Sari la conținut

moshulik

Super Membru
  • Număr conținut

    1.747
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

Orice postat de moshulik

  1. No... hai sa va raspund. Mai intai, a fost clar tentativa de furt, nu vandalizare (spitza indoita exact aia din dreptul impiedicatoarei, tzarana pe ghidon - deci motocicleta scapata pe jos si apoi RIDICATA la loc, lipsa placutza cu numar - cand o furi, ii dai jos numarul) , in rest nici un alt damage - far spart sau cabluri smulse. Deci clar, un hotz de ocazie, si eu un mare norocos ca nu s-a rupt impiedicatoarea aia prapadita... Cu GPS-ul, intr-adevar, nu se merita, DAR va dau eu alta solutzie. Cumparatzi cel mai ieftin GSM, bagatzi-i o cartela in el, acolo, oricat de expirata (doar sa aiba numar si semnal), ascundetzi bine GSM-ul prin motoreta (sau masina), incarcati-l o data la 2-3 zile cat tine bateria sau si mai bine - alimentat direct de la bateria motocicletei, printr-un divizor de tensiune. Setatzi soneria aparatului pe "SILENT". o sa vedeti mai departe de ce. Ei bine, dragii mosului, in cazul furtului, bug-ul este deja montat. Acuma... nu cred ca e o procedura standard, dar o data mers la politzie si spus alora ce si cum, cred ca exista o cale (unsa o leaca) de a ajunge la compania de telefoane mobile la care ai cartela din telefon si de a oferi informatzii politziei despre localizarea (e suficienta aproximatzia) respectivului vehicul, in ipoteza ca doar nu l-o fi dus in muntzi, nici ingropat la metrou. Nu stiu sigur cu ce precizie se face "triunghiularizarea" target-ului, dar in mod sigur, prin evaluarea intensitatii semnalelor receptate de diverse relee de la GSM-ul emitzator, se stabileste o arie de cautare destul de precisa cred eu (cateva case... eu stiu... cine lucreaza la Connex poate stie si ne lumineaza). Categoric as vrea sa fiu prezent la "luarea ca din oala" a faptasului..... Soultzia de mai sus se preteaza mai degraba la o masina (la un motor nu prea ai unde sa ascunzi un mobil)... poate undeva sub aripa, legat bine de tot.... hai ca am plecat. bafta.
  2. Octa, ti-am zis patzania mea, cand am lasat motoru pe marginea drumului, o noapte. Ei bine, tot ce m-a salvat a fost un amarat de lantzuc de-ala de otzel de bicicleta. A fost clar tentativa de furt, ratata din cauza acelui lantzuc (pe care doua zile mai tarziu l-am rupt din greseala). EI BINE, antifurtul asta te apara de HOTZII OCAZIONALI, de aia profesionisti, hotaratzi, nu te apara nici un sistem. Dar, din nou, un hotz profesionist trebuie sa mai fie si destept si daca e destept, nu fura Simson. DECI, un lantz bun e perfect pentru hotzii de ocazie (asa-numita "infractiune oportunista" - astia sunt problema in romania (cu r mic) !!! ). Constiintza asta de tzigan, ca daca vezi pe jos un portofel, il iei si-l bagi in buzunar. Ce faci mai departe, e alta chestie. Deci, revin cu detalii despre "manopera". Iau eu o sfoara, o bag pe furtun, leg lantzul de sfoara si incep sa trag de sfoara, ca sa se traga lantzul prin furtun. Primele 2-3 zale, intra relativ usor (doar probasem la magazin), dar apoi ... GHINION... banala lege a fizicii a fortzelor de frecare care se aduna..... n-a mai vrut sa intre... SOLUTZIA ? Ca si in alte domenii, LUBRIFIEREA e TOTUL !!! Am clabucit bine de tot cu sapun lantzul, reluat operatziunea si - succes total... Spalat apoi de sapun pe interior, prin jet pe interiorul furtunului si gata... Daca as fi hotz, as fura lantzul cu lacat, ca arata mai bine decat motoreta ))))))
  3. Da, in principiu, gasesti si la rusi, dar din experientza mea de pana acum, marfa de la Obor e mai de calitate si mai ieftina.
  4. Sa va zic ce chestie. Parchez eu motoreta (Simson, 150kg), undeva prin oras, ii pun impiedicatoarea aia pe care o aveam - era de-aia de bicicleta, cablu de otzel cu incuietoarea incastrata in duraluminiu sau antimoniu sau nu stiu ce naiba metal o fi fost ala. Cand dau sa plec, am uitat sa mai scot impiedicatoarea, bag in viteza, dau drumul la ambreiaj o leaca mai tare si "POC" se rupe din prima prapaditul ala de antifurt... Asa ca... zis si facut, trebuie sa-mi fac una mai ca-lumea. SOLUTZIE : Se merge la magazinul BUCUR OBOR, cum iesi din metrou, ai McDonalds-ul in fatza, incepi sa ocolesti magazinul pe dreapta si la ultima intrare este celebrul si foaaaarte utilul magazin de "FIERARIE/CHIMICALE". Acolo gasitzi : 1. Lantz gros, cel mai gros, cu zale sudate, normal, cam 1.3 metri va trebuie - pretz 60.000/kg, la 1.3m intra de 40.000 de lei 2. Furtun de-ala de cauciuc de udat gradina, de grosime suficienta incat sa intre lejer o zala de lantz (in spetza modelul la 14.000 metrul) - luati un 1.5 metri, sa fitzi siguri, pretz 20.000 de lei 3. Lacat chinezesc de 20.000 de la raionul de vis-a-vis Total : 80.000 . Se baga o sfoara prin furtun, se leaga capatul lantzului de sfoara si astfel se trage lantzul prin furtun (sa fie mai rigid, sa nu se murdareasca) si se ataseaza lacatul nemaipomenit, la capete. Respectivul raion este raiul motociclistului comunist. Au tot ce vreti si ce nu vretzi. Surubele, pile, smirghel, sarma, piulitze, shaibe, suruboaie, tot tacamul.
  5. Exista cea mai ieftina varianta - varianta moshulik, cu alternator exterior. Minim de modificari si de materiale.... Exista varianta "demo", cu alternator de Izh bagat (cu chiu, cu vai) in locul dinamului orginal. Exista varianta "octa", descrisa unde ti-a zis el . Presupune accesul la un atelier de strungarie... eu stiu... manopera calificata.... materiale...
  6. moshulik

    Am Patit-o!

    Reiau sfaturile, cu informatii mai de aproape de "sursa". Deci, cum ziceam, te inarmezi cu cele doua "estimari" si te duci la o chestie numita CNSA mi se pare... Un fel de Comisie Nationala de Supervizare/Supraveghere a Asigurarilor, care se ocupa cu sanctionarea drastica a fraudelor de genul pe care l-ai zis mai inainte. Treaba e ca toti astia din asigurari ii stiu de frica pe astia de la CNSA-ul asta, pentru ca pot sa ii arda tare de tot, amenzi, retragere autorizatie de functionare, etc. Societatile de asigurare se bazeaza pe slaba informare a populatiei despre existenta acestui organ de control. Ma rog... zic ca mai intai sa-l folosesti pe post de "organ de sperietoare", sa le arati la aia cu RCA-ul cele doua estimari antagonice si sa le zici ca daca nu se rezolva pe cale "amiabila", te duci la comisia aia guvernamentala. Pe de alta parte, daca ii "pui in garda", poate degeaba mai ajungi la comisia aia. Iar pe de si mai alta parte, daca ei isi permit asemenea magarii, inseamna PeSe(De)mne ca exista deja o legatura intre paznic si hotz. Oricum, mai exista si probabilitatea ca sa nu fie asa si sa ai noroc. Nu prea ai nimic de pierdut, cateva minute.....
  7. Ma rog... nu e vorba de o cutie automata propriu-zisa, ci doar de un control automatizat al comenzilor, ce s-ar suprapune (nedistructiv) peste comenzile mecanice deja existente. Totusi, poate ca in trafic de oras ar fi chiar placut sa nu mai duci grija numararii vitezelor sau a ratarii schimbarii vitezelor, mai in graba... Nu zic ca ar fi o chestie de mare utilitate, cat mai ales o provocare usoara din punct de vedere mecanic si destul de interesanta din punct de vedere al algoritmului (dozarea fortei active pe ambreiaj, in functie de modificarea treptata a raportului turatzie/viteza... calcularea derivatei vitezei - accelerare, sau franare, pentru detectarea sensului de schimbare a vitezelor... reglaje scoase la suprafatza pentru adaptarea modului de mers... ) Ca avantaje - evitarea opririi motorului in intersectzie, usurintza de a invatza pe "fratziorii mai mici" sa se dea cu motoru prin parcare, potzi sa pui suportzi de picioare si pe rezervor, fara "comenzi avansate"..... ce mai... mie imi suna tentant, mai ales in perspectiva lungilor noptzi geroase de iarna. Principalul aspect demn de a fi exploatat este caracterul secventzial al schimbatorului de viteze - cursa clara, revenire. ... In fine, mai trebuie gandit sistemul de parghii pentru functzionarea celor doua servomotoare (transformarea rotatziei in translatie care sa aiba ceva fortza (pentru schimbator), dar si precizie (pentru ambreiaj)). Totusi, poate ca niste solenoizi care sa aiba direct miscare de translatzie ar fi de preferat, desi ar necesita un curent mai mare de operare. Totusi, regimul "tranzitoriu" de lucru (cateva secunde) si posibilitatzile de optimizare a operarii (curentul de "mentzinere" poate fi mult mai mic decat curentul de "miscare") ma gandesc ca ar evita problemele de disipare termica si supraincarcare a sistemului de livrare a curentului. Daca am putea rezolva rapid si ieftin aspectele mecanice de actzionare a ambreiajului/schimbatorului si am avea informatzii destul de precise despre turatzia motorului si viteza de deplasare a motocicletei (ai grija, Baiazide, fa discul cu 10 fante, ca uite, iti trebuie precizie daca vrei schimbator automat), atunci cred ca ar fi un adevart deliciu pentru un automatist gasirea algoritmului optim de operare, alegerea variabilelor de scos in afara sistemului etc.... Mai stii, parca vad ca vine Honda sa ne recruteze la "cercetare" )))))))
  8. E... pai singura idee facubila este interpretarea raportului de transmisie. DECI : Ai turatzia motorului, ai viteza de deplasare a motocicletei, deci raportul turatzie/viteza este fix ala pentru treapta de viteza in care te afli. Deci nu e mare lucru sa ai un senzor pe ambreiaj (critic) - interpretarea raportului turatzie/viteza nu are sens daca ambreiajul nu e cuplat complet si o logica simpla in micro-procesor, care sa incadreze raportul respectiv in niste intervale, ca sa inghitzi toate erorile de masurare ce pot apare pe lantz. E... supape controlate digitale nu ati vrut, dar hai sa va dau alta idee. Ma rog, tine atat de mecanica, dar si de control digital. Ei bine, ce zicetzi de cutie de viteze automata ??? ambreiaj controlat de un servomotor, schimbator de viteze la fel - controlat de servomotor. Mecanic , nu cred ca sunt probleme - sunt doar miscari de translatzie. Ramane de gandit logica de comanda - citirea turatziei motorului, citirea vitezei vehicolului, calcularea necesarului de putere.... ma intreb daca ies calculele ( cat de cat acolo ) doar din turatzie si viteza, fara a fi necesari senzori suplimentari de sarcina, pozitia acceleratziei etc...
  9. Da, Baiazide, trimite-mi si mie "informatzie condensata". E mai placut sa vina informatzia la "pliculetz", decat sa umblu prin zeci de kilometri de "docomentatzie", buna si aia, dar cu conditzia sa ai timp si interes in a intelege toata functzionalitatea masinariei. Ok. astept mail cu pdf-urile la moshulik@yahoo.com
  10. moshulik

    Am Patit-o!

    Sfatul meu. Trimite pe cineva la societatea la aceeasi societate de asigurari la care e RCA-ul cu CI-ul sub pretextul ca vrei o estimare a costului in vederea CASCO (cuvinte cheie : platesc integral, fara rate - inseamna comision gras agentului respectiv). Astfel, vei avea doua evaluari ale aceleiasi firme, vizibil discordante. Pe de alta parte, tot nu inteleg ce legatura are valoarea la care estimeaza ei motocicleta cu reparatzia. Poate avea estimare de 600$ pe care au facut-o ei reprezinta suma maxima pe care ar acoperi-o ei pentru reparatzie, in nici un caz nu cred ca e vorba despre o despagubire integrala (caz in care ei practic "cumpara" vehicolul respectiv). In alta ordine de idei, in romania, dreptatea nu te ajuta decat asa... interior, sufleteste, banuiesc ca nu mai e pentru nimeni o noutate asta. Deci fara un "senator" alaturi, la "negocierile" cu asiguratorul, tot nu rezolvi mare lucru...
  11. moshulik

    Noutati

    Hm... da... de doua zile tot "alezez" si eu la bucsa mea. Noroc ca am doar una. Deci, pus un cui in bormasina, infasurat smirghel pe el, lipit cu scoci, bagat pe interioru bucsii si da-i si alezeaza. Asa i-am facut , iar azi-dimineatza i-am facut proba si era numa bine. Din pacate, bucsa s-a subtziat, mai are si taietura aia si nu prea mai presesaza bine pe biela. Mi-e teama ca in timp sa nu se roteasca de la pozitie si sa nu mai vina gaurile de ungere pe pozitzie. Acuma nu stiu cum o sa le mai alezezi tu bucsile alea, o data bagate acolo. Inainte de a le baga intra boltzul lejer prin ele ? Daca da, atunci inseamna ca nu ai mult de lucru - poti aplica metoda cu smirghelul si bormasina. Eu o sa incerc sa lipesc bucsa de biela cu poxipol, macar sa se intzepeneasca acolo cat mai bine.
  12. moshulik

    Noutati

    Ok. revin cu relatari de la fatza locului. Bucsa veche a iesit doar prin metoda cu taierea pe generatoare, cu o panza de bonfire, dupa care bagi o lama de cutzit intre bucsa si biela, in vecinatatea taieturii. Doar asa s-a deblocat bucsa de acolo. Nu cred ca merge cu presa, dupa cate mii de batai a luat bucsa aia de la boltz si a fost "desenata" pe biela... si oricum, nu pierzi nimic, banuiesc ca ai bucsi noi de schimb. A... aici am dat de niste probleme... Ba e bucsa prea mare la exterior, ba e prea mica la interior... Am pus o freza in bormasina si am inceput sa o subtziez la interior, dar merge destul de lent. Oricum, cu rabdare, se face treaba. La interior trebuie sa aiba joc suficient incat sa se poata roti boltzul in bucsa respectiva, dupa ce e presata la loc in biela. (asa e la Simson).
  13. moshulik

    Noutati

    Mie mi-a zis cineva ca bucsile din biele se scot doar cu solutzie de bonfire. Faci rost de o panza de bonfire mai ingusta, ca sa intre pe diametrul bielei sau iei una normala si o rupi pe jumate cu patentul. Oricum, bronzul de acolo e material moale si se taie usor. Grija mare sa nu atingi biela, dar la cat e de calita, nu cred ca o deranjeaza un periaj acolo... Dupa ce ai facut santz in bucsa veche, o dezlipesti cu ceva subtire si trebe sa iasa. Si eu o sa fac operatiunea asta chiar foarte curand, la Simson. Intrebarea e cum bagam bucsa cea noua ...? Eu am o bucsa de Skoda, cu interior de 20mm si carne cam de 1.5-2.00, dar care are o taietura pe generatoare. Deci nu cred ca o sa am probleme prea mari. Altfel, ma gandeam la solutzia termica - incalzit bine inelul bielei, nu chiar pana la decalire, tzinuta bucsa noua in pahar cu cuburi de gheatza si trebuie sa se simta contractzia/dilatarea. Prefer totusi faptul ca bucsa e deja taiata si cred ca va coopera mai usor. La Simson, de exemplu, biela are niste gauri, care trebuie continuate prin bucsa, ca sa ajunga ulei acolo. Cum dai gaura daca n-ai curent electric in fatza blocului ? Simplu, bagi burghiul in mandrina, fixezi directia si invarti cu mana de mandrina. Alta solutzie de scos bucsa veche nu prea vad. Potzi sa improvizezi o presa, daca ai niste suruburi/piulitze si mai ales o shaiba de diametru putin mai mare decat diametrul interior al bucsei. Ar mai trebui si o bucata de tzeava cu diametrul interior putin mai mare decat diametrul exterior al bucsii... In fine... cu bonfire-ul cred ca mergi mai la sigur.
  14. moshulik

    Casca

    Mai ninja-schija, cu asta ai cam intrecut masura si te bagam la cicabui, daca nu o stergi repede, pana sa vada toata lumea minunatia de poza pe care ai trantit-o.
  15. moshulik

    Casca

    STERGETI-L mai repede, sa nu se aprinda iar scandalul.
  16. Din ciclul "Ce e cu bataia asta domne' ... ? " Am un motor galagios rau de tot. De ce oare ? Am aflat de curand, cand in sfarsit am scos pistonul de pe biela si ce credeti ca am gasit ? Boltzul avea un joc de 1-2 milimetri in bucsa din biela. Crima, nu altceva. Asa ca nu mi-am regasit linistea pana nu am facut rost de bucsa respectiva, de la magazinul de piese Skoda (pe la Obor, pentru Bucuresti) iar diseara sper sa o schimb. Asadar, nu uitatzi - piston de skoda S100, cu segmentzii respectivi (300.000 setul de segmentzi, pentru 4 simsoane), boltzul la fel, si deci si bucsa care vine in biela merge tot asta de skoda (daca e nevoie de ceva ajustari o sa vad diseara). Bucsa are o taietura pe generatoare, deci nu are cum sa nu vrea sa intre acolo. La montaj, mai trebuie date niste gauri, care sa corespunda cu gaurile deja prezente in biela, ca sa ajunga ulei pe-acolo. Cel putzin asa am auzit si am vazut ca la bucsa mea nu era nici o gaurica. Inseamna ca de-asta s-a uzat in asemenea hal. Zgomotul era destul de puternic si ma gandesc ca are un efect destul de grav asupra rolelor de la palier/biela. Din fericire, acolo nu am joc. Cum ziceam, Simsonul moare, dar nu se preda...
  17. DA, DA, DA !!! Toarna : Magazinul de unde gasesc atmelu, schema cea mai simpla care merge pe paralela, schema cu circuitul de utilizare.... Ca idei de utilizare am gramada.
  18. No.. cat ce complex e "programatoru" ala de atmeluri/picuri ? de ce e nevoie de mai mult decat de niste mufe ? E vorba doar de niste tranzistori de trecere, comandati de semnalele de pe interfatza calculatorului ? Ca am incercat sa inteleg schemele alea de programatoare, dar toate sunt cu componente "radio-shack" de la americani, a caror echivalentze nu le gasesc pe nicaieri.... Si eu ma oftic ca atata putere digitala de control zace degeaba, din cauza lipsei unei documentatzii scrisa mai pe "romaneste", cum bine zice stressLP
  19. Gata, am rezolvat cu numarul. O bucata de parchet laminat taiata putin mai mica decat numarul, lipit cu poxipol cele doua jumatatzi de numar pe placa de lemn, prin in suruburi, pe care am inseriat niste bucsi de cauciuc - bucatzi taiate din mansonul ala de cauciuc de la fisa de bujie de dacie care vine spre bujie, pentru atenuarea transmiterii vibratziilor. Adaugat si o felie de scoci si sa-i ajunga. Totusi e trist cum niste maruntzisuri pot sa-ti ia ore bune de timp..... Timp in care puteam sa fac o restrangere la chiulasa, sa rup niste prezoane ... (prietenii stiu de ce)
  20. Pistonul de Dacie e facut sa mearga in Dacie, care are racire cu apa , deci nu trebuie sa aiba coeficient mic de dialatatzie. La Dacie, banuiesc ca temperatura nu trece de 100 de grade - rar fierbe apa ... La Simson, in schimb, cred ca se ating 150-200 de grade - cateodata sfaraie de il ia dracii cand scuipi pe el. Am citit undeva o metoda de adaptat un sistem primitiv de racire cu lichid la motocicletele in 4 timpi. Octa, a incercat cineva de pe la voi asa ceva ? .Sa-ti zic principiile de baza: Se ia tzeava de cupru de-aia subtzirica, de cazane de distilare cred, diametru de 8 sau 10, nu stiu. Se "bobineaza" chiulasa bine de tot cu aceasta tzeava, avand grija la indoiri, sa vina cat mai "pe rotund". Acuma... urmeaza vreo metoda desteapta de a asigura contact termic intre chiulasa si aceasta galerie. Se inseriaza aceasta galerie cu un radiator ce se pune pe cadru, in fatza si cu o pompa cu membrana, actzionata de presiunea pulsatorie de la epuratorul de gaze de carter (galeria aia de egalizare a presiunii din carter). Ce zici de idee ? Ai vreo idee de adaptat o pompa de benzina de Dacie pe post de pompa...? Cum am putea sa o actzionam ? Unde am putea "desena" o cama care sa atinga coada pompei...? Eu as pune chiar un surub prelucrat cu un plan inclinat (ma rog, doua, patru, pentru echilibrare, pe volanta) care sa vina in contact cu coada pompei printr-un orificiu largit dat in "casa volantei" - pe acolo pe unde te uitzi la reglajul avansului. Racorduri cu imbracaminte de plasa metalica, arta la imbinari si gata.... Mai ramane problema "vasului de expansiune", dar cred ca se rezolva.... ce zicetzi ?
  21. Dupa parerea mea, eforturile de "automatizari" ar trebuie indreptate spre "digital tuning", spre chestii mai palpabile. Insa, problema principala este ca la o motocicleta nu prea ai ce "tuningi digital" inca de la inceput. Inainte de proiecta sistemul de control, trebuie sa ai ce controla. Asta inseamna zic eu cel putin un sistem de injectie carburant, in locul carburatorului. Apoi, un sistem de senzori - ala de oxigen de pe evacuare, temperatura, turatie, sarcina, acceleratie si un algoritm destept. Inca nu stiu cum functioneaza un sistem cu injectie de benzina, dar poate apare cineva care stie ... (dozeaza doar benzina , sau exista si o clapeta de aer pe traseu). O alta chestie interesanta e in cercetare la nivel mondial - cum am zis mai sus - controlul digital al supapelor. Uitati-va aici : http://rbowes1.11net.com/dbowes/ ce s-a facut si sa ne gandim ce putem face mai departe. Deci, daca am reusi sa facem "mecanica"... injectorul, solenoizii pe supape si am trece totul pe cip, atunci sa vezi tuning, cu reglaje din tastatura digitala si tot ce vrei.... Eu rezum asa motivatia : De ce un enduro de 250cmc in 4 timpi e de 2-3 ori mai puternic decat Simsonu meu ??? Cred ca puterea se obtine dintr-un motor prin cresterea raportului de compresie, carburatie controlata prin bucla de reactie, pierderi minime de pompaj, practic "reglaje", neumbland la geometria fundamentala a motorului.
  22. Nu mai am nici o intrebare. M-ai lamurit ca am frecat 5 ani de menta in Automatica si Calculatoare degeaba-degeaba ( , baga-mi-as piciorusu in lampile lu Cupcea si in ciclotronu lu Iordache, ca n-am invatat nimic. Chiar v-ati jucat pe la facultate la laboratoare cu microcontrolere ? Noi nu am facut decat "simulari". A fost o "simulare" de scoala de la inceput pana la sfarsit. E.... in fine ma apuc de "cercetari".
  23. Vreau si eu sa stiu ce microcolntroller folosesti si daca poti sa-mi dai si mie tot "know-how"-ul, adica cum arata interfata in care se infige microcontrolerul cand sta la programat, cum arata placa pe care lucreaza , daca are ceas inauntru sau trebuie adaugat quartz-ul, limbajul de asamblare, tot software-ul pentru programarea micro-cipului. Si eu am idei maretze de automatizare pe SImson - o chiulasa modificata, la care sa controlez supapele prin solenoizi, sa scap de tije, tachetzi, culbutori, arcuri. , dar deocamdata am gasit doar bucatzi de scheme, microcontrolere pe care nu am stiut unde sa le caut. Daca zici ca ai facut "traseele" astea, astept lamuriri , pls. Eventual, daca a mare cantitatea de soft, da-mi mail la moshulik@yahoo.com sau zi-mi de la ce adrese ai luat software-ul, diagramele, si mai ales de unde ai cumparat microcontrolerul. A... alta chestie. In aplicatiile industriale cu microcontroler, se folosesc opto-cuplori - Cea mai sigura metoda de protejare a integratelor fatza de orice bazdaganii de paraziti si tensiuni ce pot aparea pe legatura metalica sau inductiva. Optocuplorul e un led ce se "uita" fix la o fotodioda si transmite informatie neprelucrata, dar protejeaza partea "finutza" de partea de "fortza" - pe care potzi sa ai relee, bobine de inductzie etc... Ai intzeles. In cel mai rau caz, se arde ledul respectiv, dar integratul sta mereu intr-un mediu electric curat-curat.
  24. Pe Simson. Masuri aproape obligatorii : Carburator de Minsk, cu reglajul acului dozator la jumatate ( a patra liniutza din 7) Aprinderea originala era pe magnetou. Din cauza varstei, magnetul permanent din magnetou se demagnetizeaza. Solutie sigura: Trecerea pe aprindere clasica, cu baterie, bobina de inductie. Se pastreaza magnetoul original doar pentru functia de ruptor - platini (deoarece contine avansul centrifugal). Se mareste distanta la bujie - la 0.9, aprindere muuuult mai buna. Electrica: doua variante, in principiu - trecerea pe magnetou de Minsk - mi se pare destul de migaloasa operatiunea. Solutie optima : ALTERNATOR . Fie alternator de motocicleta (Izh), care cu muuulta munca se poate infige in locul fostului dinam, fie "Solutzia moshulik": cu alternator mare, de masina, agatzat in dreapta motorului si antrenat prin curea de cauciuc. Modul de prindere este foarte simplu. Avantaj - putere electrica intr-adevar suficienta. Dezavantaj - estetic.... mecanic- solicitarea rulmentilor ambielajului (consider ca e neglijabil...) Piston: Skoda 1100. In rest, orice se potriveste, cu multa indemanare si imaginatie......
  25. aaa... ce sunt alea ? Par doar niste monturi pentru leduri... apropo. In loc de senzor magnetic (care e sensibil la parazitzi), poti face un senzor optic. Eu am facut o data un sistem care-mi citea o cartela perforata, cu un led emitator si un tranzistor de-ala decapitat pe post de receptor (poti sa iei fotodioda, ca nu costa o avere). Mai trebuie un etaj puternic de amplificare cu A741 - e super tare AO-ul asta, dat ai grija ca necesita alimentare diferentiala - 0,-x,+x Voltzi. Ca sa il poti folosi alimentat de la o baterie, faci asa : legi in serie doua rezistente de valori egale si le legi extrmitatile la + si - de la baterie. In consecinta, daca le legi la 12V, vei avea in punctul comun al rezistentelor 0V, la un capat +6, iar la celalalt minus 6V, exact ce-ti trebuie ca sa alimentezi integratu amplificator. Senzorul optic e usor de calibrat - pui discuri opace care sa-ti ingusteze raza cat vrei, reglezi amplificarea din bucla de reactie a AO-ului. Teoretic iti trebuie un trigger, un astabil, monostabil, mama ma-sii. Practic, poti sa-l simulezi prin "software". - Detectezi prima variatie pe pin si astepti cativa tactzi. Poti monta lejer senzorul si ledul pe o furca si pe cealalta, iar spitzele vor juca rolul de obturator. Scapi in primul rand de problema tehnica a amplasarii mecanice a senzorului magnetic - eu de-aia l-am pierdut pe drum, din vibratzii a intrat la spitze si adio...
×
×
  • Creează nouă...