Anul 2005 , luna Iulie, lucrez de zor la birou pt un trai mai fericit. La urechi imi ajunge de afara un zgomot de genul vrruuuum..bum..bum vrrrum. Ridic ochii si vad prin fereastra un omulet calare pe un motor( cred ca era un en 500...atunci nu stiam). Acesta a fost primul moment cand am realizat ca exista acest fenomen si undeva adanc in minte s-a infiripat o idee....: intr-o zi as putea si io sa merg pe asa ceva. A urmat prima cautare pe net legata de motociclism; am descoperit zeci de site-uri; am descoperit incetul cu incetul complexitatea acestui mod de viata, am invatat sa deosebesc modelele intre ele, clasele si alte elemente ce se puteau descoperi din teorie dupa care gata......am luat decizia: trebuie sa simt acea libertate descrisa in sute de topic-uri citite, trebuie sa experimentez acele senzatii impartasite cu atata entuziasm de batranii din breasla, trebuie sa descopar frumusetea participarii la o intrunire moto......... cu alte cuvinte trebuie sa imi cumpar MOTOR.
Primul pas: permisul. Am reusit sa il iau in 2007 dupa doua incercari, dupa multe deplasari intre Iasi si Suceava(resedinta si domiciliu), dupa aventuri la examen in sensul ca am dat pe o motocicleta la care nu mergea ambreiajul si cum o porneai cum pleca de pe loc, in fine, simteam ca ma apropii de obiectivul final. Intre timp familia s-a obisnuit cu ideea; nici nu avea cum sa fie altfel avand in vedere ca le-am dat dureri de cap cu vorbaria mea despre motociclete.
Al II -lea pas: motorul. Aici e mai complicat. Au fost vreo doua incercari esuate de a lua credit(probleme cu adeverintele de salariu, cu bancile, cu banii); Intr-un moment de "nebunie" am promis partenerei de viata ca intai facem nunta dupa care imediat imi cumpar motor. Prima parte a promisiunii s-a realizat insa dupa nunta acel "imediat" nu mai venea(ca doar prietenii mi-au spus ca asa o sa se intample). Intre timp mi-am cumparat echipamentul(hotarasem deja asupra carui tip de motor sa ma opresc). Am ajuns sa imbrac echipamentul si sa umblu prin casa de a crezut nevasta'mea ca am innebunit. Aici scurtez povestea insa sunt sigur ca multi inteleg dramatismul situatiei. In sfarsit luminita de la capatul tunelului: gasesc moto de vanzare pe net-virago 250 cosider io excelenta pentru ceea ce vreau sa experimentez pentru inceput. Am acordul sotiei, am permisul insa lipsesc vreo 20 mil. din buget. Aici a intervenit salavator bunica mea pe care am convins-o ca banii de inmormantare trebuie investiti avand in vedere ca nu e rentabil sa stabileasca o intalnire cu Sfantul Petru pe vremea asta de criza. Am toata suma in sfarsit, vorbesc cu proprietarul si iau autocarul spre Urziceni. Facem targul(dupa sintagma :am vazut mi-a placut) dupa care calare spre Suceava 400 km fara experienta insa in culmea fericirii. Am plecat la ora 18 din Urziceni si am ajuns la ora 02 acasa la Risca(un sat undeva langa Falticeni). Precizez ca excursia a avut loc pe data de 9.05.2009. Am ajuns inghetat(dar fericit) desi am avut echipament de piele. Cei care au vizionat filmul "Tantalaul si gogomanul" pot sa-si imagineze cum am coborat de pe moto la ora 02.
In prezent inca nu am revenit complet cu picioarele pe pamant. Pentru foarte multi visul lor se afla la o distannta de zeci de mii de euro (Porche, BMW, WW, Lamborghini), pentru mine visul a fost la doar 1200 euro si mi-au trebuit 4 ani pentru a-l realiza. Important este ca am ajuns sa imi traiesc visul in timp ce multi dintre cunoscuti nu vor ajunge niciodata sa isi achizitioneze acele masini de lux care nu fac altceva decat sa scoata in evidenta snobismul prezent din ce in ce mai mult printre noi toti.
Va urez la toti numai bine!
