guy_ana

NP, EMA nu e o organizatie... e un eveniment: Enisala Moto Adventure.

Cred ca... aha... aici erai deci....pacat ca n-am ami apucat sa schimbam doua vorbe la final! Dar si eu iti am de multumit!

E marti, 3 si juma noaptea, imi tin pleoapele legate cu sforicele de tavan si nu mi-am terminat inca treburile celelalte.....maine seara mi-am promis ca continui.... Asa cum imi promisesem si aseara, si azi....... Dar nu ma las pina nu termin, promit! La cerea publicului si in spiritul faptului ca enduristul moare dar nu se preda (daaaaa? de cind?), readuc topicul in atentia dvs., continuind povestirea, chit ca unii au si uitat ca a existat cindva un eveniment numit EMA.....Sau poate tocmai de aia. So, dis de dimineata ma trezesc evident si ca de obicei suficient de devreme, dar ratez, ca de obicei, primele momente ale intilnirii matinale. In concluzie, apuc sa vad doar rapid un slideshow cu indicii despre traseu si plec mai mult tla modul salt cu capul inainte dupa cei cu care vorbisem sa ma astepte.... Ma rog, plecam noi impreuna, dar cum mie mi se tot desfaceau curelele cu care erau prinse bagajele, ii pierd din vedere extrem de rapid. O sterg presto dupa Ianachim,primul motor care trece pe linga mine si, fara nici o o idee incotro merge drumul, ma tin dupa el. Noroc cu roadbookul, tankbagul si atentia distributiva, ca ma orientez din mers si o iau in directia cea buna. Sesizati probabil ca acum scriu prea mult. Credeti-ma, ca nu o fac pentru ca sa va creasca dioptriile, ci pentru ca acesta a fost doar inceputul zilei. Adica al unei zile in care, (culmea! ar zice unii care ma cunosc) mai ca nu am gasit timp sa fac poze!. Cum? Pai simplu: Primul fanion, in pom, in padure, in intersectie in Y . Al doilea fanion, in padure, in tufis pe dreapta, in intersectie in T. Al treilea fanion, in padure, un pom mai inalt, pe stinga, indicatie poteca stinga, intersectie de nici nu iti dai seama. Si noi cica trebuia sa recunoastem imaginile si sa gasim fanioanele. Fanioane care, surpriza! nici nu mai existau! Nu e de mirare ca la primul reper mai serios ne adunam vreo zece mobre dezorientate, care ne dadeam cu parerea daca drumul ala la dreapta e aici sau mai incolo, daca minastirea e in dreapta imediat sau in plan mai indeparta, etc. Si dupa ce ne punem de acord si mai mergem noi asa, ca pieile rosii dupa urme ( deci sincer, alea chiar erau urme de motocicleta, nu vreau sa stiu ce s-a intimplat cu cel care a continuat in directia aia) vreo jumatate de ora si fara sa vedem nici un fanion, facem o sedinta si ajungem la consensul ca e cazul sa ne intoarcem. Zis si facut, doar ca lumea pleaca inainte si eu, mai mica fiind, fac ce trebuia sa fie facut: adica imi scap mobra cind sa intorc, pentru ca mi se blocase roata si nu mai puteam sa o trag inapoi.... Noroc cu Ionut ca era in spateel meu, ca altfel probabil ca va scriam acum de acolo, din padure! Evident, transpiram noi vreo doi litri de apa, ca am tras ceva de ea sa o scoatem din sant, dupa care haide fuga dupa ceilalti, tot ca pieile rosii, trackeri. Si uite asa descopera Dayana ce bine te orientezi in padure! Ca eu tot incercam sa o tin la stinga, crezind ca acolo e drumul, pentru ca sa descopar odata iesiti in cimp ca minastirea unde vroiam sa ne intoarcem era in dreapta!!!!!!! Oricum, Ce senzatie de libertate! Doar de nu ne-ar vedea aia care au plantat griul ala! O luam catre minastirea ce se zarea in dreapta si, chiar cind ma gindeam ca ar fi culmea sa fie chiar ala drumul, ne gasim cu grupul cautat. Care se lamurise in sfirsit care e drumul corect. Evident, cel de pe care noi tocmai veneam in sens invers! Si mai ales, spre usurarea noastra, aflam si ca fanioanele erau intra-adevar lipsa, nu fusesem noi daltonisti...cica mai devreme fusese vazut un cioban cu bentitza galbena de fanion ..... ce sa-i faci, e tara noastra si o iubim..... Ei, si acum cu orientarea pusa la punct, intram in sfirsit in padure pe traseul corect. Dupa care iar nu mai e timp de facut poze, pentru ca toata lumea e in cautare de stampile. Iar nu mai stim care e Y si care e T, de ce o luam la stinga cind ar fi trebuit la dreapta, samd. La final mie avea sa imi lipseasca 34, altora (si permeanent) 33. Cert e ca pe traseu sau pe variante, pina la urma toata lumea ajunge in Altin Tepe, vechiul sat in jurul vechii mine de cupru, astazi inchisa. Si evident, trebuie sa verificam terasa aceea despre care ni se vorbise. Ca oricum numai e mult pina la bivuac si suntem deshidratati fara exceptie. Bun, acum hai la masa, ca ne e foame! Dar nici asta nu e asa usor, caci iar ni se pune flerul la incercare....In cautare bivuac...si gasire bivuac..... Peisaje mirifice, asa cum ni s-a promis, dar foame si mai mare, asa ca multi nici nu mai stau sa se uite unde se afla.Ufff! Asi minca si un cal (putere)!Evident, noroc ca exista si cineva la inaltimea situatiei, care sa pastreze amintirile pentru noi Eh, si acum iar o portiune fara poze, doar ca semn al intensitaii distractiei. Nu ca nu ar fi fost super in fiecare zi, dar toata lumea a fost de acord ca ziua asta a fost cea mai tare! Cel putin pentru mine, abia urma sa inceapa distractia! Caci ne intelegem noi citiva "din ochi", ca ne lipseste o stampila si o sa o luam inapoi sa o gasim, acum stiind unde e si fiind aproape...Zis si facut. Doar ca mie, ca si mai devreme, gaseste de cuviinta sa mi se rupa o curea de la tankbag. Deci ramin in urma. Atit de in urma, ca nu mai aud nici macar motoarele celorlalti.....Deci imi leg cureaua si o iau pe cararea cea buna, ca de venit venisem pe "varianta". Ies din Altin Tepe. Intru in padure. Si se termina poteca. Cica acum ma pricep la tracking, asa ca o iau dupa urme. Oare or fi fost cu adevarat urme? Ca nu dureaza mult si ma trezest privind din nou catre oras si bivuac . Facusem inconjurul dealului, dar de ceillalti, nici o urma! Ok, o luam de la inceput, de data asta merg direct pe directia din care am venit, chiar daca nu e poteca... si culmea, iata ca se face! Si gasesc si un fanion. Si caut si stampila si nu o gasesc. Si ma gindesc ca daca tot nu e nimeni prin preajma, hai sa profit de linistea naturii, cind... gasesc stampila 34! Pe cuvint, daca nu ma abateam de la drum, chiar nu vad cum asi fi gasit-o! Super happy si cu dor de a-i gasi pe ceilalti, o iau inapoi. Dar parca nu mai auzisem nici un zvon de motor de mult.... Oare ceilalti nu s-au mai intors? Si ajung in dreptul bivuacului, unde lumea tocmai stringea. Si plecasera toti. Nici nu mai urc pina acolo, ca e clar. Ma iau dupa doua mobre, ultimele care mai erau in tot peisajul. Intreb de cei intorsi dinspre deal, nimeni nu vazuse nici o motoreta intorcindu-se. Ok, deci iar am luat-o razna. (De fapt nu chiar razna, caci daca s-ar gasi acum cineva sa povesteasca aventurile celor care au plecat in cautarea stampilei 33,- pentru ca da, ei cautau de fapt altceva! si unii ar mai mai cauta poate si in ziua de astazi - ar mai fi o istorie intreaga de spus....eh, nu se gaseste nimeni sa ne spuna cum a fost?) Mergem inainte, bine ca am cu cine. Si cind ma uit mai bine...... ce imi e dat sa vad sub cirmuirea unuia din cei doi!!!!!!! Un F800GS!!!!! Dragoste instantanee, dar ce, credeti ca numai eu?! Sa vedeti ce a fost a doua zi cind au vazut si ceilalti mobra! Plecam impreuna, dar parca nu prea era ceva in regula. Oamenii aveau harti, dar nu roadbookuri. Si nu stiau nimic despre ca fecem noi acolo. Oare sa fi gresit cind am decis sa merg cu ei???? Las ca sunt fata mare si mobra fuge bine daca trebuie....dar ma "linistesc" repede, oamenii doar au intirziat, si au pierdut distractia de pina acum, nu sunt in cautare de fugareli cu alte GSuri Asa ca, probabil gresala mea fiind ca m-am luat dupa parerea celor doi, urmeaza o alta etapa "hot" in care batem cimpurile (nu cimpii) in directia Fintina Mare in toate sensurile, doar doar om gasi traseul. Timp in care tot tzaranul care mishka pe cimpul ala se jura ca alt drum nu e, dar nici picior de motor nu a vazut sau gaz de faraplumb nu a mirosit.... Ceva nu e in regula , caci vorba aia: atunci cind ceva e prea bun ca sa fie adevarat, probabil ca nu este! Si nu aveam cum sa fim noi singurii care sa gasim traseul corect, mai ales ca nici fanioanele nu erau pe unde trebuia si nici stimga/dreapta nu erau la locul lor..... Total frustrata, dupa ce ne intorsesem deja degeaba o multime ca sa gasim traseul, decid sa abandonez si sa mergem inainte. Evident ca nici acum numai la poze nu mi-a stat capul...si evident ca la un moment dat incepe sa semene descrierea si in sfirsit gasim un om care a zarit motoare!!!!! Plini de incredere o luam inainte si ajungem in sfirsit in Fintina Mare. Aici urmeaza momentul in care au si altii ocazia sa afle ce spun eu cind zic ca sa faci orice, numai indicatii la oamenii locului sa nu ceri!!! Serios! Nu stii niciodata ce intelege unul de prin ale locului cind zice stinga si cu atit mai putin cind zice usor sau periculos! Si daca vreodata te pomenesti ca ai ajuns inapoi in loc de inainte, nu te mira, daca ai urmat indicatiile unui localnic! Din urma, la intrarea in sat, la prima rascruce, ne prind un grup de ATVuri si purcedem impreuna. Prima baba ne zice ca au trecut multe mobre si au luat-o la dreapta (asta era pe asfalt, ceea ce mi-a atras o gramada de Bhuuuuuuu! cind am luat-o incolo. Ma intorc si o iau dupa grup, ca si harta cam tot aia zicea. OK, intrebam a doua baba. Aia nu, ce sa cautati pe aici! Si incepe si opreste chiar si sateni, sa ne convinga ca nu e drum bun, nu avem ce cauta pe acolo! Bine tanti, lasa-ne pe noi, ca suntem oameni mari! Si mergem pina la urmatoarea baba. Aia, la fel. Doar ca acolo ne regasim cu grupul de ATVuri, cocotat pe un deal, deasupra capetelor noastre. Cu o harta mai detailata in dotare, plus spusele babei. ma las convinsa sa parasesc drumul cel din traseu si sa purced cu restul. Unde mai pui ca asta presupunea sa "sar" o bariera si promisiunea celui mai dracesc drum de care a auzit probabil ea in viatza ei (ca de vazut, nu cred ca l-a vazut....) Nu puteam sa rezist....Hai spre Ciucorova direct, lasa ocolirea pe directia Topolog, ca s-ar putea sa fie prea plicticos..... Si iata dovada cu privire la ce spuneam despre indicatiile localnicilor... Nu pot nega, padure ca aia nu am mai vazut. Pozele nu pot reda linistea culorile si atmosfera... but Helooo! eu cautam acel drum de nici carutele nu puteau sa treaca! In final, dam si peste un fanion. deci, asa cum am banuit, drumul nostru si traseul se uneau. Si da-i si cauta stampile la fiecare fanion, ca deja dupa ultima, eram pregatita pentru orice ascunzatoare! . Continuam pina la bariera care trebuie inchisa, ca sa nu se supere cei de la Ocolul Silvic, apoi pe traseul cu asfalt (gaura, gaura, asfalt, gaura si mai mare, asfalt, gaura, etc.) pina la lacul Babadag. Si evident, dupa cum a intentionat si organizatorul primim o" monstra " a ceea ce face locul asa special. Ca la Portita aproape, in stinga e Delta, in dreapta e lacul. Seara, dupa plachia care va fi veshnic pomenita (acum am certitudinea -si imi pare rau ca nu i-am facut poze, intru salivarea unora ). focul de tabara ne-a strins in jurul sau (si nu numai) la ascultarea corului lipovenesc Dupa asa o zi si un asemenea aport de proteine (mai mult din bere pentru cei mai multi dintre noi...watch the Plachia and I need say no more), seara nu a fost foarte lunga, dar cu totii ne-am dus satisfacuti la culcare. Indiferent de cauciucuri, mobre, experientza, a fost ziua aventurii si nimeni din cei cu care am vorbit nu a avut alta parere! Nici macar cele doua doamne care s-au pierdut in padure cu ATVurile mai rau decit noi , nici macar cei care au facut pana intii de cauciuc apoi de benzina, nici... si nici..... (acum ar fi momentul sa intervina, sa-si spuna povestile fiecare.. ) Si vine dimineata celei de-a treia zi. Intimplator, 1 iunie, ziua copilului era zi de alegeri, deci a trebuirt sa fie putin devansata, dar copiii aceia sunt sigura ca nu vor uita vreodata acea zi....31 mai, ziua copilului din Enisala...care se va face sigur motociclist cind va fi mare...... Pina sa ne hortarim cum procedam cu cadourile, le distragem atentia cu ATVurile. Oricum, senzatia zilei a fost 800 GSul, dupa cum spuneam ieri. Si in final: " Copii promiteti ca o sa aveti grija de masa de pingpong si o sa lasati si pe ceilalti sa se joace la ea?" Si in sfirsit plecam. Mai tirziu ca de obicei, dar ne permitem, caci traseul e mult mai scurt si mai simplu. Doar cimp, drum drept! Ahaha! ca aici de exemplu, cind a trebuit sa scot busola (niet GPS, ca nu credem in asha ceva ) ca sa decidem incotro sa o luam..... pacat ca ne luasem dupa altii, caci in felul acesta nu am mai dat de traseul desenat pe roadbook decit la sfirsitul zilei, desi asta nu inseamna ca a fost mai putin palpitant ce am facut......Evident ca am luat-o de capul nostru, cit am vazut cu ochii si ne-a dus mintea! la citiva metri deasupra nivelului lacului Intilnire de gradul IV (loc aterizare OZN) chestia aia dintre cei doi e asfalt (yikes!) care a strimbat vreo trei jenti, cel puti Cindva, suntem somati sa ne prezentam la bivuac (Poarta VIntului) sau nu mai ramine nimic de mincare. Ne-am conformat , desi asta nu inseamna ca mai ramasese mult din mincarea aia..... Dupa care fuga spre restul traseului, sub conducerea lui Matei again. pregatire pentru dubla 200, urmata de Care e dintre cele trei drumul? Si ne regrupam tot deasupra nivelului lacului (Capul Dolosman) oare OZNurile alea mai vin? M-am plictisit sa le astept, eu cobor! Dupa care se sparge gashka si o ia fiecare incotro vrea... noi, spre cetatea Argamun. FRAANAAAAA! Am zis FRANAAAA! Nu vedeti ca dati in lac???! Si pentru ca trebuia sa fim la o ora anume inapoi, am luat-o inapoi. ...in continuarea drumului pe care nu mai apucasem sa-l exploram inainte de masa de prinz, ca deh, avem si oameni incapatzinatzi in echipa! Orice ar fi, noi mergem, deci mai avem parte de minunatii.... Cine nu e gata.... Drumul asta trebuie sa duca undeva! (Cu Titus cu ATVul in frunte, deschizator/tester de drum) Azi dimineata situl a cedat probabil psihic si nu m-a mai lasat sa adaug nimic la poveste. Probabil ca pina si el a considerat ca era prea devreme.....Mai vroiam sa mai adaug si o mica mostra de liberatte dobrogeana: libertatea de a te plimba de-a dreptul prin scaieti, atunci cind singura idee despre unde te afli ramine directia in care trebuie sa te deplasezi.........! Mmmmhmmm! Ce gust, oameni buni, ce gust! Ultimele poze postate aseara erau de la initlnirea finala, acel "un fel de festivitate de premiere" la finalul unui concurs care nu a fost concurs. Trebuia sa avem ocazia sa ne luam la revedere de la cetate si ce alt loc mai bun, decit pe zidurile ei? Trebuia sa avem ocazia sa ne luam la revedere si unii de la altii, dar ce loc mai bun de a stabili ca ne vom reintilni, decit festivitatea de incheiere? Bine, asta am stabilit de fapt mai tirziu, la chef de chef (cu...Iron Maiden) izbucnit spontan in salonul turcesc, nu fara contributia vinului degustat de cu vreme si pina in dimineatza...... A fost frumos! Nu cred ca exista cineva sa fi fost acolo si sa nu fie de acord! Tocmai de aceea trebuia sa avem si o amintire de grup. Sub directivele regizorale ale lui Razvan: Toata lumea capul la stinga! Incotro? Incolo? Valeooo! Maica! Pina la uram a trebuit sa coborim si de pe dealul acela si am luat-o fiecar espre destinatiile respective, care cum cu plachia dosita la pachet, ca ne-a informat Titus despre cine ce si cum se infrupta "pe shestache, pe motor" (hehe) Tot ce am reusit eu, a fost sa-i surprind la plecare...... , pe cei "citiva" ramasi, de fusese delaul acela din spate plin de motociclete..... Si pentru ca frumusetile pe care le-am vazut inn acele citeva zile ma mai urmaresc inca, am lasat la sfirsit si citeva poze cu locurile si lucrurile. Pe curind, EMA!

Nasol nasol ce povestesti tu de mobra, iti doresc sa o pui pe cric in fatza blocului cit mai repede. Cit despre tura anuntata, imi doresc sa se faca cu toate acestea....pe la mijlocul lui august. Daca va fi asa, puteti conta pe mine. Evident, daca mobra mea supravietuieste pina atunci, ca o sa fioe supusa la munci groaznice!

Thanks, si poate stii si cum se face ca in post sa iti apara direct fereastra cu filmul si nu doar linkul?

Da, plec, e tot mai sigur, pe masura ce imi ies una cite una pregatirile. Daca voi avea timp, poate te caut sa imi mai dai si mie o data filmele originale, plus pe asta, ca de pe U tube nu se poate salva.....

Cluj bifat estem, auzit bine, fost tocit cauciucuri pe asfalt, ratat tura prin paduri la Stana de Vale din motive.... never mind! Pina la sfirsitul lunii cred ca o sa salivez ca un nemincat de o luna, ca voi sta cuminte acasa pina atunci.....dar pina atunci, ne vedem pe 18, la EMA Photo Show!

Este!

Ia uite ce face lumea pe la colturi! Si inca una lume care iese prima oara (ma rog, a doua, dar nu se compara) la namol! Sa mor de ciuda? Neaaaaah, mai bine traiesc! Adica pentru ca sa ma luati si pe mine cu voi intr-o zi, care va sa zica! Sa va fie de bine si la cit mai multe din astea, cu cit mai putine stoppie-uri! Lasati-le pentru vitezane, nu mai goniti asa de repede si nu mai opriti asa de brusc, ca ati vazut ca pe noroi nu tine si se lasa pe o parte! Las ca stiu eu ca mergeati cu 60 prin padure pe shleauri, ca a venit sa mi se plinga vaca aia ca i-ati stricat siesta! Tare mult mi-asi dori sa merg si eu cindva pe acolo! Mi-asi pune chiar si alte cauciucuri pentru asta...... Sper ca sunteti ok, si voi si mobrele voastre!

Multumim, super tare slidul, dar sa nu crezi ca ne pacalesti! Eu una, inca mai astept filmul, nu scapi tu asa usor!!!!!! In rest, in afara alegerii melodiei, pe care sunt sigura ca ai facut-o special, mai ai si impresia ca anumite poze pica exact pe anumite versuri....taman la tzank!

Super!!!!! Unul din cele mai bestiale filme de gen, cum mult umor deasemenea, de zimbeam singurica in fata pcului....poate si pentru ca imi aduceam aminte, dar....oricum, caliatea montajului ramine! Evident, o sa vreau si eu sa-l am salvat, ca de altfel nici partile componente nu le am pe toate, pt ca in seara aia era prea tirziu.....Multumim anyway....

Nici nu banuiam cit de lunga va fi vremea aia despre care vorbeam! Si nici cit va fi de recuperat la job ca sa imi pot reveni! Ca am lasat totul balta si am plecat fara sa ma uit in urma, iar cind m-am intors, a trebuit sa adun cioburile...dar nu regret nimic! Insa iata ca se face aproape o saptamina de cind am promis povestea mea si abia acum incerc sa ma tin de cuvint- ma rog, cit or rezista scobitorile alea cu care am fixat pleoapele... Am plecat deci intr-o miercuri seara, la ora cind mai toata lumea era deja acolo, incercind sa bat la viteza ploaia, in drum spre un sat numit Enisala. la poalele unei cetati numite Heracleea, la un loc numit Safari Village. Acum, sa fugi de ploaie e o arta pe care eu nu o stapinesc inca bine, asa ca m-a prins si a trebuit sa o las sa treaca, pentru ca era foarte furioasa! E drept, asta m-a mai intirziat cu inca o ora, dar macar dupa aceea am reusit sa fiu mai smechera si sa merg privind-o de la distanta. Oricum, ajungind tirziu, nu am apucat decit a doua zi sa ma uit in jur, sa vad cu ce am de-a face. In parcul tehnic impresionant de zeci de motociclete si ATVuri, , la prima ora a diminetii, am intrat si eu in euforia ultimelor pregatiri de drum. Dobrogea, here we come, tine-te bine! Inarmati cu harti si "un fel de roadbook", in grupulete de citiva ce aveau sa se amestece si desmestece continuu, am pornit in cautarea fanioanelor ce trebuiau sa ne confirme ca suntem pe drumul cel bun. Si, eventual, in cazul celor mai ambitiosi, chiar a stampilelor care, uneori, puteau sa fie ASCUNSE (cu mult talent, astfel ca nu putine au ramas negasite) pe undeva pe linga fanioane. Si tot cu ochii dupa primul reper, nu numai ca era sa dau in citeva gropi la propriu, dar mai-mai sa nu vedem chiar prima stampila! Am continuat prin cimp, caci in prima zi cam asta a fost cuvintul zilei, praful. Cu o mica exceptie, o mica patutza de noroi, prima parte a traseului nu a pus nici o problema, nici macar de orientare. Sau aproape nici o problema, caci chiar daca am ratat un pic traseul, am avut placerea sa trecem de-a dreptul, chiar prin gradinile oamenilor ca sa iesim la asfalt . Acolo, un scurt briefing ad hoc, pentru primul schimb de impresii Intrasem deja asa de bine in atmosfera aventurii pentru care abia ni se deschisese apetitul incit, dupa vreo 10 km de traseu pe sosea conform roadbookului, ma pomenesc cu Catalin ca ma semnalizeaza sa trag pe dreapta: "-Mey, eu cred ca am gresit drumul!" "-De ce, ca e ca pe harta?...." "-Pai e prea mult asfalt....." Nici greu dar nici usor nu mi-a fost sa-l conving ca e bine ce facem, dar cu asa avint, incit era sa ratez iesirea in decor. Noroc cu cei care au avut ideea sa se regrupeze la iesirea de pe DN, ca eu am trecut ca o vijelie pe linga drumeag.... Bineinteles, aici alt schimb de opinii, ocazie cu care fiecare si-a lasat emotiile sa razbata spre suprafata, asa cum s-a priceput mai bine. Oooooh! Dumnezeule mareee! Unde mi-a fost capul??!! Emotiile au fost asa de puternice, incit pina la urma Andrei a venit cu sugestia ca e momentul sa facem traditionala poza de grup a celor care merg undeva impreuna, ca sa avem si noi cu ce ne lauda.....Evident, trebuia sa fie ceva unic....... Plecam mai departe, directia rezervatia Cheile Dobrogei. Dar la un moment dat, parca nu era ala drumul....Oare asta sa fie? Hai sa o luam pe directia asta, ca pare cea buna....... Uite, ala trebuie sa fie podul despre care scrie pe harta! Si uite asa am tinut-o trei zile, avind sa fie numai primul moment de dat cu banul si orientare dupa soare......caci in decorul muntilor Dobrogei sau a ceea ce a mai ramas din ei nu erau intotdeauna semne de circulatie si nici politiste in uniforma care sa ne indice directia (asa cum si-ar fi dorit Titus ). Intr-adevar, grava grasala de organizare, care ne-a facut sa dam de o multime de situatii de care altfel nu am fi avut parte. De exemplu mie, apropierea de natura mi-a pus in brate un "batrin" de doua ore...... linga podul din mijlocul cimpului , unde evident ca era stampila , bine ascunsa, ca de obicei. Dupa care luam iar in piept un drum prafuit care care sa ne duca in final la Cheile propriu-zise. Evident, din emotia creatiei filmuletelor de mai sus (pe care nu reusesc deloc sa le fac direct vizibile in post ), ratez o stampila. Cum sunt fata ambitioasa, ma intorc dupa ea si ajung la primul "bivuac" mult dupa ultimul sosit, motiv pentru care toata lumea ma intreaba ce am patit. "La totoiu lu` Pepe" ni se serveste fasole, mincarea KTM, intelegeti voi de ce si cum..... Masa servita la botul calului, recte vacii/ caprei/ vitzelului, etc. sub privirile atente ale lentilei fotografice. Pina la manastirea Colelia, ultimul jalon al traseului primei zile, ne despartim in mai multe grupulete, caci putin pierdem drumul pentru prima data. In final ajungem si ascultam povestea orasului disparut, din care ramasese doar ruina actualei biserici, azi restaurata. De aici, pe harta mai era un traseu, mai in gluma mai in serios numit "al temerarilor" de catre organizatori, pentru ca fusesem preveniti ca nu exista drum pe care sa-l urmam. Cum oina nu ti se intimpla nu crezi, eram ferm convinsa (si aproape mai convinsesem si pe altii) ca nu te poti pierde in plin cimp si ca ne vom descurca pina la urma sa iesim la asfalt. Noroc ca s-a oferit sa vina cu noi sa ne conduca Matei, care facuse personal traseul, pentru ca noi singuri banuiesc ca nici nu am fi dibuit de unde sa incepem. In primul rind ca nu am fi gasit trecerea probabil. Trecem de trecere, dupa care...surpriza! aflu si eu ce e ala un drum fara drum, in care orientarea e dupa cit de virgin e cimpul de griu si.....dupa Matei. Din pacate, ATVurile aveau mai putina benzina decit noi, asa ca suntem nevoiti sa revenim la asfalt, dar ne scoatem pirleala repede si mintile noastre infierbintate nu pot rezista dealului acesta. (A jucat cineva URU? MIe mi s-a parut identic cu dealul din joc!, chiar si morile de vint aveau un echivalent!) . Din pacate, seara nu se lasa oprita sa vina, asa ca trebuie sa o luam la vale.... Cind am ajuns la Safari Village, se lasa deja seara. iar noaptea ne-a adunat in jurul unui foc de tabara, in jurul unei chitari si a unui folkist talentat, care ne-au tinut treji pina tirziu in noapte. Toata bunavointa doi bani nu face cind vine dimineta, asa ca ma plec in fata dinsei si trebuie sa ma recunosc infrinta. Si din pacate pentru ceva timp, pentru ca miine plec la Cluj si iar nu voi fi aici ca sa continui.... O voi face luni. Pina atunci, sper sa ne vedem cit mai multi la Cluj.

Gata??? Sa inteleg ca ai reushit???? (Sa te lashi, offcourse....) In alta ordine de idei, eu tot asa tirziu plec, dar ma gindesc sa vin sa dorm la camping in noaptea aia, ca poate ajung pe la 12-1 si in plus mai tragem si noi o vorba....sper sa nu dormiti la ora aia......si sa-mi tineti si mie un loc de cort, mai ales ca al meu e micutz rau! (si daca ploua, mai e si ud rau..... ) See U there!

MEEEEYYYYY! Brothers and sisters! Iar era sa ratez startul! Ca si io vreau la Cluj da n-am avut timp deloc sa deschid pcul zilele astea! Munca in prostie 12 ore pe zi, ca sa recuperez concediul de 4 zile de saptamina trecuta! Da` nu-i nimika, ca vineri dupa ce scap de la job, vin si eu la Cluj! Ma mai primiti la voi intre corturi? Eu cred ca o sa stau la cineva, ca merg ca am o trebusoara (las ca va povestesc eu ce si cum acolo), dar in rest ne vedem la intrunire....abia astept sa va revad, ca imi pare asa de rau ca nu am mai putut da nici un semn de viata de la Grecia incoace! Culmea, uite cum ajung sa ma vad la Cluj cu prietenii din Bucuresti! Aduc si stickul cu poze, pentru cine e interesat, ca timp sa la uploadez ar fi fost chiar tupeu sa mai incerc sa-mi fac @Rul: Deci aici te ascundeai raule de spargi gashka de Valcan, huh? Eu cred ca plec din Bucale pe la cel mai devreme 16,00 (dar se poate sa se faca si 18,00). Ne cuplam la drum? Caci chiar am gindeam ca nu am cu cine sa plec impreuna dupamasa, si cind colo ati aparut voi...

......intr-un cuvint: o nebunie! O dementza de placere enduro asa cum si-a dorit fiecare sa si-o organizeze, asa cum si-a dorit fiecare si punct. Sau asa cum mi-am visat eu de mult, in orice caz. Prea multe cuvinte doi bani nu fac, asa ca evenimentul se prezinta singur, http://www.enisalamotoadventure.ro/index.html, noua raminindu-ne doar sa depanam amintirile. Am fost multi. Pe motociclete mai mult sau mai putin enduro, de care si cum a avut fiecare acasa (ca a fost chiar si o superbike cu noi ) si ATVuri. Ba chiar si o masina!!!! ( hehe, caci Cristi, co-echipierul medical, putin inca convalescent si in imposibilitate de a conduce motocicleta, dar "salivind" intens la ce faceam noi, a facut practic aceleasi trasee in paralel cu noi!!!!!!) Si am fost din toate colturile tarii. Si de peste colturile tarii. Multumita grupului de organizatori, la initiativa lui Razvan, Dorin si Matei, intr-un decor de vis parca special creat pentru asa ceva, (nici macar drumul catre locul de cazare nu iti era accesibil fara macar o masina cu amortizoare serioase ) am avut norocul sa pot participa la ceva ce sunt sigura ca in tara asta nu a mai fost. La ceva pe care tot sigura sunt ca toti cei prezenti isi doresc deja sa mai aiba inca o data ocazia sa il traiasca. Numai sa-i tina nervii pe organizatori, ca noi vom fi acolo! Daca m-asi apuca acum sa povestesc (ceea ce nu voi face acum pentru ca sunt proaspat ajunsa acasa si e cam "tirzior"), asi povesti oricum doar povestea mea. Dar sunt sigura ca toti cei care am fost acolo avem cite o poveste. Asa ca am deschis acest topic pentru aceia care au placerea sa o spuna. Sau pentru cei care simt ca in ei se zbat amintirile si vor sa iasa la vedere. Puneti pozele pe care vreti sa le vada lumea. Povestiti fazele cele mai haioase sau care v-au ramas cel mai adinc inchistate in creier. Birfiti. Circotiti. (Daca aveti ce- hai sa va vad ). Lasati si pe alti pasionati de natura si offroad sa afle cum se poate descoperi frumusetea unor locuri linga care ai trait o viata fara sa stii. (....cu ajutorul EMA, bineinteles .....). Ma rog, macar pina va exista un forum al evenimentului, pe care tare ni l-am dori! Iar cit despre mine, povestea mea o sa o scriu poate miine, dupa ce imi sedimentez imaginile in minte si pozele in computer. Pina atunci, doar citeva cuvinte. Au fost trei zile de munca. Cu cite un traseu in fiecare zi. La alegere, pe sosea sau pe linga, dupa dorintze si putirintze. Cu echipa tehnica si medicala dupa noi, plus culinara, caci in ambele variante, de dat din ghidon a fost la greu. Acum, poate gresesc, dar din cite am vazut, majoritatea au ales traseele alea de pe linga drum, ca doar cam de aia venisem. Oricum, in ambele variante, traseele au fost asa fel facute, incit sa te faca sa vizitezi obiective interesante din diverse puncte de vedere. Fie ca iti doreai cultura sau istorie pe traseele de asfalt, fie ca iti doreai sa te pierzi si sa te regasesti prin praf, paduri, noroi sau lanuri de griu. Si inca cum am mai facut-o!!! Inca nu mi-am revenit si cred ca o sa mai dureze pina o sa o fac. Exact asa cum ni s-a promis am iesit OUT OF TIME, iar acum trebuie sa ne inghesuim cu greu Back in time. Back in timing, la munci si scoli si ce o mai fi pe la cashile fiecaruia. O vom face, ca n-avem incotro. Dar Camaraderia si Prieteniile care s-au legat vor ramine. Si amintirile inegalabile. Pun acum doar hartile traseelor enduro din cele trei zile (offroad au fost propriu-zis portiunile cu linii in doua culori; scuze calitatea, dar foile alea au fost muncite, nu gluma!), iar poze veti pune voi. Impreuna cu povestile voastre, daca va lasa degetele, ca ale mele si acum mai tremura inca de placere si nu prea nimeresc bine tastele

Adi is back! Sa ne incinte ochiul cu noi poze din noile drumuri! Wie war es in den Alpen?

Yummmy! Slurp! Mmmmmmhhhhhmmmmm! Ce noroaieeeeee! Si ce groaseeeeee! Oau! pe unde a ajuns sa se bage nea CosX, care se temea mai alaltaieri ca nu va reusi sa negocieze toate curbele de pe Cheia! Ca sa nu-l mai intreb si pe RobbieB cum mai sta cu cauciucurilel...... Bravos mey, si eu am aflat ieri de plimbarea lui AliBaba de cu o saptamina in urma si despre cit e de frumos traseul, iar pozele voastre doar pun gheata la inima, ca zona aia e de mult pe lista.....

Am fost plecata toata saptamina, asa ca abia acum aflu ce s-a mai discutat. Imi pare rau ca se amina tura din Vilcan, dar poate e mai bine asa . Odata ca ce tura e aia fara participanti, a doua ca si mie mi-au aparut intre timp inca niste treburi si trebuie sa merg la Cluj. Weekendul acesta era singurul care ramasese fara obligatii, ca de aia puteam merge doar atunci. Asa ca.... acum nu mai pot nici eu..... . Va doresc plimbari palcute, ca vad ca topicul da deja roade + mi-e ciuda pentru fiecare km la care nu am fost si eu de fatza. Dar nu foarte, ca eu intre timp m-am dat prin alte locuri si mai palpitante.... si nu o sa stau degeaba nici pe viitor prea mult....

De baietul ala cu filmul n-am mai auzit nimicutza, dar tu ce faci, n-ai chef de invatat? treci la treaba si lasa forumu`! ca vorbim noi la toamna!

Eh, deh, stai sa plec intii.....

Nemasurat de pretioase, ia cit mai multe!, tot muntele daca se poate si cei invecinati! Eu am cumparat atlasul ala Cartographia, de care se zice pe acilea pe forum ca e bestial si pot spune chiar si din avion, ca este! Inteleg ca nici in varianta optimista nu o sa fie gata moto pina wee 6-8, ca doar nu iti fac aia de la bavaria mobra de azi pe miine! Chiar ciudat si nashpa zic eu, ca taman cel care a propus si gindit ruta sa nu mearga....Insa din pacate eu nu am alta varianta decit sa continui sa sper al 6-8.06 ! O sa ne invirtim in loc ca oile fara tine. ....dar stai linishtit, ca de mers, chiar si in cerc , tot mergem.... daca picam de acord asupra unei date. Si daca vb si cu cei doi, Rul si Cristache, ca ei poate vor sa te astepte pe tine sa iti faci moto..... Asa ca poate ar fi bine sa se dea si ei jos de pe mobre si sa voteze, ca sa stiu si eu (EGOISTA, ca deh, asa sunt fetele ) ce si cum. Caci, pe de alta parte, eu acu (adica miine) ma urc pe mobra si plec din bucale si mai vin abia duminica. Deci o sa ma las surprinsa de ce o sa aflu la intoarcere, ca pe cimp nu o sa am net..... Si tot din cauza de diverse alte evenimente, la o socoteala sumara, pentru mine e ultimul weekend in care mai pot iesi, la ture in aceasta formula, probabil pina prin august. In afara de evenimente familiale si alte chefuri, mai am si nevoie de ceva preparatii pentru mobra si ceva economie de bani si oboseala, ca la inceputul lui iulie dispar daca imi ies ploile asa cum asi vrea eu.....

robbie! Hai cu postul pe link, ca sa fim mai multi doritori in weekendul ala! Dedusesem ca mai erau si alte persoane in grupul initiatorilor. Ce zic ele cu privire la data? Rul, sper ca ai ajuns cu bine acasa si tii cu mine..... Dar ce se intimpla? nici un feedback organizatoric! Mai mergem cindva acolo sau nu?

Pai parca mai acu vreme scriai ca.... Sa inteleg ca ..... zii repede, ca tre sa ma hotarasc daca planuiesc Africa sau alta parte a lumii..... Din pacate, cind ai deschis topicul, eu nu asi fi avut in primul rind cu ce.... acum imi lipseste doar cu cine.... I`m listening! Aveti legatura!

Si bine ca nu am luat-o la stinga acolo unde ne dadeam noi cu parerea......ca mergeam si mai la naiba in praznic....poate ajungeam la Caransebes... iti inchipui ce fatza faceau oamenii aia??????? Ca sa nu mai vorbesc ce noroc pe mine ca nu am fost singurica si nu era mai devreme, ca eu numai de gura voastra m-am intors si parca vad ca chiar ajungeam acolo...... PS Da mey Codrutze mey, acu vad ca e si JePeSe-ul bun la ceva, ca altfel cum mai aflam noi cit de aiurea eram? Gata, m-ai convins.......data viitoare imi iau busola la mine.....