moshulik

Hm... da... de doua zile tot "alezez" si eu la bucsa mea. Noroc ca am doar una. Deci, pus un cui in bormasina, infasurat smirghel pe el, lipit cu scoci, bagat pe interioru bucsii si da-i si alezeaza. Asa i-am facut , iar azi-dimineatza i-am facut proba si era numa bine. Din pacate, bucsa s-a subtziat, mai are si taietura aia si nu prea mai presesaza bine pe biela. Mi-e teama ca in timp sa nu se roteasca de la pozitie si sa nu mai vina gaurile de ungere pe pozitzie. Acuma nu stiu cum o sa le mai alezezi tu bucsile alea, o data bagate acolo. Inainte de a le baga intra boltzul lejer prin ele ? Daca da, atunci inseamna ca nu ai mult de lucru - poti aplica metoda cu smirghelul si bormasina. Eu o sa incerc sa lipesc bucsa de biela cu poxipol, macar sa se intzepeneasca acolo cat mai bine.

Ok. revin cu relatari de la fatza locului. Bucsa veche a iesit doar prin metoda cu taierea pe generatoare, cu o panza de bonfire, dupa care bagi o lama de cutzit intre bucsa si biela, in vecinatatea taieturii. Doar asa s-a deblocat bucsa de acolo. Nu cred ca merge cu presa, dupa cate mii de batai a luat bucsa aia de la boltz si a fost "desenata" pe biela... si oricum, nu pierzi nimic, banuiesc ca ai bucsi noi de schimb. A... aici am dat de niste probleme... Ba e bucsa prea mare la exterior, ba e prea mica la interior... Am pus o freza in bormasina si am inceput sa o subtziez la interior, dar merge destul de lent. Oricum, cu rabdare, se face treaba. La interior trebuie sa aiba joc suficient incat sa se poata roti boltzul in bucsa respectiva, dupa ce e presata la loc in biela. (asa e la Simson).

Mie mi-a zis cineva ca bucsile din biele se scot doar cu solutzie de bonfire. Faci rost de o panza de bonfire mai ingusta, ca sa intre pe diametrul bielei sau iei una normala si o rupi pe jumate cu patentul. Oricum, bronzul de acolo e material moale si se taie usor. Grija mare sa nu atingi biela, dar la cat e de calita, nu cred ca o deranjeaza un periaj acolo... Dupa ce ai facut santz in bucsa veche, o dezlipesti cu ceva subtire si trebe sa iasa. Si eu o sa fac operatiunea asta chiar foarte curand, la Simson. Intrebarea e cum bagam bucsa cea noua ...? Eu am o bucsa de Skoda, cu interior de 20mm si carne cam de 1.5-2.00, dar care are o taietura pe generatoare. Deci nu cred ca o sa am probleme prea mari. Altfel, ma gandeam la solutzia termica - incalzit bine inelul bielei, nu chiar pana la decalire, tzinuta bucsa noua in pahar cu cuburi de gheatza si trebuie sa se simta contractzia/dilatarea. Prefer totusi faptul ca bucsa e deja taiata si cred ca va coopera mai usor. La Simson, de exemplu, biela are niste gauri, care trebuie continuate prin bucsa, ca sa ajunga ulei acolo. Cum dai gaura daca n-ai curent electric in fatza blocului ? Simplu, bagi burghiul in mandrina, fixezi directia si invarti cu mana de mandrina. Alta solutzie de scos bucsa veche nu prea vad. Potzi sa improvizezi o presa, daca ai niste suruburi/piulitze si mai ales o shaiba de diametru putin mai mare decat diametrul interior al bucsei. Ar mai trebui si o bucata de tzeava cu diametrul interior putin mai mare decat diametrul exterior al bucsii... In fine... cu bonfire-ul cred ca mergi mai la sigur.

Mai ninja-schija, cu asta ai cam intrecut masura si te bagam la cicabui, daca nu o stergi repede, pana sa vada toata lumea minunatia de poza pe care ai trantit-o.

STERGETI-L mai repede, sa nu se aprinda iar scandalul.

DA, DA, DA !!! Toarna : Magazinul de unde gasesc atmelu, schema cea mai simpla care merge pe paralela, schema cu circuitul de utilizare.... Ca idei de utilizare am gramada.

No.. cat ce complex e "programatoru" ala de atmeluri/picuri ? de ce e nevoie de mai mult decat de niste mufe ? E vorba doar de niste tranzistori de trecere, comandati de semnalele de pe interfatza calculatorului ? Ca am incercat sa inteleg schemele alea de programatoare, dar toate sunt cu componente "radio-shack" de la americani, a caror echivalentze nu le gasesc pe nicaieri.... Si eu ma oftic ca atata putere digitala de control zace degeaba, din cauza lipsei unei documentatzii scrisa mai pe "romaneste", cum bine zice stressLP

Gata, am rezolvat cu numarul. O bucata de parchet laminat taiata putin mai mica decat numarul, lipit cu poxipol cele doua jumatatzi de numar pe placa de lemn, prin in suruburi, pe care am inseriat niste bucsi de cauciuc - bucatzi taiate din mansonul ala de cauciuc de la fisa de bujie de dacie care vine spre bujie, pentru atenuarea transmiterii vibratziilor. Adaugat si o felie de scoci si sa-i ajunga. Totusi e trist cum niste maruntzisuri pot sa-ti ia ore bune de timp..... Timp in care puteam sa fac o restrangere la chiulasa, sa rup niste prezoane ... (prietenii stiu de ce)

Dupa parerea mea, eforturile de "automatizari" ar trebuie indreptate spre "digital tuning", spre chestii mai palpabile. Insa, problema principala este ca la o motocicleta nu prea ai ce "tuningi digital" inca de la inceput. Inainte de proiecta sistemul de control, trebuie sa ai ce controla. Asta inseamna zic eu cel putin un sistem de injectie carburant, in locul carburatorului. Apoi, un sistem de senzori - ala de oxigen de pe evacuare, temperatura, turatie, sarcina, acceleratie si un algoritm destept. Inca nu stiu cum functioneaza un sistem cu injectie de benzina, dar poate apare cineva care stie ... (dozeaza doar benzina , sau exista si o clapeta de aer pe traseu). O alta chestie interesanta e in cercetare la nivel mondial - cum am zis mai sus - controlul digital al supapelor. Uitati-va aici : http://rbowes1.11net.com/dbowes/ ce s-a facut si sa ne gandim ce putem face mai departe. Deci, daca am reusi sa facem "mecanica"... injectorul, solenoizii pe supape si am trece totul pe cip, atunci sa vezi tuning, cu reglaje din tastatura digitala si tot ce vrei.... Eu rezum asa motivatia : De ce un enduro de 250cmc in 4 timpi e de 2-3 ori mai puternic decat Simsonu meu ??? Cred ca puterea se obtine dintr-un motor prin cresterea raportului de compresie, carburatie controlata prin bucla de reactie, pierderi minime de pompaj, practic "reglaje", neumbland la geometria fundamentala a motorului.

Nu mai am nici o intrebare. M-ai lamurit ca am frecat 5 ani de menta in Automatica si Calculatoare degeaba-degeaba ( , baga-mi-as piciorusu in lampile lu Cupcea si in ciclotronu lu Iordache, ca n-am invatat nimic. Chiar v-ati jucat pe la facultate la laboratoare cu microcontrolere ? Noi nu am facut decat "simulari". A fost o "simulare" de scoala de la inceput pana la sfarsit. E.... in fine ma apuc de "cercetari".

Vreau si eu sa stiu ce microcolntroller folosesti si daca poti sa-mi dai si mie tot "know-how"-ul, adica cum arata interfata in care se infige microcontrolerul cand sta la programat, cum arata placa pe care lucreaza , daca are ceas inauntru sau trebuie adaugat quartz-ul, limbajul de asamblare, tot software-ul pentru programarea micro-cipului. Si eu am idei maretze de automatizare pe SImson - o chiulasa modificata, la care sa controlez supapele prin solenoizi, sa scap de tije, tachetzi, culbutori, arcuri. , dar deocamdata am gasit doar bucatzi de scheme, microcontrolere pe care nu am stiut unde sa le caut. Daca zici ca ai facut "traseele" astea, astept lamuriri , pls. Eventual, daca a mare cantitatea de soft, da-mi mail la moshulik@yahoo.com sau zi-mi de la ce adrese ai luat software-ul, diagramele, si mai ales de unde ai cumparat microcontrolerul. A... alta chestie. In aplicatiile industriale cu microcontroler, se folosesc opto-cuplori - Cea mai sigura metoda de protejare a integratelor fatza de orice bazdaganii de paraziti si tensiuni ce pot aparea pe legatura metalica sau inductiva. Optocuplorul e un led ce se "uita" fix la o fotodioda si transmite informatie neprelucrata, dar protejeaza partea "finutza" de partea de "fortza" - pe care potzi sa ai relee, bobine de inductzie etc... Ai intzeles. In cel mai rau caz, se arde ledul respectiv, dar integratul sta mereu intr-un mediu electric curat-curat.

aaa... ce sunt alea ? Par doar niste monturi pentru leduri... apropo. In loc de senzor magnetic (care e sensibil la parazitzi), poti face un senzor optic. Eu am facut o data un sistem care-mi citea o cartela perforata, cu un led emitator si un tranzistor de-ala decapitat pe post de receptor (poti sa iei fotodioda, ca nu costa o avere). Mai trebuie un etaj puternic de amplificare cu A741 - e super tare AO-ul asta, dat ai grija ca necesita alimentare diferentiala - 0,-x,+x Voltzi. Ca sa il poti folosi alimentat de la o baterie, faci asa : legi in serie doua rezistente de valori egale si le legi extrmitatile la + si - de la baterie. In consecinta, daca le legi la 12V, vei avea in punctul comun al rezistentelor 0V, la un capat +6, iar la celalalt minus 6V, exact ce-ti trebuie ca sa alimentezi integratu amplificator. Senzorul optic e usor de calibrat - pui discuri opace care sa-ti ingusteze raza cat vrei, reglezi amplificarea din bucla de reactie a AO-ului. Teoretic iti trebuie un trigger, un astabil, monostabil, mama ma-sii. Practic, poti sa-l simulezi prin "software". - Detectezi prima variatie pe pin si astepti cativa tactzi. Poti monta lejer senzorul si ledul pe o furca si pe cealalta, iar spitzele vor juca rolul de obturator. Scapi in primul rand de problema tehnica a amplasarii mecanice a senzorului magnetic - eu de-aia l-am pierdut pe drum, din vibratzii a intrat la spitze si adio...

In general la orice patzanie cu motoru, daca scapi, poti sa zici "noroc ca....putea fi si mai rau" . Asta e definitia optimismului. Cat despre "colegii" de trafic... eu personal adopt stilul de mers al omului invizibil. Presupun ca sunt invizibil si de-aia ma comport in consecinta. In intersectie, daca am prioritate, ma misc foaaaarte incet, pana cand ala care trebuie sa cedeze opreste de tot. Abia atunci stiu ca m-a vazut. Alta tehnica pe care o folosesc : ma lipesc de vreo masina care are aceeasi directie - fie imediat in spatele ei, fie in paralel. In general, grija sporita la masinile prapadite. Mai mult ca sigur, soferii respectivi au alte griji (revizie lipsa, probleme in familie ) , politistii de ocolit), decat "niste biciclisti". Ochii mari pe toate vehiculele din zona, fie oprite(poate omu nu stie ca i s-a ars semnalizarea), fie in mers, atentie paralela la maxim pentru banuirea intentiilor fiecaruia, distanta maxima fatza de toti "dusmanii" - o groapa mare face pe oricine sa traga de volan pentru a o ocoli, cu gandul la cat costa un pivot/o bucsa + service etc... Bafta la reparatii, si la biologic si la utilaj !!!

Am vazut un SImson in Pitesti, cu super-motor, compresie, tot, dar cu probleme la ambreiaj : In ce consta : Pe la 50-60 la ora, motorul continua sa se accelereze, dar motocicleta nu, pentru ca patineaza ambreiajul. Cauza e cat se poate de nasoala : Este vorba despre un simering care se afla intre motor si casa ambreiajului, ce previne ajungerea uleiului pe placa de ambreiaj. Poate fi vorba si de semeringul dintre cutia de viteze si ambreiaj (zic si eu, ca nu stiu cum arata). In orice caz, tipul asta a scos discul, l-a curatat, a schimbat semeringul (nu stiu unde a gasit dimensiunea respectiva), cert este ca tot nu i-a iesit reparatia. Cand l-a desfacut, a gasit iar ulei pe disc. Asadar, e cam munca de cercetare... Daca doar scoti ambreiajul, il cureti de ulei si-l pui la loc, o sa-ti mearga 20-30 de km, apoi iar probleme..... Daca alta e problema cu ambreiajul (nu debraiaza, ai joc prea mic la maneta,eu stiu... altceva...), atunci inseamna ca e treaba de cateva minute, reglajul ambreiajului, la care se poate baga oricine. Oricum, diagnosticheaza-l bine, sa nu dai motorul jos degeaba.

Si moshulik e acolo. Baiazide, vezi ca eu vin fara motor si o sa ma adun pe langa motoru lui Deomstene - SImsonu albastru cu ghidon inalt. Sa te bagi in vorba, sa mai planuim ceva inventii.

Nah, si daca ne stresam o leaca, venim si cu o idee de frigider. Anume un compresor de frigider antrenat mecanic de motor etc ... : ) In alta ordine de idei , am citit pe un site o idee de montata racire cu apa pe motoare in patru timpi (Simson, Nipru). Se foloseste presiunea de sub cilindru !!! care la motoru in patru timpi e "reziduala", in schimb poate fi folosita pentru a actiona o pompa de apa, care sa circule apa printr-un radiator si printr-o galerie de tevi ce "imbraca chiulasa", tevi de aluminiu sudate in mod inteligent in jurul chiulasei. Avantajul este presiunea pulsatorie de la canalul de egalizare a presiunii carterului si posibilitatea improvizarii unei pompe relativ usor. Daca aveti alte idei de realizare a pompei, le astept aici... si solutii de radiator.. tuburi de imbracat chiulasa ... Cred ca ar merge si la Ijuri, daca ne gandim la o pompa actionata nu vacuumatic, ci mecanic sau electric.

E... eu zic ca e pacat sa-ti irosesti "talentul" pe chestii deja facute... "Reinventarea rotii" e destulde tenanta, dar ineficienta... Sunt chestii mari de cercetat in automatizarea motoarelor - uite cateva idei - injector de benzina, supapa activa pe evacuare - pentru reducerea zgomotului sau, daca ai motor in 2T - pentru cresterea randamentului - sa nu mai pierzi gaze nearse la admisie . control digital pe supape - pentru motor in 4T - cel mai bine s-ar preta SImsonu, ca e monocilindru si foarte "didactic". Ce motor ai ? Supapa pe evacuare e o chestie destul de tare la motoarele in 2 timpi. E o chestie care se cerceteaza in motoare - pastrarea gazelor de evacuare si amestecarea cu combustibil proaspat, pentru reducerea efectului de "pompaj" la motoarele in 4 timpi. La doi timpi cred ca poti obtine acelasi efect, simularea efectului de rezonanta a tobei care trebuie sa-ti impinga gazele de admisie inapoi. Chestia asta cica se face deja, dar dupa cate stiu eu rezonanta apare doar la o anumita turatie. Pe cand un control activ care sa-ti inchida evacuarea, undeva, aproape de cot.... Mai ramane de imaginat un solenoid... o valva.... probleme mecanice....

A... am scris gresit - am avut de-ala cu unde radio, nu cu fir... Si dupa ce m-am chinuit o gramada sa asez receptorul incat sa se vada cu emitatorul (baterii noi in ambele unitati), ca imi ecrana aripa fatza, tot nu mergea bine decat cu farul oprit. Mai bine ca din vibratzii senzorul a intrat la spitze si s-a pierdut undeva intre Bucuresti si Sibiu si mi-am luat o grija. Cred ca o sa-mi cumpar unul cu fir si o sa adopt o solutie mai profesionala de a aduce senzorul aproape de magnet, dar mai in sigurantza....

Da.... corect... Cam asta e solutia universala pentru aplicatii de tip real - citirea din "harta". Deci bagi in memorie perechi - n milisecunde ---> m km/h . Citesti n-ul mereu si il incadrezi in interval = parcurgi EEPROMU , cautand prima valoare mai mica decat n - si de acolo iei corespondendul in km/h. Acum... nu inteleg de ce te-ai complicat atata, cand la orice magazin de accesorii de biciclete gasesti vitezometre de-astea digitale, cu senzorul Hall pe furca si magnetul pe spitza. Sunt si de-alea cu fir si de-alea cu unde radio. EU am avut de-ala cu fir si functiona bine, cu conditia sa nu fie farul aprins ... nu am inteles de ce.... practic... "aducea parazitii de la bujie mai aproape de receptor". Deci, recomand sa-ti iei de-ala cu fir - costa cam 2-3-400.000, am vazut la magazin si in plus e realizat mai profi - etansat la ploaie, poti sa-i setezi raza rotzii, are si ceas, face si viteza medie si viteza maxima etc. etc.

No... venii eu cu Simsonelu de la Sibiu, dar pe drum ce credeti ca s-o intamplat ? Aproape ca mi-am pierdut numarul. Nu... nu din cauza vitezei, cum v-ati fi asteptat de la o bestie de 250cmc, ci din cauza vibratziilor. Ale dracu vibratzii au rupt pur si simplu bucatzi din tabla de numar si mai mult de atat, au rupt si numarul in doua, pe verticala. Chiar nu mi-a venit sa cred, dar iata ca se poate. Acum astept idei constructive de reasamblat identificatorul. M-am gandit la lipirea puzzle-ului pe o bucata de parchet laminat si reatasarea acestuia pe aripa spate printr-o BANDA DE CAUCIUC. Am vanat ideea asta pe un topic vecin si e geniala. La viteza, chiar la 50-60 km/h, numarul se ridica de la curent, daca e prins prin respectivul cauciuc flexibil - protectie maxima anti-radar de-asta silentzios, cu poza si trimis amenda acasa, iar in caz de radar de-alalalt cu spaga, suspiciuni ZERO. Mai raman de clarificat detaliile constructive.

Din calcule iese ca V=2*Pi*R/dT , unde dT este numarul de milisecunde pe care le numeri tu intre doua impulsuri - aici e aici - sa vezi cat de complicat e sa calibrezi senzorul ala, sa nu dea impulsuri duble si alte paranghelii. Deci, oricum ai da-o, viteza e clar invers proportionala cu delta-te-ul, deci nu prea ai cum sa scapi de impartiri. Pe cati biti stie sa adune si sa scada procu tau ? Oricum, nu te speria de impartiri, ca le simulezi usor prin scaderi repetate (ai timp berechet intre doua rotatii succesive). Deci, algoritm : cand ai semnal pe pinul de impuls extern, faci doua chestii : citesti numaratorul si il bagi intr-un registru; Ai un numar constant din care vei face scaderile - il obtii din 2*Pi*R - raza rotzii si incepi sa faci scaderi din acesta cifra din registru - portrivesti si tu unitatile de masura ca sa ai si precizie si rapiditate. Numeri in alt registru numarul de cate ori ai putut sa faci scaderi fara sa treci pe minus. Bagi conditia de depasire - Atunci ai obtinut viteza, pe de o parte, si o afisezi, si totodata bagi iar sistemul in bucla numaratorului. Problema - numaratorul sta pe loc o perioada de timp - din pacate aceasta perioada nu e fixa (se fac mai multe scaderi la viteza mai mare), dar, dupa parerea mea, la 4Mhz, nu se simte abaterea asta. Oricum, alta solutie nu ai, decat daca ai vreun microproc. cu doua ceasuri (numarator independent), dar te complici aiurea. Eu as face un vitezometru analogic : Un transformator 1:10 . Primarul alimentat la 12V CC, masa o face prin spitze, printr-o sarma otzelita !!!. Tensiunea indusa in secundar e direct proportional cu viteza de variatzie a fluxului - viteza de inchidere/deschidere a circuitului prin spitze - Deci o iau ca atare, ii bag o dioda si o pun pe voltmetru (tot cu bobina, ca e mai retro). Calibrarea o fac dintr-un potentiometru pus pe primar. A... iar pentru digitalul tau, foloseste mai bine un senzor mecanic - sarma otzelita care atinge un surub ce iese din planul spitzelor- scapi de amplificatoare si alte prostii necesare senzorului (sau poate nu stiu eu prea bine cum lucreaza).