episod Se pare ca baietii de la flickr au schimbat zilele astea ceva la interfata ... pana acum am sapat cum se face "embed", au scos butonul.. am gasit eu o modalitate, dar am mai constatat ceva -> toate pozele de pana acum erau pe flickr la 1200px. vad ca aici pe forum apar la 1024. se poate seta sa apara la 1200px? azi, dupa noua interfata a flickr, desi uploadez pozele la 1200 apar la 1024. stie cineva ceva? textul este pregatit, pozele sunt pregatite, sper sa reusesc ceva azi maine. Bob

continuare Ziua 8, Duminica, 21 Iulie 2013 Gigi mai matinal de felul lui se trezeste pe la 5 sa faca poze. Eu ma trezesc la 8 cand incepe sa bata soarele in cort si se face cald. Aveam noi in plan sa urcam pe un varf, Ptitsa (Pasare in limba rusa), dar renuntam. Ar fi un traseu de 6 ore dus intors. Cand plecam incepe sa se innoreze. Lacul Svetloe (N52 47.621 E93 24.790) Pe traseu intalnim multa lume care urca si coboara. Vremea e instabila, mai pica cativa stropi de ploaie, se mai opreste. Fericire mare, mai avem un pic si ajungem la haleala. Ne oprim direct la “Cafe” sa mancam de pranz. Apoi intrebam acolo daca ne poate duce cineva pana la centrul vizitatorilor. Se ofera o doamna care avea treaba in zona. Nu stiu daca se grabea sau asa merge ea de felul ei… viteza maxima: 130 kmh. Ne facem destul de repede bagajele. Nu stiu de ce, dar abia astept sa ma urc pe motor. Si lipsisem mai putin de 24 h Plecam spre Kyzyl. Azi intram in Republica Tuva. Mai picura un pic din cand in cand. Are cineva nevoie de ulei? Nu cu mult inainte de Kyzyl este o varianta ocolitoare, drumul vechi. La 15 kilometri dupa satul Turan facem dreapta. Mergem ~40 km pe un drum pustiu, frumos si cu asfaltul denivelat. In Kyzyl ne cazam la gostinitsa Ondujan.Foarte scump si cea mai bomba de pana acum. Ne zic ca avem dus si internet. Dusul e undeva la subsol “army style”. Internetul din parti. In partea asta de Rusia, cazarile la hotel sunt nejustificat de scumpe. Mergem in cladirea de alaturi care are o inscriptie de restaurant. Ne asezam la masa, comandam cate o bere si cand ne uitam pe meniu constatam ca nu au mancare. Mancarea e de fapt in hotel la etaj. Mergem acolo, ne asezam la masa. Comandam porc, orez si salata. Pentru salata au numai castraveti si ceapa. Ne aduc 3 portii de mancare. Se uita mirati la noi cand spunem ca mai vrem una.. desi suntem 4 la masa . Se pare ca au ramas fara castraveti verzi, ca a patra salata are in completare castraveti murati. Tot in stil rusesc, nu exista plasa de tantari la geam, desi e plin de tantari peste tot. Imi pun 2 bratari antitantari langa cap. Ziua 9, Luni, 22 Iulie 2013 Micul dejun in servim la hotel. Putem alege intre oua si orez cu lapte. Eu cu Bogdan ajungem primii la masa si ne luam ora. Cand vin Gigi cu Andrei, desi vor tot oua, primesc orez cu lapte (s-au terminat ouale). Plecam apoi prin oras sa cumparam simuri pentru telefon. Dureaza 45 de minute tot procesul. Apoi mergem la biroul de granita (N51 43.053 E94 28.526) sa ne interesam de permisul pentru traseul nostru din Tuva. Apar si cererile noastre in dosar, numai ca sunt inregistrate cu data de 6 iunie (procesarea dureaza 60 de zile; noi am trimis initial la o adresa de mail gresita, luata de pe situl oficial FSB Rusia). Le aratam mailul trimis initial, ei ne spun ca nu e buna adresa, noi le spunem ca asta scria pe situl fsb.ru, ei ne zic ca nu e bine, etc… pana la urma, dupa ce da doamna de acolo o gramada de telefoane ne spune sa revenim dupa ora 14:00 (toata conversatia se desfasoara in cele cateva cuvinte in rusa pe care le-am invatat inainte de plecare si prin semne). Intre timp, eu cu Gigi mergem pana la muzeul culturii Tuva. Din pacate este inchis lunea. Mancam apoi un excelent shashlik de oaie la o terasa aproape de hotel. Pe strada cu hotelul nostru este monumentul Centrul Asiei Ajungem apoi la biroul vamal. In 10 minute avem toate hartiile. Chiar langa este un mic aprozar de unde ne facem provizii pentru cateva zile de salbaticie. In sfarsit incepe cu adevarat aventura. va urma... Bob

Partea 3 - de la Krasnoyarsk la Kyzyl prin Muntii Ergaki (806 km) Ziua 6, Vineri, 19 Iulie 2013 La ora 10 dimineata suntem toti gata de plecare. Afara ploua torential, ne spunem sa mai stam un pic, poate se mai domoleste ploaia. Dupa aproape trei sferturi de ora ploaia tot nu se domoleste asa ca plecam. Nu prea stau bine baietii cu canalizarea asa ca se formeaza mici rauri. Oprim la iesirea din oras sa punem benzina. E o statie de benzina foarte mare, cu magazin. Procedura e asemanatoare, numai ca aici intai trebuie sa pui pistolul de la pompa de benzina in rezervor si apoi sa te duci la casa sa platesti. De la iesirea din oras sunt aproape 40 km pana la baraj. Se mai domoleste ploaia cand ajungem noi aici. Facem cateva poze si plecam mai departe. Pe masura ce coboram spre sud peisajul devine mai interesant; dealuri, verdeata. Ne oprim sa mancam de pranz la un popas unde au si numeroase suveniruri. Gasesc magneti. Nefiind sigur daca o sa mai gasesc in alta parte imi fac stocul pentru toti cei de acasa. La o oprire la benzinarie Andrei constata ca i s-a desprins jumate din talpa de la cizme. Nu stiu cu ce smac a dat el acolo, dar o fixeaza bine cu powertape. Un mic accident Dar avem kitul de urgenta la noi Nu mai avem prea mult pana la Abakhan. Suntem in Republica Khakassia acum. Cu 10-15 km inainte de Abakhan ne oprim la un “Cafe” sa mancam de seara. E mai bine sa cauti cazare cu stomacul plin Ajungem in Abakhan pe la 9 seara. Hotelurile sunt foarte scumpe. La primul hotel la care incercam ne spun ca nu au parcare, dar sa mergem la hotelul de vis-a-vis. Ajungem acolo, exista o parcare langa hotel cu o bariera, dar fara gard. Este o camera video acolo, dar cei de la receptie ne atentioneaza ca nu supravegheaza nimeni noaptea. Este un paznic dar nu sta cu ochii pe camera video. Bogdan isi lasa o parte din bagaje pe motor, noi, restul, le luam sus in camera. Dupa ce ne facem comozi iesim la o plimbare prin oras. Gasim o terasa unde e destul de multa lume. Ne luam si noi niste beri si ne asezam la masa. La coada ne intreaba cineva de unde suntem. Apoi ne spun ca suntem in Republica Khakassia. Atmosfera e destul de relaxata. Bem o bere si apoi plecam. Ziua 7, Sambata, 20 Iulie 2013 Reusim un record. La 9:40 ne suim pe motoare si plecam. Sunt 200 de km de parcurs pana la baza muntilor Ergaki. Ajungem intr-un pas de unde se vad muntii Ergaki… daca e senin . Acum este innorat, totusi avem noroc ca se vede ceva. Ajungem la centrul vizitatorilor pe la ora 1. Inainte de plecare, cand faceam planificarea excursiei, am discutat pe internet cu Sergei despre traseele din muntii Ergaki. Sergei a facut o harta a muntilor si are si un site (http://shandl.narod.ru/map.htm; http://ergaki.krasu.ru/). La receptie dam de o doamna draguta care vorbeste ceva engleza. Ma intreaba daca sunt Cristian. Aflam ca este sotia lui Sergei cu care discutasem pe internet. Ne spun ca ne putem lasa motocicletele si bagajele la ei la centru si putem ajunge la baza traseului cu un microbuz (sunt vreo 8 km pe sosea). Punctul de plecare pe traseu este de la baza “Tushkanchik”. Tot acolo este un mic cafe unde mancam ceva si ne potolim setea cu o bere locala. "Ready to race" La 16:30 plecam pe traseu; dupa aproape 4 ore punem corturile la lacul Svetloe. Un pic de echilibristica Timp avem, ca se intuneca destul de tarziu, asa ca facem multe pauze Ajungem la lac (N52 47.621 E93 24.790). De aici mai mergem aproximativ 15 minute pe langa lac pana ajungem la un loc bun de cort. Dam de un alpinist rus (din Novosibirsk) care sta singur. Si-a amenajat omul si o sauna (“bania”). Tantarii sunt la ei acasa. Scoatem trusa de prim ajutor Si apoi prajim niste plescoi adusi de acasa de nimeni altul decat domnul Plescoi As fi terminat acest articol acum daca mi-ar fi permis forumul sa pun mai multe imagini intr-un post.. nu merge nici cu reply. Probabil dupa ce apare cineva de aici si da un reply pot adauga iar imagini Bob

Baieti si fete, am pregatit urmatorul set de poze, sper ca pana cel tarziu we asta sa fie aici. Urmeaza o incursiune prin muntii Ergaki si drumul pana in capitala republicii Tuva, si totodata centrul Asiei. Bob

Radule, super foto Bob

Ziua 5, Joi, 18 iulie 2013 - Krasnoyarsk - Micul dejun e intre 9 si 10. Reusesc cu greu sa ma dau jos din pat. Ne dau oua ochiuri si niste clatite cu un sos dubios de care nu ma ating (de sos, nu de clatite, ca din fericire sunt puse separat). Cu un taxi chemat de la receptie plecam spre centrul orasului. Ne plimbam pe Ul. Lenina; sunt cateva case de lemn dragute (referinte la ele apar si in Lonely Planet). Despre Krasnoyarsk Cehov a spus ca e “probabil cel mai frumos oras din Siberia”. Pe noi ne-a cam dezamagit. Sunt bulevarde largi, copaci, dar nimic spectaculos nici aici. Orasul e cam mort, nu se intampla mare lucru. Ajungem la posta, n-au vederi. Nici in Irkutsk nu am gasit. Mergem mai departe La coada la inghetata; eu cu Gigi suntem mari fani inghetata, nu am ratat nici una Plescoi probeaza niste ochelari apoi niste chiloti Case vechi din lemn (dita mai) Biserica In drumul nostru spre apa dam de un bufet "impinge tava". Mancam de pranz, apoi mergem pana la rau. Aveam in cap niste terase cu bere.. nu prea gasim ce ne asteptam, asa ca luam un taxi si ne intoarcem la hotel pentru un somn de dupa amiaza. Seara, taxi inapoi in centru. Mergem in parc Plescoi si Lenin Parcul central din Krasnoyarsk Stam la o terasa la un shashlik. Langa noi, la o masa, niste cetateni un pic turmentati. O cetateanca, ceva mai turmentata decat restul se agata de noi sa ne facem poze. Am avut niste mici dificultati in a scapa de ea. Gigi e mai indraznet si opreste lumea la poze In roata Good Bye Lenin ... good bye pana la urmatorul oras, ca in Rusia dupa cum stiti, toate orasele mai mari au cate o statuie cu Lenin ... va urma Bob

haha, nu e ala era un caine in spatele casei, te puteai uita pe geamul de la baie. cred ca acolo era; e vorba de un fel de caine lup.. la prima vedere nu parea cine stie ce fioros, dar cine stie de ce era in stare Bob

Raspunsul e foarte simplu: din cauza timpului Pana la granita cu Mongolia sunt aproape 6000 km. Am mai parcurs distanta asta o data pe sosea in 2 saptamani in 2010. Daca faceam toata tura asta dus intors pe sosea am mai fi avut nevoie de inca vreo 5 saptamani de concediu. Bob

Siberia, 13 iulie - 16 august 2013 participanti: Bob, Bogdan, Gigi – ktm 990 adv; Plescoi – bmw f800gs traseul planificat: etapa 1. Bucuresti – Irkutsk (cu avionul). etapa 2. Din Irkutsk ne urcam pe motociclete si pornim spre muntii Altai, prin muntii Ergaki si prin Republica Tuva. etapa 3. Intram in Mongolia pe la granita vestica si parcurgem nordul Mongoliei cu oprire in parcul national Tavan Bogd si la lacul Hovsgol. etapa 4. Ajungem la Irkutsk, lasam motocicletele si ne intoarcem acasa cu avionul. si acum sa vedem ce a iesit ... Motocicletele au plecat si s-au intors cu Kajman (sunt niste polonezi, kajmanoverland.pl, recomandati de Sambor). Noi am plecat si ne-am intors cu avionul. Stiu ca toata lumea intreaba, asa ca va zic dinainte: - transport moto, Bucuresti - Irkutsk - Bucuresti - 1750 eur / motoreta - benzina - Rusia ~1$ / litru; Mongolia ~1 eur / litru - preturile la mancare si cazare in Rusia seamana cu cele din Romania in zone similare (ma refer la orase mari, orase mici sau pe marginea drumului) - preturile la mancare si cazare in Mongolia sunt ceva mai mici ca in Romania 22 nopti la hotel/pensiune 11 nopti la cort Din pacate nu stiu acum totalul distantei ca nu am acces la trakul gps. O sa revin cu informatia asta. Ziua 0, Sambata, 13 iulie 2013 La ora 6 decoleaza avionul din Otopeni. Prima oprire este in Varsovia. Avem destul de mult timp la dispozitie (escala este aprox 10 ore), asa ca mergem pana in centrul orasului sa ne plimbam un pic si sa mancam. Centrul este curat, ingrijit, cu terase. Nimic spectaculos. Seara ajungem in Moscova de unde plecam mai departe spre Irkutsk. Ziua 1, Duminica, 14 iulie 2013 Aterizam pe la 11. Dupa ce ne recuperam bagajele luam un taxi (taxi Angara) din aeroport la misiunea catolica poloneza unde ne asteapta motocicletele. Adam ne asteapta cu o echipa de polonezi cu motociclete pregatiti de Mongolia. Ne luam si noi motocicletele, incarcam toate bagajele in taxi si mergem condusi de taxi la Nina. Nina este o rusoaica din Irkutsk care primeste straini chiar la ea in casa. Nu indraznim sa intram in curte deoarece citisem multe pe advrider.com despre cainele mare si rau care pazeste curtea. Adevarul este ca acest caine este liber in curte numai noaptea dupa 12. Si mai este si poarta incuiata atunci cand e cainele liber. Sa previna accidentele La sonerie nu raspunde nimeni asa ca il rugam pe taximetrist sa dea telefon. Mai este cazat aici un motociclist englez. A fost prin Asia Centrala si merge spre Magadan. La Nina vin multi motociclisti pentru ca are curte si este in centrul orasului, la un pret acceptabil. Ne instalam la Nina, parcam motoarele si mergem sa cautam de mancare. Foarte aproape este un restaurant. Dupa ce ne facem plinul ne intoarcem sa dormim. Suntem bucurosi ca a inceput vacanta La plimbare prin Irkutsk Bruce Lee il bate pe Van Dame Seara mergem spre o zona pietonala, la un restaurant japonez. Ne intoarcem in camera inainte de 12. Sotul Ninei face o tura prin toate camerele sa vada daca e toata lumea inauntru inainte de a da drumul la caine in curte. Ziua 2, Luni, 15 iulie 2013 Mic dejun rusesc la Nina In curte la Nina Bestiile abia asteapta sa fie incalecate Una dintre cele 2 sau 3 pisici ale Ninei, se odihneste pe pervaz Dupa amiaza iesim iar prin oras Ziua 3, Marti, 16 Iulie 2013 (600 km) La 10:30 iesim din curte de la Nina. Sunt 1000 km pana la Krasnoyarsk pe care ne propunem sa-i facem in 2 etape, cu o oprire la Alzamai (600 km), unde auzisem ca e un popas pentru tiristi care inchiriaza paturi cu ora. Traficul e nebun. Dureaza destul de mult pana iesim din oras. Oprim sa mancam la un popas pe marginea drumului. Ieftin si bun. Nu se compara cu preturile imense din Irkutsk. Lui Gigi i se aprinsese in mod suspect becul la benzina. Observam aici ca furtunul de interconectare dintre rezervoare era deconectat si il conectam la loc fara sa verificam si robinetul de benzina. Toata ziua alterneaza ploaia cu soarele. Pentru cine nu stie, sa va spun care-i procedura de alimentare cu benzina in Rusia. Opresti motorul in benzinarie, te duci la casa unde esti intrebat cati litri vrei sa pui. Daca ii zici ca vrei sa faci plinul te intreaba cati litri are rezervorul si platesti un plin. Sau ca sa scapi de intrebari lasi de la inceput o suma mai mare de bani. Dupa ce faci plinul te intorci la casa si iti iei restul. Lui Gigi i se aprinde inca o data, in mod suspect, becul de benzina. Oprim iar. Pana facem niste verificari baietii se duc sa ia niste fragi. Descoperim un robinet de benzina de la rezervor inchis Ajungem la Alzamai la 23:30. E full (sunt 2 moteluri, de o parte si alta a drumului). Ne asezam la masa si mancam bine. Incepe si ploaia. Stam in sala de mese si ne gandim ce naiba sa facem. Plescoi cu Bogdan incearca (fara succes) s-o mituiasca pe doamna de la receptie sa ne lase sa stam intr-un hol unde sunt niste canapele.Dupa ce se termina ploaia punem corturile in spatele parcarii de tiruri, exact langa un tir la care porneste motorul automat o data la 15 minute. Eu sunt fericit ca ma pot culca, nu mai conteaza zgomotul. Somn de voie pana pe la 10 dimineata. Ziua 4, Miercuri, 17 iulie 2013 (440 km) Strangem totul. Plecam tarziu, dupa 13:00. Asa este la inceput, pana ne intram in mana. Ne miscam in reluare. Cam asa arata terenul unde am pus corturile. Noroc ca era un pic nisipos ca nu ne-am facut pana la coate de noroi. O scurta pauza ne aduce o gramada de ciupituri de tantari. E plin. Cum am iesit de pe asfalt si am facut cativa pasi spre padure ne ataca zeci de tantari. Fratele Plescoi face imprudenta sa mearga la wc dupa un copac ) (citez din spusele lui : "am facut sex oral cu tantarii") A se observa in fotografia de mai sus ce zambet pe fata avea... cred ca e facuta inainte de aventura din padure, cand nu isi imagina ce-l asteapta Mai tarziu, intr-o benzinarie la o pauza de alimentare, Bogdan cu Gigi intra in vorba cu un localnic cu o motoreta cu atas.. si iata-i la un test drive Seara la 10 intram in Krasnoyarsk. Soarele inca n-a apus. Nu stiam ca s-a dat ora inapoi, credeam ca e 11. Mergem juma’ de ora pana ajungem la hotelul unde ne-am rezervat noi camere cu booking. Ne spun ca nu mai au locuri in camerele normale si ne ofera niste camere business. Cred ca e vrajeala, dar nu prea avem ce face. Ne cazam, ne luam ceva de la chioscul de vis-a-vis si apoi stam la palavre, la un plescoi, la o tuica, etc -- va urma -- Bob

Tare tura, destul de hardcore treaba cu 1000 km / zi in Rusia. Am traversat si noi in 2010 o parte din Rusia, Bucuresti - Barnaul in 11 zile.. si a fost alergatura. Mi-ai adus aminte ca trebuie sa ma apuc si eu de scris jurnalul din tura Siberia 2013 Bob

Salutare, bine v-am gasit deja incepem sa ne dezmeticim, urmeaza ordonarea pozelor, etc si un jurnal de calatorie Bob

Salut, am o lista de POI luata de pe HUBB unde apare si garajul lui Viktor Au plecat cu un prieten al lui Sambor, Kajmanoverland.pl; initial a zis ca trebuie duse in Varsovia, dar am negociat cu el si le-a luat din Bucuresti pt 1750 eur / moto. Ideea e ca daca stateam 3 saptamani (cat avea si el in plan) ne lua mai putin, dar l-am facut sa astepte mai mult acolo. Anul viitor zicea si Sambor ca o sa faca transport la Irkutsk, sunt de luat in calcul amandoi. Cu restul costurilor, se poate calcula nr de km, cati l/100 consuma mobrele; pretul biletelor de avion se gaseste pe net, in rest nu e prea scump. Referitor la twitter, o solutie foarte ieftina de informare acasa este sa configurezi un cont de twitter sa posteze de pe numarul tau de telefon, tu dai sms la un numar special care in 2010 m-a costat 5 centi / mesaj (trimis de pe nr meu vodafone, din roaming in Rusia si Mongolia. Pt comparatie, un sms trimis normal la un nr din Romania costa ~50 centi). Astfel ce scrii in sms apare automat pe contul de twitter. cei care te urmaresc isi pot si ei configura contul sa le trimita automat sms (care este gratis). Sau se poate cumpara un sim local cu care mesajele spre Romania costa in jur de 10 centi. Bob