Sari la conținut

ftraian

Membru
  • Număr conținut

    407
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

Orice postat de ftraian

  1. Frumoasa baba. Daca ai grija de ea te duce pe unde n-ai mai fost. Si a mea e din 93 si merge perfect. Drum bun! (nu zic asfalt uscat ca asta nu-i motocicleta de tinut numai pe asfalt)
  2. Podul acela nu există , e in reparatii. Oricum apa era destul de mica si usor de trecut prin vad.
  3. Frumoase ture, Âşi asta Âşi cea din Grecia!
  4. N-am apucat sa citesc dar pun traseul pentru Google Earth. Transalpina.zip
  5. Frumos a fost , pacat că a trecut repede. Până produc Âşi eu niÂşte poze pun aici traseul pentru Google Earth. Transalpina.zip
  6. O întrebare: e bine dacă ghidonul are puțin joc din tampoanele cu care e prins de furcă sau la voi stă fix?
  7. Bine că nu ai căzut. Kit de lanț 110€ pe louis. Sunt în Cluj câțiva oameni care aduc. Eventual poți încerca dacă au la unul din magazinele moto din Cluj.
  8. Spray de pana gasesti la orice benzinarie. @uzunu: care e problema cu vacile? Pegaso e nume de cal
  9. Ai pus ulei de care zice în manual să pui? @ocs: aÂşa e. Pegso merg numai uc cameră. M-am uitat mai atent Âşi spițele nu sunt izolate perfect de banda aceea de plastic.
  10. Să bagi ce scrie în manual. Sunt mulți care au avut probleme cu alt tip de ulei.
  11. Benzina nu ar trebui sa ajungă în ulei decât dacă sunt uzați segmenții.
  12. Nu mai fi așa speriat, dacă n-a curs până acum n-o să curgă. Carburatorul nu e o simplă gaură prin care trece benzina. Bravo și baftă la consum mai mic. E totuși mult pentru extraurban.
  13. La Pegaso trebuie pusă cameră sau nu? Am cauciucuri tubeless Âşi o bandă ce acoperă spițele, destul de bine lipită.
  14. Era toamna trecută cineva de pe forum care vindea. Caută cu vreo 20 de pagini în urmă. Am nevoie de ajutor să găsesc un stop spate pentru Pegaso 92. Aveți idei pe unde este?
  15. Cu cutiile laterale m-am descurcat foarte bine. Cutiile-s puse de mine nu sunt din fabrică. Defapt pentru modelul asta de Pegaso nici nu sunt suporti pentru cutii laterale.
  16. Tulcea-Chilia se merge pe diguri, apoi cu pasagerul până la Periprava Âşi de acolo pe drum până la Sulina.
  17. Eu am 80k Âşi merge bine. Ce să-i schimb ? ÂŞaua cu care vine Pegaso 2 nu mi-a plăcut prea mult. Mi-am făcut altă Âşa cu care am facut 800km pe zi fără nici o problemă.
  18. Mulțumesc Âşi mă bucur că place dar nu e cazul să mă luați cu domnule . Aparatul folosit e un Canon 350D. Rog pe cineva care poate să Âşteargă prima jumătate a postului. Eu nu mai pot.
  19. Edit: pozele le gasiti pe blog, forumul se pare ca nu le accepta nici ca În al doilea rând mul?umesc calului înnaripat, Pegaso, care m-a dus ?i adus. Între noi fie vorba ?i calul a fost interesat să vină deoarece a primit copite noi ?i un lan? numai bun de rupt în din?i. Prima zi de concediu a fost o seară, vineri seara. După ce am terminat serviciul am fost acasă să-mi iau bagajele ?i, pe la 8 seara, am pornit la drum. Am mers până s-a lăsat noaptea bine ?i am decis să-mi încerc cortul pu?in mai departe de aglomera?ia ?oselei. Am ales lacul Bezid, undeva între Târgu Mure? ?i Sovata. Continui cu mul?umirile ?i de această dată le adresez angaja?ilor de la RA Apele Române pentru că m-au primit pe iarba grasă din curtea lor. Le mul?umesc ?i că m-au servit cu un pahar de ?uică dar nu-mi era frig deloc. La întoarcere ar fi fost bine venit! Diminea?a m-am trezit pe malul unui lac minunat din care ie?eau aburi ca dintr-o oală cu mămăligă. Până am stat la soare ?i m-am dezmeticit s-a topit aburul de pe lac ?i s-a uscat ?i cortul. Fiind sâmbăta dinaintea Pa?telor am trecut în viteză prin Ungaria. De?i peisajul era îmbietor trebuia să ajung astăzi la destina?ie. Din Ungaria mai treci câteva dealuri ?i ajungi în Modova. Alte locuri frumoase în care merită să petreci cât mai mult timp. Dar ?aua cea nouă începea să se muleze pe noul ei proprietar ?i devenea tot mai greu să fac o pauză. Mai ales că aripile călu?ului băteau neobosite. Tot povestind cu mine în gând am ajuns ?i la primul bac: Gala?i. După un scandal cu maneli?ti porne?te bacul ?i ajung în jude?ul Tulcea. Fiind pe o "insulă" mă pot bucura singur de asfaltul proaspăt turnat ?i de aripile calului fermecat. Ajung în Tulcea chiar când pleacă bacul, ocazie cu care aflu că am prins ultimul bac. Următorul este peste trei zile. E bine să fii norocos ?i să ajungi unde trebuie doar din întâmplare. Mă a?teaptă 70km de mers până la Chilia-Veche. Merg pu?in pe drum ?i un poli?ist de frontieră îmi arată o scurtătură "bună pentru motociclete ?i mers pe jos". Cum economisesc vreo 15km, de?i e doar o cărare, pornesc pe scurtătură. Mă întâlnesc cu un belgian pornit cu bicicleta spre Chilia ?i nu pot să nu-l admir pentru ceea ce face. Ajung la Pardina, locul în care se termină scurtătura, ?i văd că trebuie să trec pe o conductă de fier. Cum deja se însera nu pot să mă întorc 30km, a?adar trec pe conductă. Evident că cei care au făcut cauciucurile nu s-au gândit că o să circule pe drum de fier, că doar nu e tren. Îmi alunecă roata de pe spate. Cad. Mă ridic. Dau jos bagajele. Mă chinui vreo 15 minute să ridic motocicleta, supravegheat de o localnică operată de apendicită. Îmi repet proverbul "Nu lăsa drumul pentru cărare" ?i pornesc spre Chilia. După câ?iva kilometrii de bolovani o iau iară?i pe cărări. Pe la ora zece seara ajung în la pensiunea ?efului Tudor. Mănânc un pe?te ?i apoi mă pun pe pat pentru 15 minute, înainte de a merge la slujba de Înviere. Adorm imediat ?i mă trezesc a doua zi diminea?ă . Ca să simt ?i eu că sunt Pa?tele merg duminică la biserică. Aici am fost surprins de la intrare să văd mai pu?ini oameni de câte degete am la cele două mâini, într-o biserică demnă de orice re?edin?ă de jude?. După terminarea slujbei am fost iară?i surprins, de data aceasta în mod plăcut, de invita?ia preotului la un ou ro?u cu vin ?i cozonac. De prin a doua zi de stat în Deltă a început să ploaie. Timp de câteva zile nu am avut altceva de făcut decât să mă plimb într-o parte ?i în cealaltă prin sat, pe diguri ?i prin imensitatea Deltei. Din când în când apărea de nicăieri câte cineva. O persoană , un iepure sau un cal. Pentru cei care nu ?tiu în timpul lui Ceau?escu, Delta Dunării nu a însemnat doar agricultură prin distrugerea naturii ci ?i lagăre sau colonii de muncă. Chilia Veche, Periprava, C.A. Roseti, Grindu Leteam Si?tofca sau Strachina erau locurile în care î?i găseau sfâr?itul cei ce nu gândeau la fel cu regimul. Astăzi zidurile coloniilor te lasă să ghice?ti prin crăpături ceea ce a fost cândva în interiorul lor. Cum Delta adevărată este pe baltă am hotărât să lupt cu ploaia ?i să stau două zile singur pe o insulă. De?i vremea nu anun?a nici o schimbare am plecat cu o barcă ce avea să mă lase pe o insulă cu două cherhanele. Aici aveam să trăiesc traiul pescarilor, dar fără pescari, fiind perioadă de prohibi?ie. Adevărata bucurie a locuitului pe insulă este vocea naturii. Tot timpul e?ti înconjurat de glasul păsărilor ?i al altor animale. Aici este unul din pu?inele locuri în care m-am sim?it precum într-un documentar de pe Animal Planet. Mare păcat că trebuie să parcurgi 800km pentru a ajunge la un loc de natură pură. După îndelungi amânări m-am hotărât să vă arăt pozele de anul acesta din Deltă. Am epuizat toate scuzele a?a că e cazul să mă pun pe treabă. Ca să nu uit, o să încep ca la Oscaruri, cu mul?umirile. În primul rând îi mul?umesc Adrianei pentru că a mers la serviciu în timp ce eu hoinăream prin Deltă. A?adar î?i mul?umesc, Adriana! În al doilea rând mul?umesc calului înnaripat, Pegaso, care m-a dus ?i adus. Între noi fie vorba ?i calul a fost interesat să vină deoarece a primit copite noi ?i un lan? numai bun de rupt în din?i. Prima zi de concediu a fost o seară, vineri seara. După ce am terminat serviciul am fost acasă să-mi iau bagajele ?i, pe la 8 seara, am pornit la drum. Am mers până s-a lăsat noaptea bine ?i am decis să-mi încerc cortul pu?in mai departe de aglomera?ia ?oselei. Am ales lacul Bezid, undeva între Târgu Mure? ?i Sovata. Continui cu mul?umirile ?i de această dată le adresez angaja?ilor de la RA Apele Române pentru că m-au primit pe iarba grasă din curtea lor. Le mul?umesc ?i că m-au servit cu un pahar de ?uică dar nu-mi era frig deloc. La întoarcere ar fi fost bine venit! Diminea?a m-am trezit pe malul unui lac minunat din care ie?eau aburi ca dintr-o oală cu mămăligă. Până am stat la soare ?i m-am dezmeticit s-a topit aburul de pe lac ?i s-a uscat ?i cortul. Fiind sâmbăta dinaintea Pa?telor am trecut în viteză prin Ungaria. De?i peisajul era îmbietor trebuia să ajung astăzi la destina?ie. Din Ungaria mai treci câteva dealuri ?i ajungi în Modova. Alte locuri frumoase în care merită să petreci cât mai mult timp. Dar ?aua cea nouă începea să se muleze pe noul ei proprietar ?i devenea tot mai greu să fac o pauză. Mai ales că aripile călu?ului băteau neobosite. Tot povestind cu mine în gând am ajuns ?i la primul bac: Gala?i. După un scandal cu maneli?ti porne?te bacul ?i ajung în jude?ul Tulcea. Fiind pe o "insulă" mă pot bucura singur de asfaltul proaspăt turnat ?i de aripile calului fermecat. Ajung în Tulcea chiar când pleacă bacul, ocazie cu care aflu că am prins ultimul bac. Următorul este peste trei zile. E bine să fii norocos ?i să ajungi unde trebuie doar din întâmplare. Mă a?teaptă 70km de mers până la Chilia-Veche. Merg pu?in pe drum ?i un poli?ist de frontieră îmi arată o scurtătură "bună pentru motociclete ?i mers pe jos". Cum economisesc vreo 15km, de?i e doar o cărare, pornesc pe scurtătură. Mă întâlnesc cu un belgian pornit cu bicicleta spre Chilia ?i nu pot să nu-l admir pentru ceea ce face. Ajung la Pardina, locul în care se termină scurtătura, ?i văd că trebuie să trec pe o conductă de fier. Cum deja se însera nu pot să mă întorc 30km, a?adar trec pe conductă. Evident că cei care au făcut cauciucurile nu s-au gândit că o să circule pe drum de fier, că doar nu e tren. Îmi alunecă roata de pe spate. Cad. Mă ridic. Dau jos bagajele. Mă chinui vreo 15 minute să ridic motocicleta, supravegheat de o localnică operată de apendicită. Îmi repet proverbul "Nu lăsa drumul pentru cărare" ?i pornesc spre Chilia. După câ?iva kilometrii de bolovani o iau iară?i pe cărări. Pe la ora zece seara ajung în la pensiunea ?efului Tudor. Mănânc un pe?te ?i apoi mă pun pe pat pentru 15 minute, înainte de a merge la slujba de Înviere. Adorm imediat ?i mă trezesc a doua zi diminea?ă . Ca să simt ?i eu că sunt Pa?tele merg duminică la biserică. Aici am fost surprins de la intrare să văd mai pu?ini oameni de câte degete am la cele două mâini, într-o biserică demnă de orice re?edin?ă de jude?. După terminarea slujbei am fost iară?i surprins, de data aceasta în mod plăcut, de invita?ia preotului la un ou ro?u cu vin ?i cozonac. De prin a doua zi de stat în Deltă a început să ploaie. Timp de câteva zile nu am avut altceva de făcut decât să mă plimb într-o parte ?i în cealaltă prin sat, pe diguri ?i prin imensitatea Deltei. Din când în când apărea de nicăieri câte cineva. O persoană , un iepure sau un cal. Pentru cei care nu ?tiu în timpul lui Ceau?escu, Delta Dunării nu a însemnat doar agricultură prin distrugerea naturii ci ?i lagăre sau colonii de muncă. Chilia Veche, Periprava, C.A. Roseti, Grindu Leteam Si?tofca sau Strachina erau locurile în care î?i găseau sfâr?itul cei ce nu gândeau la fel cu regimul. Astăzi zidurile coloniilor te lasă să ghice?ti prin crăpături ceea ce a fost cândva în interiorul lor. Cum Delta adevărată este pe baltă am hotărât să lupt cu ploaia ?i să stau două zile singur pe o insulă. De?i vremea nu anun?a nici o schimbare am plecat cu o barcă ce avea să mă lase pe o insulă cu două cherhanele. Aici aveam să trăiesc traiul pescarilor, dar fără pescari, fiind perioadă de prohibi?ie. Adevărata bucurie a locuitului pe insulă este vocea naturii. Tot timpul e?ti înconjurat de glasul păsărilor ?i al altor animale. Aici este unul din pu?inele locuri în care m-am sim?it precum într-un documentar de pe Animal Planet. Mare păcat că trebuie să parcurgi 800km pentru a ajunge la un loc de natură pură. PS: vine si tura 2 numa să-mi dau seama cum
  20. Și a mea țăcăne, mai ales la pornire. Presupun ca e decompresorul. Deocamdată nu am de gând să o desfac.
  21. Cluj-Tulcea Âşi înapoi 5%. Maxim 140km/h pe ceva drumuri drepte din Moldova, 100-110 normal, 80-90 ultimul sfert de drum(noapte Âşi ud).
  22. Încă o întrebare că tot sunt în revizie. Ce plăcuțe de frână să pun? Ferodo, Gold Frein sau Lucas ?
×
×
  • Creează nouă...