Jump to content

moshulik

Super Membru
  • Content Count

    1,747
  • Joined

  • Last visited

About moshulik

  • Rank
    Expert

Contact Methods

  • Website URL
    http://

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    bucuresti
  • Carnet moto din
    2001
  • Numar Moto
    B-??-???

Profile Fields

  • Motociclete detinute
    simson gilera kk125 honda xl 600 simson :D yamaha xj 600 honda vfr 750

Recent Profile Visitors

1,576 profile views
  1. Salutare. Am gasit o solutie de reparat un starter clutch spart (problema frecventa la vfr750 - pana in '97). Cu 3 suruburi si 3 piulite si ceva rabdare se pot re-consolida cele 3 sectoare din piesa rupta, scutind o investitie de 1000 ron in piesa noua (din dezmembrari se vinde prima si oricum poate ceda, cand isi atinge pragul dat de greseala tehnologica a unei gauri de ungere supradimensionata). Materialul este casant, are duritatea unui rulment, nu se poate interveni cu "cusatura metalica" sau sudura. De asemenea, nu se poate aplica un "colier/bucsa" pe exterior, deoarece acolo sunt polii cititi de bobinele de aprindere pentru sincronizare. Solutia este folosirea pieselor existente, completand rolul functional initial cu rolul structural de consolidare. Initial, cele 3 suruburi scurte tin capacul pe "rulment" - strangere la cuplu si loctite (pentru fixarea in filetul din material casant). Solutia mea a fost gaurirea completa a tablei din "spate" a piesei cu burghiu de 8mm, apoi frezarea suplimentara a celor 3 gauri in zona dinspre centrul piesei. Apoi am preparat 3 suruburi nimbus - prin realizarea unui con spre filet - prin strangere - frezarea excentrica din tabla va forta suplimentar sectorul de rulment spre centru. Pe fata, am pus capacul pe pozitie - suruburile insa au o cota de 0.5mm relativa la gaurile din "capac" - care este la fel din material tratat termic, grosime 3mm in zona plata - canelurile vin pe arborele motorului. Pentru a anula gradul de libertate al suruburilor relativ la gaurile din capac - am preparat din nou 3 piulite prin frezarea unui con de 45 grade pe jumatate din hexagon. In ultima etapa - se taie capul nimbusului pana ramane 1.5mm (pentru a nu atinge de pinionul primar din spatele starter-clutch) , se scurteaza suruburile si se securizeaza pentru a nu se desface piulitele - am preferat mecanic, nu cu loctite. Atasez ceva poze, nu am toate detaliile, dar cred ca s-a inteles principiul de catre cine are problema cu demarorul la vfr. *solutia merge cu conditia sa nu existe uzuri pe role. atentie - nu comandati kitul de reparatie inainte de a desface motorul - nu rezolva nimic sa inlocuiesti rolele si arcurile, daca este sparta carcasa piesei. Mda, vad ca nu se mai pot uploada poze pe forum (dupa o absenta de 5-6 ani e totusi o surpriza). PM pentru cine e interesat si trimit pe mail. » Post actualizat in 19 Apr 2018 11:32 am gasit attach files button.
  2. Am explicat in postul anterior, dar s-a pierdut. La motociclete, asta este rolul oringurilor - de a tine in interior (intre boltz si rola) - vaselina care se pune in fabrica. De asemenea, de-aia se recomanda si folosirea spray-ului de lantz - mai prelungeste putin viata lantzului - pentru ca preia frecarea dintre role si pinioane (pinon atac si pinion roata), insa greul frecarii dusa de lantz este intre boltz si rola. Pe vremuri, inainte de inventarea oringurilor, motocicletele aveau sistem automat de ungere a lantzului - un fel de "picurator" care ungea permanent lantzul, in mers, desigur.
  3. Hahaha, m-am umilit singur cu atatea tentative ratate, dar am perseverat. Scopul proiectului meu este sa gasesc un design care sa poata fi executat doar din bormasina, cu piese de larg consum, fara "piese critice" sau scule gen sudura, strung, etc.... Culmea, designul asta la care am ajuns acum este cel mai simplu, dar mi-a venit greu ideea cum sa extrag forta din drujba - cum sa ma leg de oala de ambreiaj, altfel decat prin pinion, incat sa o mai si pot desface la un moment dat - deci sudura nu e oricum o optiune aici. Am scris ca m-a amuzat teribil cum zici - "imi mai trebuie un pinion mai mare si gata, am rezolvat-o" . Iti dai seama ca asa ziceam si eu inainte de fiecare proba de drum . Cand i-am pus lantz in loc de curea am zis gata, acum nu mai are ce sa crape. La probele pe loc se misca admirabil. Abia dupa 10 kilometri insa lantul a terminat de scuipat tot uleiul si s-a intepenit. Nu cred ca scapi de problema asta - si lantzul tau va merge cu aceeasi viteza pe pinionul de la drujba - si acolo va "intoarce" foarte din scurt - asta va face sa arunce uleiul, inertia la viraj sa zic asa. De-asta se pune si dispozitivul ala special cu melc de ungere a lantului de drujba - si ala s-ar intepeni daca nu ar avea ulei. Deci s-ar putea sa mearga la tine, daca inca mai ai melcul ala de plastic si adaugi ulei in rezervorul separat, pentru ungerea lantului - si daca nu te deranjeaza ca-ti murdareste bicicleta. Insa, ca principiu, lantzul este element de tractiune, nu de turatie, deci tot ar fi un design chinuit... Daca gasesti pinion de 100 de dinti, sa iei in calcul si unghiul in care mai este vazut pinionul mic - adica lantul sa mai aiba contact doar cu 2-3 dinti din el - si sa inceapa sa sara. Eu deocamdata am probleme cu flansele, capetele suruburilor imi ating deocamdata carcasa drujbei,dar asta se rezolva din pila. De asemenea, a iesit putin excentric butucul, are bataie, si asta imi va induce probabil niste vibratii teribile in mers, cand voi fixa si centrul axului pe partea stanga.Deocamdata sper ca elementul elastic - contactul butuc/cauciuc va tolera aceste excentricitati. Daca nu va merge, deja am pregatita si varianta 5 Va trebui sa transform pinonul de drujba intr-un fel de fulie compatibila cu o curea de cauciuc, adica sa nu mai aiba dinti, sa-i fac din aluminiu ceva profil V. Diametrul maxim ar trebui sa fie de 5 centimetri, pentru a putea ajunge la un raport de 1:15 - fulia solidara cu roata ar trebui sa aiba 75 de centimetri, adica aproape cat diametrul rotii, insa putin mai mic - pentru acest rol as putea folosi o janta de bicicleta de copii, exista variante de 20 inch, 24 inch... Succes si perseverentza !
  4. Am pus si pozele. Drujba are cam 2000 de rpm in ralanti. Ambreiajul centrifugal cupleaza pe la 3000 - 3500. Ea livreaza puterea nominala (de 2 cai) cam pe la 8000 de rpm. Eu pe calculele astea am mers cand am calculat raportul de transmisie necesar pentru a merge cu 40 km/h la o turatie acceptabila. Calculul este de genul - 8000 de rotatii pe minut la drujba, daca am un raport de demultiplicare de 1:20 - rezulta o turatie de 400 rpm la roata. Roata are circumferinta de 2 metri (bicicletele cu roata de 26 inch plus cauciuc), deci bicicleta va parcurge intr-un minut 2*400 de metri = 800 de metri. Rezulta viteza orara inmultind minutul cu 60 => 48000 metri / ora - aproximativ 50 km/h . Oricum, din experiente am dedus ca orice raport de la 1:15 in sus este bun. Daca e mai mic de atat, ambreiajul nu cupleaza complet - patineaza, se incinge si se face praf lagarul pe care merge oala de ambreiaj. Daca reusesti sa gasesti acel pinion cu 100 de dinti si te ajuta si vitezele din butuc (ai pus butuc cu viteze pe fatza sa inteleg ?), atunci ar fi cel mai simplu, ca nu mai trebuie sa muti motorul de pe pozitie, dar iti zic sa fii prudent, la 40-45 km/h bicicleta oricum devine instabila la denivelari. Si cu greutatea suplimentara a motorului risti sa pierzi contactul cu solul pe roata fatza, deci prudentza maxima !
  5. Haha, se confirma teoria ca "inventiile" apar in mod spontan simetric in univers. Inca lucrez si eu la proiectul cu drujba pe bicicleta, o sa pun mai jos poze cu etapele esuate ale proiectului, ca sa nu pierzi timp si tu sa treci prin ele... Pe scurt - transmisia directa de la pinion la roata nu merge - trebuie o demultiplicare de cel putin 1:15, iar asta nu se poate obtine in mod direct, de la pinionul mic al drujbei (care oricum nu primeste lantz de bicicleta decat daca ii iei la flex dintii din latime...) Varianta 1 : Am improvizat o "transmisie primara" - am montat rulment pe unul din prezoanele care tinea lama de drujba - iar pe rulment am atasat o foaie de pedalier de la bicicleta - cu vreo 50 de dinti - intamplarea facea ca pasul si diametrul foii sa se potriveasca la fix cu pinionul de la drujba (doar a trebuit sa adancesc putin la flex in foaie), apoi am atasat o fulie de aluminiu concentrica la foaie - si plecam cu curea de cauciuc pana la fulia de pe roata. Aveam raportul primar 7:42 (deci 1:6, iar secundar - 1:2) - deci un total de 1:12. De ce n-a mers - ar fi mers, dar nu am avut curaj sa o scot pe drum, facea un zgomot infernal transmisia fier pe fier dintre pinion drujba si acea foaie de bicicleta. Varianta 2 : Am facut un dispozitiv de gen "friction driving" - adica un butuc de lemn - cu rulmenti pe interior, care vine in contact cu cauciucul - tras si fixat cu tije filetate de 8mm pe pozitie incat sa apese pe cauciuc - nu trebuie o apasare prea mare, nu aluneca. Butucul avea intr-un capat fulie de aluminiu, care primea prin curea de cauciuc forta de la pinonul de drujba. A fost cel mai de succes proiect - am facut 30 de kilometri. Raportul de transmisie era cam de 2:3 - intre pinion drujba si fulie, apoi cam de 1:10 intre diametru butuc lemn si diametru roata bicicleta, in total cam 1:15 De ce n-a mers - cureaua de cauciuc a fost "mancata" de pinionul de la drujba.... nu am asteptat sa se consume de tot, dar era clar ca va ceda la un moment dat. Varianta 3 : Am pastrat ideea de friction driving - am inlocuit butucul de lemn cu un butuc de bicicleta peste care am atasat o teava de gaze de 7.5 cm diametru exterior. Avantaj major - foloseam sistemul de clicheti din butucul de bicicleta - cand motorul era oprit, frecarea suplimentara data de mecanism era minima - butucul se invartea liber, nu era antrenat pinionul drujbei (care desi este decuplat de centrifugal, tot induce franare, datorita multiplicarii de turatie...). Am eliminat transmisia pe curea de cauciuc, am pus lantz - dupa ce am prelucrat pinionul pentru a fi compatibil cu lantzul de bicicleta. La butuc am ales un pinion convenabil (am spart caseta de pinioane si le-am rearanjat). Proiectul a functionat ireprosabil, pentru 10 kilometri. De ce n-a mers - lantzul de bicicleta nu are oringuri, ca la motocicleta. Din cauza turatiilor inalte, a aruncat tot uleiul - apoi s-a gripat si s-a rupt. O varianta ar fi fost sa folosesc sistemul de ungere a lantzului original al drujbei, dar asta m-ar fi indepartat de la scopul proiectului ( adica o executie curata, sa pot duce bicicleta in apartament, fara sa umplu de ulei bicicleta si picioarele) Varianta 4 : In lucru - si cu sanse maxime de succes - atasarea butucului de friction driving direct pe oala ambreiajului centrifugal. In mod ideal, trebuia sa execut piesa din aluminiu, la strung. Deocamdata am incercat o varianta cu flanse, doua shaibe mari din obor - una vine in spatele oalei de ambreiaj, cealalta in fata - si are atasat solidar un butuc de bicicleta cu diametrul marit - prin adaugarea de suruburi de 4mm transversal - pentru a atinge raportul de transmisie dorit. De asemenea, obligatoriu trebuie ancorat si capatul liber al butucului - cu tije filetate - pentru a asigura rigiditate fixarii sistemului si pentru a nu supune colivia de role de la pinion la forte neperpendiculare. Adaug poze cand reusesc sa le scot din telefon.... Ah, si inca o diferenta - eu am montat totul pe spate - in mers zgomotul devine infernal daca motorul este in fata. Ce-i drept, eu am improvizat un amortizor de sunet , probabil ar fi mai eficient sa adaptez o toba "din targ". Alt avantaj al montarii in spate - am mai multe puncte de prindere - gaurile filetate de 5mm care serveau pentru prindirea portbagajului - am folosit piulite de 8mm de legatura, lungi de 2-3 centimetri - dat gaura perpendicular pe ele - sa treaca surubul de 5. Succes !
  6. Man (circel), forumul are regim public, daca o autoritate decide ca forumul instiga si mijloceste organizarea unei actiuni violente - militia are dreptul sa rada domeniul pe loc si sa sparga cu ciocanelul hard-disk-ul cu tot forumul... Intre "comemorare" si sange la fata locului e o distanta mica - o piatra aruncata de vreun puradel sau ceva stinge distanta aia. Si tehnic vorbind, risca sa iasa precum comemorarea pe care au facut-o polonezii la Smolensk in Rusia in 2010. Aia au in continuare cutite si neocortexul suficient de inhibat incat sa le foloseasca din nou...
  7. Pune pe pervaz, la fereastra, in exterior, un bol cu apa si unul cu grau/arpacas (gasesti la magazine naturiste) - sau deocamdata paine maruntita, ce ai. Fixeaza-le bine, sa nu cada, Apoi scoate porumbelul pe geam, tine-l putin ca sa localizeze mancarea si apa. Cred ca e cel mai bun lucru pe care-l poti face.
  8. Impactul cu o motocicleta la 170 la ora este mai grav decat impactul cu o masina la 70 km/h, cel putin din perspectiva teoretica a energiei de impact ... Moto: 170 km / h = 170000 m / 3600 s = 47 m/s masa = 300 kg Energie cinetica = m*v*v = 662 kJ Masina: 70 km / h = 70000 m / 3600 s = 20 m/s masa = 1500 kg Energie cinetica = m*v*v = 600 kJ Cam asa iese din calculele de fizica, pentru ca energia cinetica este masa ori viteza la patrat - aceasta viteza la patrat intervine si in teoria ca "franezi de doua ori mai greu de la 80 la 60, decat de la 60 la 40" Al doilea aspect al ciocnirii dintre motocicleta si masina este distributia masei. Ciocnirea dintre doua masini are o componenta "elastica" mai mare decat ciocnirea dintre motocicleta si masina - in primul caz - sunt mai multe table care preiau energie prin deformare si dau sansa mai mare de deviere a traiectoriei, decat in al doilea caz. In ce ai povestit tu, impactul frontal probabil ar fi dus totusi la ricosarea motocicletei - iar tu doar ai fi pierdut controlul si riscai un impact major cu camionul sau ce venea dupa camion, insa in cazul unui impact lateral - caroseria masinii este mult comprimabila - si motocicleta nu mai ricoseaza - isi transfera toata energia cinetica in deformare. In orice caz, pe strada conteaza mai putin cine are dreptate si mai mult sa ajungi in aceeasi forma la destinatie si tu, si vehicolul.
  9. Ah... in cazul asta poate fi de vina ISC -ul - motorul pas cu pas care gestioneaza fluxul de aer la ralanti - probabil se 'agatza' . Nu cunosc detaliile constructive, daca are ISC sau circuitul de ralanti este pilotat mecanic, daca are un ISC pe fiecare cilindru sau nu... Cauta in manual si vezi daca ai conexiune electrica la toate ISC-urile, sau cum lucreaza ele mecanic.
  10. Posibil membrane fisurate. Am gasit pe youtube un design de sincronizator care pare sa aiba o precizie foarte buna - cu sticle solide si furtun intre ele - . Si la 4 cilindri, sincronizarea se face tot prin balans relativ 1-2, 3-4, apoi 1-3.
  11. Oare un amortizor de ghidon ar fi salvat situatia ? In varianta in care nu schitezi nici o frana sau manevra de ocolire, ci pur si simplu doar te pregatesti de impact nu cumva ai sanse mai mari de a scapa fara tranta ? Sau franarea brusca datorita contactului cu obstacolul produce oricum momentul de rasturnare ? Personal inca nu am lovit caine, insa orice alt obstacol - groapa sau denivelare - am preferat sa-l abordez cat mai direct, fara frana sau tentativa de ocolire - decizia trebuie sa fie foarte ferma - ori esti sigur ca ocolesti, si te lansezi in manevra, ori te pregatesti de impact, fara frana sau viraj, si esti pregatit sa redresezi dupa. Cea mai nefavorabila situatie este sa fii si pe franare, si cu motocicleta inclinata, pregatita de virajul de evitare, si totusi sa iei contact cu obstacolul.
  12. Hm... suntem in 2013 - vad ca nostalgia a inceput inca din 2008 Interesant. Orice pasiune se aprinde, arde, apoi se domoleste si ramane asa, la foc mic, apoi se savureaza doar ocazional, in zile cu soare si asfalt uscat. E normal, e natural, e sanatos "sa-ti treaca de la sine" microbul motociclistic. Primul simptom este ca trece toamna si inviaza primavara, apoi nu mai inviaza deloc, te uiti la motocicleta si nu mai iti suna in minte "the power of dreams", ci vezi doar un fier util, care cere atentie si prudentza.
  13. Alta schema de releu, aceeasi idee, cu reglaj mai precis. Problema executarii este mai mult mecanica, nu electronica, adica modul cum pui in contact diodele si tiristorii (sau mosfeturi) cu carcasa releului, pentru a avea racire.
  14. A scris omul - varianta cu furtunas transparent montat pe exterior. Pui un teu pe furtunul care duce benzina de la rezervor la carburatoare - si pe una din iesiri legi un furtun suplimentar care nu duce nicaieri, dar are in capat un dop de burete (nu trebuie etansat perfect, ca apoi nu mai urca in el coloana de lichid, dar nici lasat gol, sa nu curga benzina daca trantesti motoreta vreodata. Gasesti o modalitate de a atasa cumva furtunul la rezervor, nu neaparat vertical, ci oblic cumva, cu capatul mai sus de busonul de umplere. Nivelul benzinei din rezervor va fi egal cu nivelul benzinei de pe furtunasul indicator.
×
×
  • Create New...