moshulik

Eu prefer sa o imping dimineata de coarne 10 metri, ca sa porneasca, decat sa ma apuc de incarcat bacteria. La mine aprinderea e pe TCI, deci daca scade tensiunea sub un anumit prag (suge electromotorul dintr-o baterie foarte rece), nu mai scanteieste deloc. In schimb, daca invarti motorul altfel (de la roata, prin impingere in viteza 3), eliberezi bateria de sarcina reprezentata de electromotor si poate sa dea scanteie.

Am gasit si eu prin cutia cu vechituri o rampa de culbutori de simson, pe role, deci pare originala, nu refacuta (pe bucsa). Nu are uzura, pare destul de ok. Eu am dat deja simsonul cu "zestre" cu tot, rampa asta mi-a ramas prin casa. Nu vreau bani pe ea, ci doar sa o dau cuiva care chiar are nevoie (sta cu motorul pe dreapta din lipsa de rampa de culbutori).

Am trecut si eu pe acolo, doar asa, in vizita, ma ardea rau cheful de mers, nu de stat .

Mda... si eu eram adeptul "corturilor de carfur, cora si gipo pescar". Sunt excelente atata vreme cat nu ploua . Cel putin alea intr-o foaie sigur iau apa. Alea in doua foi, daca le intinzi bine, nu iau apa, chiar daca sunt ieftine. Asadar - ori de la magazinul himalaya - astia sigur nu vand prostii, ca le-ar pica firma - prefera sa vanda putin si scump, decat calitate proasta, ori obligatoriu cort din doua foi - dormitor+copertina, mai de "no-name". Chiar si astea in doua foi, daca sunt "made in china" iau apa prin talpa cortului, chiar daca nu pe deasupra. Pe de alta parte, chiar si un cort de firma tine 3-4 ani, maxim 5, in functie de gradul de utilizare, apoi li se duce materialul cu care sunt impregnate, deci iar nu merita sa dai prea mult bani.

 

Pentru 4-5 iesiri pe an la cort, recomand cort din doua foi de genul "carfur, cora", dar nu chiar de la "oferta". Pentru mai mult, eventual si pentru la munte, recomand magazinul himalaya. Eu am avut un cort din himalaya care m-a tinut 5 ani si a vazut de toate (inclusiv lapovita in bucegi langa crucea de pe caraiman). E cortul din poza de la profil. Dezavantajul major la corturile dintr-o foaie - condensul de dimineata care se formeaza pe fata interioara a cortului si te trezeste instant .

Am avut si eu de taiat niste tabla (de carcasa de calculator) si am zis sa nu dau bani pe flex. Ce am facut - am improvizat un sistem de prindere a discului de flex pe un surub de M6, pe care l-am bagat in bormasina. Ei bine, am taiat cu bormasina tabla aia de carcasa, mi-am facut treaba. Ce-i drept, bormasina era de-aia cu turatie reglabila, deci nu a mers la turatia la care merge de obicei in flex. Oricum, eu am scapat fara nici o zgarietura din chestia asta, DAR am compensat riscul improvizatiei facute cu toate celelalte metode de protectie - am lucrat cu casca moto pe cap, am strans toate carpele din balcon intr-un colt, mereu am degajat planul discului si am fixat tabla de taiat in asa fel incat sa nu poata fi "scuipata" de disc s.a.m.d.

Tot la capitolul "protectia muncii", cel mai bine e sa gandesti de 2 ori riscurile oricarei operatiuni, oricat de banala ar parea. Chiar si desurubarea unui surub cu surubelnita este un lucru destul de periculos (daca surubul e intepenit). Inevitabil, vei apasa pe surubelnita. Intevitabil, daca surubul nu are capat in cruce (cateodata si atunci), surubelnita va zbura de pe capul surubului si se va opri in ceva - fie in carnea proprie (de la o mana care tine contra la surub sa zicem), fie in picior (care sustine piesa in care e surubul sa zicem), fie intr-un fir cu plus (pe care il pune la masa si ia foc, daca nu ati avut grija sa scoateti borna de la baterie), fie in rezervor - il gauresti si stai pe bara cu moto inca o zi doua.... etc.... etc. etc...

Deci daca doar insiram reguli de-alea seci, fara experiente personale, nimeni nu va tine cont de ele. Ideea este sa iei in calcul, sa anticipezi tot ce se poate intampla din orice activitate "mesteristica" si sa ordonezi riscurile dupa prioritati - prima este propria integritate - o buba pe deget sau pe mana reduce enorm viteza si randamentul de lucru.

Ideea cu zennerul imi apartine .

In principiu, m-am gandit la o schema pentru a monitoriza incarcarea.

Zenerul are 11 volti, ledul3. Deci numai cand tensiunea trece de 14 V, ledul se aprinde (confirmand ca alternatorul incarca bateria). Nu stiu cum este schema clasica de "bec alternator" de la masini.

Gotronic clar nu e buna de nimic, nu scade curentul care trece prin platina. De fapt nici nu stiu ce face, dar din ce am citit si pe alte site-uri, toata lumea recomanda Malvina, cea cu 4 fire. Acum poate nici asta nu e tocmai buna (da mai mult de 100mA pe platina), deci de-asta se ard senzorii. Mai trebuie adaugat deci un etaj de amplificare in curent (un tranzistor pnp - atentie la astia, ca sunt sensibili - trebuie pus radiator de siguranta).

SAU - implementata schema aia de pe www.tehnic.go.ro/aprindere.html.

 

Cuplarea si decuplarea a explicat-o cata_op exact cum trebuie.

Asa... - la cata_op vad ca s-ar putea sa fie o problema la turatii mari. Diametrul magnetului reprezinta un procent prea mic din circumferinta parcursa, din cate se vede in poza. Asadar e posibil ca la turatii mari magnetul sa treaca prea repede prin fata senzorului si bobina sa nu aiba timp sa se incarce (sa inmagazineze energie magnetica), deci sa rateze scantei la turatii mari. Procentul asta de cat sta bobina alimentata mi se pare ca se numeste unghi dwell.

 

La simson, montasem magnetul pe o cama cu diametru mai mic si procentul era asigurat.

O alta metoda interesanta este prelucrarea doar a platinei mobile - pus magnet la baza, senzor la varf si folosita cama pe post de intrefier care "conduce" fluxul magnetic de la magnet la senzor, cand trece prin dreptul platinii.

Bun, am preluat legatura .

Condensatorii aia nu sunt foarte critici - poate am gresit cand am scris in schema 47nF, in loc de 4.7nF.

Iesirea senzorului tle4905 este de tip "colector in gol", adica pe punctul Q avem fie starea de "impedanta infinita", adica un fir in aer pur si simplu, fie starea "legat la masa", stare in care poate sa puna la masa maxim 100mA.

 

Acuma - schema de aprindere electronica citea platina printr-o rezistenta de 330ohmi (si un amperaj de 12V/330ohmi = 36mA). Aceasta rezistenta joaca in cazul de fata si rolul de "pull-up" asupra iesirii Q. Deci rezistenta din schema de test de pe datasheet (1.2kOhmi e trecut acolo) e inlocuita practic de cea din aprinderea electronica.

 

Practic starea lui Q are exact acelasi comportament ca si platina - cand platina e deschisa, deci in aer, corespunde la starea de inalta impedanta a lui Q (cand magnetul nu este in raza de actiune a senzorului). Viceversa - cand platina e inchisa - legata la masa - corespunde la starea cealalta a iesirii Q (cand magnetul e in zona). Diferenta e ca platina putea sa duca si un curent de 3-4 amperi, pe cand senzorul doar 100mA (si aici vine rolul strict de amplificator de curent al modului tranzistorizat).

 

Practic vad ca faci sistemul exact cum il aveam si eu, dpdv. electric. Diferenta este doar mecanica - eu aveam alternatorul montat in exterior.

 

A... sistemul avea o buba majora - toleranta la defecte. Mai pe romaneste, a iesit papucul de la borna de excitatie a alternatorului - rezultat - alternatorul nu a mai bagat curent - rezultat motoreta a mers pe baterie (far + aprindere) - rezultat tensiunea la baterie a inceput sa scada - ei bine - la un moment dat (cred ca pe la 5 sau 7 volti) - din cauza subalimentarii, tranzistorii din aprinderea tranzistorizata nu mai lucreaza in regim de saturatie, intra in regim continuu si se incing draci si se ard . Deci ai in minte riscul asta si vezi cum il ocolesti - o dioda zenner care sa iti alimenteze primul tranzistor cu minim 9 volti sau deloc.

Si eu tot cu un autobuz am comis-o in urma cu vreo doua luni. Cred ca e o chestie psihologica cu autobuzu.. il vezi masiv, greoi, zici ca sta pe loc si incerci sa treci ca pe langa "tinta fixa".

 

Ieri am avut si eu ceva emotii - veneam pe banda 3, 1 si 2 se oprisera sa-l lase pe unu sa intoarca. M-am prins tarziu, am inceput sa franez tarziu, dar tot nu as fi reusit sa opresc pana in ala care iesea. Noroc ca ala a avut minte in cap sa nu se bage tare si peste banda 3, la indemnele aluia oprit pe 2.

 

Asadar a doua concluzie de retinut aici - Atentie la "semnele" binevoitoare ale celorlalti, de genul "baga-te". Omul are intentii bune, dar nu el trebuie sa ia decizia daca sa te bagi sau nu in manevra...

Din cum ai descris buteliile, par a fi un tip destul de standardizat - se folosesc de exemplu astfel de butelii, cu CO2 insa, la pistoalele cu aer comprimat. Principiul e cam acelasi - butelia e turnata si in partea superioara are un capac tot asa, cositorit. Cand se monteaza, intra o teava care o gaureste si preseaza pe suprafata superioara a dopului de aluminiu facand etansarea.

Asadar suna cam a "unica folosinta" din cate se pare. Acelasi principiu cu butelie fara supapa/robinet se foloseste si la primusuri pe gaz - tot asa, prin infiletare, tevusca perforeaza dopul iar garnitura etanseaza jonctiunea.

Asadar a trimite butelia pentru a fi reincarcata nu prea are sens, costul recipientului e neglijabil comparativ cu transportul, plus ca linia de imbuteliere pleaca probabil de la butelii cu dopul nelipit.

 

Tot ce s-ar putea face ar fi incarcarea buteliei mici prin supapa oferita de triger - trigerul practic asta e - un robinet, nimic mai mult. Cumva, sa ai o butelie mare cu rezerva de monoxid de azot, o conectezi la "iesirea" trigerului, actionezi simultan ambele robinete - si in felul asta iti umpli butelia conectata la momentul respectiv in triger. Una peste alta, problema se reduce la procurarea N2O-ului. Deci daca faci rost de o sursa industriala de n2o si butelii mari pentru refilul celor mici lasate montate in triger, atunci sa zicem ca ai putea pune pe picioare o afacere...

Salutare Ruli !!!! Bine ai venit mosule pe forum.

Ia zi, ce am reusit noi sa facem atunci la chiulasa ? Eu stiu ca o pusesem la punct cat de cat, tinea compresie, culbutorii ti-i reglasem ca lumea, pierdea o leaca de presiune pe la supapa de evacuare, dar e normal, la cat a stat nemiscata.

 

Tunaru asta are magazin pe GIulesti, aproape de mine, zi-mi daca vrei sa-ti caut flanse de-alea de "mutat" prezoanele din orizontal in vertical sau faci asta tot pe alea de textolit pe care deja le-ai dat la facut.

 

Intrebare pentru aleko - cat am lucrat la motoru lu' ruli, am observat ca arcurile de la supape erau foarte slabe - le puteam apasa cu un deget (comparativ, la simson trebuia sa ma las cu toata greutatea corpului). De ce sunt asa moi arcurile ??? Asta stiu ca limiteaza mult urcarea in turatie, supapa nu se mai inchide suficient de rapid, din cauza inertiei.

Eu toata vara asta am fost in week-enduri de vreo 4 ori, numai la plajele "pustii" din nord, Vadu si Corbu. La Corbu e super fain in timpul saptamanii, in week-end insa se cam strica treaba, vin manelarii. Avantaje la Corbu - semnal la mobil, satul mai aproape, tantari mai putini, pescarii sunt la 300 de metri - dimineata iei peste bun cu 100 de mii de te saturi.

In concediul mare am fost in Olimp, singura statiune care nu s-a manelizat deloc deloc.

Poate saiba aia vine presata cumva in aluminiu si crenelurile alea se infunda in aluminiul chiulasei, asigurand si etansarea la compresie. In felul asta creste suprafata de contact dintre saiba si chiulasa.

 

Oricum, regimul termic al bujiei nu prea are treaba cu disiparea caldurii bujiei catre chiulasa, ci cu disiparea caldurii de pe electrodul central (izolat electric prin ceramica) - catre corpul bujiei. Ori... chestia asta se regleaza din fabricatie, rezultand cifra termica. Reglajul consta in lungimea de electrod pe care se depune ceramica (intre electrod si corpul bujiei, de-a lungul electrodului) - cu cat lungimea asta e mai mare, cu atat electrodul disipa caldura mai multa si mai rapid catre corpul bujiei (care este considerat evident mai rece decat electrodul). Daca ceramica e depusa pe o zona mai mica, electrodul ramane mai izolat termic si se incalzeste mai tare (asta este necesar la motoare mai reci - la care chiulasa si corpul bujiei se incalzesc mai putin - iar daca transferul de pe electrod spre corpul bujiei ar fi prea bun, electrodul nu s-ar mai incalzi niciodata suficient pentru a atinge temperatura de autocuratire).

 

Pe asta cu saiba nu prea o inteleg totusi... o fi pentru regimurile cand motorul se incinge foarte tare si diferenta de temperatura dintre electrod si corpul bujiei e prea mica, oricat de "rece" ar fi cifra termica a bujiei, iar reducerea diferenta de temperatura dintre corp bujie si chiulasa ar mai ajuta un pic la racirea electrodului central... totusi... cam trasa de par........ Probabil saiba respectiva se aplica la motoare mici, de 50cmc si are rolul de a reduce raportul de compresie - de aici evident ca motorul nu se mai incinge asa tare, dar nici nu mai trage....

Cand ai pana pe spate, se declanseaza ceva in creier care zice "nu atinge nici o frana". Eu am patit-o cu amaratul de simson, pe autostrada, dar il ardeam bine - 70-80 la ora cred ca aveam. Explozie pe spate si a inceput dansul. Partea buna ca eram tot asa, pe drum drept, fara curba, liber, am avut unde sa dansez si sa se opreasca motocicleta doar in frana de motor.

 

Cat priveste "obectele" de pe strada - sa va zic o patanie recenta. Veneam de la Giurgiu cu un amic (nu spui care ), aveam cam 120 - 130, drum liber, peisaj super (sa incercati varianta Giurgiu-Ghimpati-Bucuresti). Deodata vad ceva alb topaind pe drum si simt o lovitura in genunchiul stang. Ce se intamplase - amicul avea in buzunarele de la geaca o piesa de plastic alb, respectiv un surub de fier de M8. Nu si-a inchis buzunarele la geaca si alea i-au zburat, evident eu fiind la "recuperare". Din fericire nu s-a lasat cu nimic grav, doar o zgaiba in genunchi de la surub, dar in concluzie, "ATENTIE LA BUZUNARE " cand se merge in coloana pe moto. ps - ne-am intors, am cercetat zona si am eliberat carosabilul de surubul respectiv.

Ramane intotdeauna o chestie de noroc, dar cand pica ghinionul tocmai pe tine...

Eu la yamaha, dupa un accident usor, simteam aceeasi chestie la motoreta, ca merge intr-o parte.

Cauza a fost ca fugise unul din telescoape putin din jug, foarte putin, cam 1mm. Din cauza asta trebuia sa merg un pic inclinat, pentru a compensa asta.

 

In cazul tau, probabil vreodata s-a umblat la furca si s-au prins amortizoarele un pic altfel in juguri si ai mers mereu "intr-o parte" dar nu ti-ai dat seama, neavand un criteriu de comparatie.

 

Cum se rezolva - ridici motoreta pe cricul central, pui pe cineva in spate, incat sa ai fata libera. Ghidonul trebuie sa aiba un punct central in miscarea lui de rotatie. Iti iei niste repere pentru pozitia aia, apoi vezi daca e aceeasi pozitie si in mers.

Daca nu e, inseamna ca ghidonul merge stramb si motocicleta inclinata, pentru a compensa asimetria amortizoarelor. Compensezi asta slabind suruburile care tin amortizoarele, apoi "plimband" unul din amortizoare in sus sau in jos, pana echilibrezi toata geometria.

Am dat 50 de lei pe fier, cu totul. E de 123cmc. Eu imi opresc motorul, sa-mi fac vreo dracie din el, de la cart, la trotineta cu motor sau motor de barca sau "dispozitiv autonom de impins omul pe skiuri". E bun pentru la iarna.

Am dat jos de pe el furca, far si ghidon, in stare excelenta, le trimit cuiva din Fagaras care mi-a spus ca are nevoie pentru k58-ul lui. Totusi, din ce am desfacut la el, motoreta a fost facuta cu mult mai mult bun gust decat voshodul (pe care l-am cercetat la ticolino). Avea filete ca lumea, prinderi sanatoase, colturi rotunjite, piesele aveau finisaj bun, puteam sa jur ca e nemtesc. Acum cadrul se indreapta spre o topitorie si o lume mai buna probabil .

Un vecin m-a rugat sa-l lamuresc si pe el ce bazdaganie este fierul pe care l-a gasit printr-o uscatorie de bloc, dupa 15 ani.

Pun poze aici.

Din ce vad ca scrie pe ea, sunt niste litere rusesti la vitezometru, iar pe motor e stantat un k-58. Pe dreapta are un indicator al treptei de viteze, care arata 1 , 0 , 2 , 3, deci pare sa aiba 3 viteze. Nu are insa roti, nici pic de electrica, sha, comenzi, deci nici un alt element de identificare.

 

Omul zicea ca vrea sa scape de ea si poate gaseste pe cineva care mai are ceva asemanator si-i trebuie piese ce se pot recupera de pe asta. Eu am probat-o un pic, telescoapele pe fata sunt bune, motorul nu avea jocuri. In fine, daca auziti pe cineva interesat, dati de stire aici.

 

In ultima instanta, dati-mi o idee de cati bani sa-i dau omului pentru fier, m-ar interesa doar motorul, ca sa fac un device de transport individual.

Eu am plecat vineri, am facut cam 3 ore jumate pana la Cumpana. Asfaltul e bun pana la barajul vidraru. De acolo incep gropile. Mai e si nisip pe drum si namol pe portiuni scurte.

Sambata m-am intors, m-am intersectat cu vreo 4-5 motociclete, dar eram atat de concentrat la drum din cauza "talpii" de cauciuc de pe spate, ca n-am apucat sa opresc.

 

Oricum, in concluzie, transu merita facut doar pe vreme buna si incet, fara graba, din cauza gropilor si ca sa mai si apuci sa vezi ceva peisaj. Mai nasol e cu dormitul. O solutie gratis este sa pui cortul la cabanele parasite de la cota2000 - aproape de intrarea in tunel dinspre Arges.

Ok, poate mai devreme, pe la un 10.30 - 11.00. Si eu ma intorc in Bucuresti tot sambata, insa pe Pitesti. Poate ne vedem sus la balea, pe-acolo vreau sa fac o pauza, apoi ma intorc. Daca ne vedem, oprim, vorbim, altfel n-are sens sa ne incurcam. Eu oricum merg mai "batraneste" .

Pai zi tu de-acum ora, ca eu de la cumpana ajung imediat si la ora aia o sa fiu acolo la rascruce (unde da forestierul in drumul de asfalt principal). Eu am zap, deci nici o sansa de semnal pe-acolo.

Eu plec din seara asta (plec pe la 15:30) si dorm la Cumpana, la cort. Maine dimineata urc pana la tunel, apoi ma intorc tot pe Pitesti. Dimineata in general e senin sus in partea argeseana (am prins o data un fenomen de-asta - in partea Sibiului era iarna, dincoace de tunel era vara). Poate ne vedem pe drum sau pe loc la Balea. Si mie mi s-a pus pata rau cu Transu'

 

 

Who wants to join me ?

Nu cunosc in detaliu instalatia electrica, dar din cate stiu, motoarele care au alternator cu perii de carbuni (cu excitatie si deci fara magnet permanent) - astea nu au aprindere CDI (capacitive discharge), ci au TCI, deci cam ca la dacie. Deci e posibil ca prin bobina/bobinele de inductie sa se fi scurs curentul din baterie. Contactul pus a stabilit curent prin primarul bobinei (si prin tranzistorul aprinderii), scanteia urmand sa se dea si sa fie gestionata de modulul electronic de avans variabil cand primeste semnal de la senzor. Asadar s-ar putea sa se fi fortat aiurea si inutil modulul de aprindere (partea de forta, tranzistorul care comanda bobinele de inductie). Daca totusi nu a crapat inca, e posibil sa fi scapat. Mai e posibil sa se fi incins si bobinele de inductie.

 

Ca sa te linistesti, mai repeta o data figura, pune contactul, lasa-l cateva minute si apoi vezi daca se incalzeste aprinderea si/sau bobinele de inductie.

As intinde-o si eu la o tura pana la tunel, insa cu plecare de dimineata, din noapte (6 dimineata), ca e cam aiurea de dormit la balea, se face frig al draq noaptea pe-acolo.

Daca va duceti cu cortul, va recomand sa puneti cortul in fosta cabana Cota2000 - e arsa in mare parte, dar una din cladiri e in picioare, acoperisul e intact si podeaua de lemn, mult mai bine de pus cortul (iglu) decat sub cerul liber.

Deci s-a deschis tunelul... Uraaa