25.000 km, 59 zile, 11 tari pana in Mongolia si inapoi

[CuCun]

» Post actualizat in 11 Feb 2016 12:46

 

Nu mi s-a intamplat, dar banuiesc ca o invarti putin pe loc (rasturnata fiind), ca sa ajunga cu roatele in jos, dupa care iti e mai simplu sa o ridici (cred). Bine, daca faci asa, ajungi sa o si julesti binisor pe locurile unde e in contact cu pamantul

Doar asa...intreba-ma de unde stiu )), si pe pamant, iarba, nisip nu se juleste mare lucru, de aia sunt de plastic si nu tabla vopsita

[???]

Extraordinara excursia!

Dar am o problema: cum te -ai descurcat cu lantul? Curatat, uns, intins? Cate sprayuri ai folosit?

Pe mine ma omoara chestia asta. Si n-am facut excursii mai lungi de o saptamana. Iar apoi lantul a inceput sa zangane, sa smuceasca....

Ai avut cu tine unul de rezerva?

» Post actualizat in 21 Feb 2016 15:09

Blondule, nu crezi ca suspansul e prea mare?

Cam mult timp intre episoade. Sper ca totul e OK, ca abia astept continuarea!

[pestritu]

Asteptam continuarea....

[blonduzx7r]

mai greu cu scrisul baieti, cineva trebuie sa si munceasca sa faca banuti pentru America de Sud dar mai scriu ceva azi

 

mihai.sandu, asa cum zicea si titishor, o intorci invers si o ridici. Eu am crash bar-uri de la heavy duties putin modificate si nu julesc nici un plastic, plus ca am si sidecase-urile si nu cade cu totul jos.

Kapo di cAprillia: cu lantul am tot patit-o si eu, se uza mult prea repede si tot timpul ma lasa la 15.000 km. La Nordkapp mi s-a rupt exact acolo, eram in extrasezon, nu era nimeni pe acolo, doar eu si renii. De vreo ceva vreme am inceput sa il ingrijesc mai bine, la tenere-ul de dinaintea Bmw-ului mi-am confectionat un scottoiler si nu am mai avut probleme, lantul tot timpul era uns, puneam cel mai ieftin ulei dar dezavantajul e ca motorul e tot timpul murdar cu ulei. La BMW nu pot pune scotoiler pentru ca uleiul ar curge direct pe catalizatorul de la toba de esapament si mi-ar fi frica sa nu iau foc...ca de mirosit a ars oricum miroase si cand dau cu spray. Dar il ingrijesc obsesiv: la fiecare 200 km opresc si il ung , cu spray sau cu ulei. In mongolia si in Tajikistan unde am mers 80 % numai prin praf nu l-am uns deloc pentru ca numai imi tinea praful adunat pe lant. Am consumat in tura vreo 1 litru de ulei si 5 spayuri de lant, iar daca vezi cum arata lantul acuma nu ii dai 25.000 km. Am mai avut un lant de rezerva dar nu a fost nevoie sa il folosesc.

[???]

Multumesc pt. raspuns! Dar inca mai astept povestea... si poze. La Nordkapp cum te-ai descurcat? (Eu tot am problema asta, cu lantul. Am intrat in iarna cu el praf si acum imi tot fac curaj sa-l schimb...)

[blonduzx7r]

hai sa povestesc is mai departe.

 

Cum ziceam ca incepusem sa inaintez foarte greu datorita drumului, la un moment dat am vazut niste copii spre adolescenti, care alergau spre mine si ma gandeam ca vor sa ma salute...dar de unde atat bucurie ca au inceput sa arunce cu pietre in mine...foarte frumos, poate de asta zicea Tseghee ca in Gobi e lumea rea. Am mai mers putin dupa care incepuse sa nu mai imi placa calatoria, era cald, pesisajul destul de plictisitor, copii care arunca pietre in tine, mergeam doar cu prima viteza si ma scutura de numa asa ca imi vin in minte amintirile pe care le experimentasem in Death Valley- Nevada, unde am tras la greu sa trec de portiunile cu nisip....oare asta cautam si aici? Sa te dai pe nisip e frumos sa fii fara bagaje, cu inca cativa prieteni care sa te ridice de jos sau cand ramai infundat ...in nici un caz sa fii singur cu o tona de bagaje pe motor, plus ca mai aveam inca vreo 120 de km pana la dune..deci toata ziua mi-ar fi luat numai sa ajung acolo.

Am reconfigurat traseul, ma intorc inapoi si caut sa ajung tot astazi la Flaming Cliffs, cum zic mongolii ..micul lor Grand Cannion. Drumul la fel de prost si inapoi, aceeasi copii care arunca pietre in tine, de data asta m-au vazut de mai departe si acuma erau deja in drum asezati provocator in mijloc, tin apasat claxonul si de departe am inceput sa ii dau gaz barbatesc sa vada ca si eu pot fi la fel de prost ca si ei, au sarit in lateral, au aruncat iar traditionalele pietre si aventura continua. Dupa alte cateva ore am ajuns din nou in Bayandalai unde am alimentat si mai departe prin muntii Buruun Sayhany Nuruu spre Flaming Cliffs. Deja se lasa pe inserat, pana acuma fusese o zi buna, eram tot in desert, dar din nou intre munti. Am intrat prin alt canion pe o fosta albie de rau, nisip pe drum dar era frumos. Am mai mers cativa zeci de km asa si drumul a disparut, dar navigatia imi zicea ca sunt pe calea cea buna. Am mers o bucata in zig zag, poate dau de drum si am ajuns la o iurta. Am oprit sa intreb pe unde e localitatea Bulgan, cea mai apropiata de Flaming Cliffs si mosucul mi-a arata cu mana directia...mi-a explicat foarte clar cateva directii in care sa nu o iau ci exact unde arata el cu mana, ulterior aveam sa descopar ca e foarte important in ce directie e indreptata mana, deoarece apar asa de multe drumuri incat trebuie sa ajungi la cel care trebuie. Dupa alti cativa km de mers fara drum a aparut si un drum, am mai trecut cateva albii secate de rau, am lasat muntii in spate si din nou desert....vedeai cat pot sa iti vada ochii. Deja se inserase si imi era clar ca nu voi ajunge in Bulgan in acea seara, dar ma gandeam sa ii mai dau chiar daca se intuneca , sa ajung cat mai aproape. Cum mergeam eu asa imi dau seama ca am un far de motoreta in spatele meu la vreo 2 km, care nu se apropia nici departa, nu se apropia nici daca opream, hmmm nu e bine, am oprit dupa cativa km sa vad daca sunt urmarit, apare langa mine se opreste, avea o figura nu foarte prietenoasa, nu a zis nimic ci doar statea si se uita la mine. La inceput am incercat sa socializez, sa zambesc, dar el nu reactiona la nimic, a stat asa 5 minute si se uita la mine cum foiesc harta si navigatia...deja incepeam sa ma simt incomfortabil si asteptam sa plece el inainte dar se pare ca el avea alte planuri....am strans harta putin stresat si am facut ce stiu mai bine - pornit cu acceleratia la blana, derapaj controlat sa scot cat mai mult praf iar in mintea mea ma gandeam numai la : hai sa te vad fraiere daca te mai tii dupa mine. Am continuat asa vreo 15 km, nu il mai vedeam in spate, deja era noapte, am iesit brusc de pe drum in dreapta si am mai mers inca vreo 2 km, am stins farul si am asteptat sa treaca si urmaritorul. A aparut si el dupa cateva minute, a trecut de locul unde facusem eu dreapta...deci nu vazuse urma mea si m-am mai linistit. Afara erau vreo 20 grade, recunosc eram putin cu frica in san dupa cele petrecute astazi ( poate era doar paranoia din mine ) si am decis a nu mai pun cortul, e mai sigur in caz ca apare cineva sa sari pe moto si sa ii dai gaz decat sa ai toate lucrurile in cort si sa pleci ...am intins doar salteluta si sacul langa motor, nu am mai facut nici un traseu pentru a doua zi ca sa nu fac lumina si sa fiu vazut de alti oameni. Noaptea a fost frumoasa, pana s aadorm vedeam pana la cativa zeci de km in toate directiile, mai vedeam cate un far de masina sau motoreta in departare si ma stresam, dar in rest doar eu, adierea vantului si Gobi.

Dimineata din nou m-am trezit inaintea soarelui si pana sa apara si dumnealui numai bine ca am strans sacul si salteluta, am luat o gustare si am pornit la drum. Mai aveam vreo 20 km pana in Bulgan, am ajuns, am alimentat din nou (avand in vedere ca nu prea am avut program fix si ma cam rataceam m-am gandit sa pun benzina ori de cate ori vad o benzinarie...chiar daca pun numai 4 litri...mai bine sa am decat sa ii duc dorul), iar di Bulgan mai aveam vreo 35 km pana la Flaming Cliffs. Ziua era una foarte placuta, vreo 15 grade, era inourat, drumurile de pamant foarte faine..de alea care te imbie sa ii dai jar, reuseam sa merg constant cu 90 km/h cu o trena mare de praf in spate, un vis pentru orice motociclist.

Stiti ca la inceput am zis ca nu sunt genul de motociclist care opresc in camp, pe marginea asfaltului langa sant si ma uit la cat de frumos e motorul.....acuma ma uitam si era frumos: eram singur pe zeci de km, eram in Mongolia in Gobi, motocicleta era incarcata la maxim, pregatita de adventure, plina de praf iar in mintea mea eram asa cum trebuie sa arate un aventurier- murdar, foarte increzator, putin speriat de necunoscut dar si foarte nerabdator sa ajunga catre acel necunoscut pe calea cea mai grea.

 

Destul de repede am ajuns si la Faming Cliffs, foarte frumoase si nu ma asteptam sa vad asa ceva in Mongolia, dar de fapt multe au fost altfel decat ma asteptam in aceasta nebunie de tura. Am facut cateva fotografii de deasupra si am observat niste urme de 4x4 jos pe sub stanci, nu m-am abtinut, am cautat pe unde intrasera, am gasit si am coborat pe la baza peretilor, am mai facut cateva fotografii si am cautat o alta iesire, pentru ca pe unde coborasem era destul de abrupt si nisip...nu cred ca as fi urcat usor inapoi....dar am gasit o alta cale mai prietenoasa. Cam atat vroiam sa vad in aceasta zona de Mongolie iar traseul meu de aici era pe o ruta directa catre inima Mongoliei : Muntii Hangayn Nuruu cu varfuri la peste 4000 m.

[???]

Magnific!

Peisajele sunt impresionante! Dar si riscurile la care te-ai expus. Eu admir genul asta de calatorii, dar niciodata nu m-as aventura in salbaticia aia de unul singur, doar cu mobra... Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi sa ai o defectiune majora (ceva la motor, care sa nuse poata repara in camp) si sa fii la sute de km de civilizatie... sau sa dai peste salbatici ostili sau talhari.

Asteptam si restul povestii!

[blonduzx7r]

Magnific!

Peisajele sunt impresionante! Dar si riscurile la care te-ai expus. Eu admir genul asta de calatorii, dar niciodata nu m-as aventura in salbaticia aia de unul singur, doar cu mobra... Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi sa ai o defectiune majora (ceva la motor, care sa nuse poata repara in camp) si sa fii la sute de km de civilizatie... sau sa dai peste salbatici ostili sau talhari.

Asteptam si restul povestii!

nu vreau sa arunc o imagine rea asupra Mongoliei, pentru ca acuma cand ma gandesc retrospectiv nu cred ca am fost vreo data intr-o situatie reala de pericol, doar ca atunci cand esti singur paranoia functioneaza altfel. E drept ca in 2 persoane pe motor e alta situatia...iar daca sunt 2 motociclete nu cred ca mai exista vreo un pericol. Cat despre motocicleta nu pot sa zic decat ca am pregatit-o de acasa la maximul posibil: am pus totul nou pe ea din consumabile, motorul era relativ nout ( 30.000 km )- tocmai ca motocicleta sa fie ultima mea problema

[Titishor]

Fantastic:)

[blonduzx7r]

De la Flaming Cliffs arata pe harta o scurtatura care ma ducea spre Mandal Ovoo si nu mai intram prin Bulgan, am setat navigatia si hai sa mai vedem ceva din Mongolia. Cred ca am mers vreo 40 de km cand imi dau seama ca directia mea nu este buna, ma uit pe gps si observ ca din 35 km pana in Mandal Ovoo facusem deja vreo 40 km si mai aveam vreo 70 km, iar pana acuma mersesem doar spre sud pe cand eu trebuia sa merg spre nord. Resetez navigatia si ii mai dau vreo 30 de km ...ca sa fiu sigur ca am facut macar 100 de km in directia gresita. Recunosc ca drumul era de vis, drum de pamant batucit, cate 2-3 urme de masina una langa alta, mult praf si puteam sa merg cu 100 km/h fara probleme, de asta nici nu m-am ofticat prea tare ca mergeam aiurea, pana la urma eu vroiam sa vad Mongolia nu sa o tranzitez

La un moment dat vad o iurta in departare, ma duc spre ea sa obtin indicatii spre Bulgan, pentru ca nu mai aveam incredere in navigatie. Am intrebat omuletul de acolo si mi-a aratat cu mana directia de urmat si mi-a mai zis ca la un moment dat voi da pe directia aia de o linie de inalta tensiune si sa merg pe sub ea , ca ma va scoate in Bulgan. L-am ascultat si imediat am dat de linia de curent si tot cu 90-100 la ora da-i jar spre Bulgan. Am ajuns intr-un sfarsit in orasul prin care trecusem dimineata, am alimentat pentru ca benzina o consumasem cu cele 200 km de rataceala si din nou la iesirea din oras opresc sa iau directia buna spre Mandal Ovoo. La iesire vreo 5 drumuri care plecau in tate directiile, dar gasesc un om care imi arata care e directia si care e drumul bun din cele 5. Afara era innourat dar placut, vreo 15 grade, numai bun de mers cu motorul....numai ca drumul incepuse se se faca din nou prost spre foarte prost , asemanator cu cel dinspre Sevrei....multe damburi, portiuni lungi cu nisip afanat,...asa ca da-i cu viteza 1 si 2 ....nu foarte placut daca ma gandesc ce fain ii dadusem dimineata.

Daca drumul nu era foarte bun, macar peisajul era foarte frumos iar daca ieri seara si dimineata peisajul fusese unul de stepa de acuma intrasem iar in desert. Tot singur cu camilele pana la un moment dat cand drumul incet incet dispare , navigatia imi zicea ca sunt pe drum dar eu eram pe smocuri de ciulini, mai mult de atat imi arata ca trec si prin intersectii. Am oprit si am orbecait inca o ora pe loc sa gasesc un drum in directia buna...dar nimic. Am hotarat sa merg dupa navigatie si am mers vreo 15 km pe nisip cu ciulini, la un moment dat navigatia imi arata ca urmeaza o curba la 90 grade , o fac si urmaresc navigatia mai departe....nu vreti sa stiti cat de tampit te simti cand esti in mijlocul desertului si nu e nici o urma masina sau animal si tu asculti un GPS care iti spune sa faci la dreapta la un unghi de 90 grade....dar alta solutie nu aveam. Dupa vreo alti 5 km apare o urma de masina foarte mica si navigatia sa aliniat cu ea...am rasuflat usurat pentru ca deja mergeam pe unde au mai trecut oameni. Vantul se intetise , au cazut si vreo 2 stropi de ploaie, dar erau bineveniti la cat praf aveam pe mine iar la un moment dat la intrare in Mandal Ovoo imi dau seama ca pierdusem bucata de harta pentru urmatoarele 2 zile. De acasa am impartit harta in 6, am printat bucatile pe A4 si le-am plasticat, sa nu se ude in caz ca ploua...si cea cu centrul mongoliei nu mai era, probabil alunecase din tank bag de la atatea vibratii si drumuri proaste. Nu e bine imi zic, pe navigatie nu ma puteam baza, am mai scos o harta din bagaj...dar nu era decat cu reteaua de drumuri, doar cele majore si doar cateva orase, dar suficient sa iei cateva directii. Am mai mers asa orbecaind pana spre seara, peisajul se schimba din nou, din desert urcam spre munti, am lasat si ultimele dune de nisip in spate, am trecut si primul curs de apa iar cand s-a innoptat de-a binelea am oprit si am pus cortul. Inainte sa adorm am schimbat in 5 minute si uleiul in motor acolo in camp...sa mai scap de 3 kg din bagaj.

Dimneata deja era mai racoare decat ieri si era si ceata. Am strans totul si am pornit la drum, cu gandul sa ajung astazi in Bayankhongor, centrul Mongoliei. Am orbecait mai departe pe acele drumuri, mai te uiti pe harta, mai pe GPS si pana la urma, pe la ora 12 facusem vreo 150-200 km si am reusit sa ajung in Arvaikheer. Nu era intentia mea sa ajung acolo...dar atat am reusit cu harta cea proasta. De acolo e asfalt pana in Bayankhongor pentru ca e drumul central al Mongoliei, cel mai tranzitat de motociclisti si legatura din vest si UlanBator. Am pus de toti banii cash care ii mai aveam benzinuca cea de toate zilele si inca 200 km de asfalt pana in Bayankhongor. Bucuros ca am ajuns la asfalt, nu de alta dar deja imi faceam griji cu alimentarea, mersesem destul de mult numai subturat si nu stii ce calitate are benzina de acolo si vroiam sa merg cu el turat cativa km sa se mai curete sistemul de alimentare de eventualele mizerii. Mi-am setat mana in acceleratie la 150 km/h , asfaltul era bun, drumul gol si relativ drept, ama oprit doar odata sa manac ceva de prin bagaje ...nici nu stiu cand am ajuns in Bayankhongor.

Cand am ajuns era asa de frumos afara, desi dimineata fusese foarte frig si imi inghetasera toate, acuma era cald, soare de nu puteai sa conduci...era o zi superba pentru mine pentru ca era si prima cand nu ma ratacisem (e drept ca nu ajunsesem in oras pe ruta pe care mi-am dorit-o ...dar macar mersesem mai ocolit dar aproape bine), facusem si km buni pana pe la ora doua spre trei amiaza, ma luase si o lene de aia ca dupa masa de pranz cand stai putin in pat. Oraselul este destul de mic, dar are si banci, cateva hoteluri, magazine, scoli...forfotea de trafic, copii in uniforme care veneau de la scoala. Era deja a 4-a zi de cand tot mergeam singur pe carari neumblate si imi doream sa socializez cu cineva, sa zic cuiva ca sunt din Radauti si ma bucur nespus de Mongolia lor si am inceput sa caut o camera la un hotel si sa vad de aici ce traseu urmez mai departe. Am scos niste bani de la un bankomat ca eram pe zero si cu gandul setat sa raman peste noapte in oras....dar nu a fost sa fie , am intrebat la vreo 3 hoteluri daca au camera libera si toti mi-au zis ca e inchis, nu am inteles de ce nu au vrut sa ma primeasca, dar au reusit sa ma enerveze si sa nu mai vreau sa stau in oras. M-am pus cu fundul pe o bordura, m-am conectat cu telefonul la internet sa vad incotro o mai apuc de aici, am gasit ceva drumuri spre Otgon, zona turistica si unde este ceva ghetar pe la 4000 m altitudine. Pentru ca si legumele si fructele se terminasera din coburi am mai tras la magazin sa realimentez, aveau si bere Baltika si nu m-am putut abtine sa nu iau vreo 8 cutii...asa de bucurie ca totul mergea bine in aceasta excursie

Dupa ce am iesit din oras, am intrat din nou pe drum de pamant cu iarba, dar asa cum ziceam ma freca o lene de nu puteam conduce si deci ce am facut? am oprit, mi-am dat geaca jos sa ma fac comod, am desfacut o bere si m-am intins pe iarba sa nu fac nimic...uite asa de dragul de a sta. Din pacate nu am avut noroc sa stau singur pentru ca imediat ce am desfacut bera a aparut langa mine de nicaieri o motoreta chinezeasca cu 2 domni pe ea care erau destul de beti si doreau o tigara de la mine. Le zic ca nu fumez, ei incep sa rada...cum sa nu fumezi ? dar le zic ca ii pot servi cu o bere...ca doar aveam chef sa zic cuiva ca sunt din Radauti:) Bucurosi din cale afara de berica, am discutat din maini tot ce se putea discuta despre politica, educatie, sistem medical etc. si cand baietii se incinsesera mai tare si de acuma ma invitau la ei acasa sa mi bem ceva tare...nu prostie de asta la cutie, i-am refuzat politicos si hai sa mai merg putin pe ziua de astazi.

[Amendatu`]

Super! felicitari pentru curaj si drumetia facuta.mai rar asa ceva.

[Adixgl]

Diiii...zii din tastatura

Daca imi spui ca urmatoarea excursie va fi in Antartica sa mor daca nu te cred pe cuvant.

[chif]

Pariu ca e Ushuaia

Editat Martie 11, 2016 de chif

[Titishor]

Iar ne tii in suspans?

[blonduzx7r]

Te asteptam luni in Atelier la o bere, sa ne povestesti finalul. Am facut rezervare.

abia astept ... sa vedem ce iese

[moebius]

No? Cum fu?

» Post actualizat in 04 Apr 2016 19:21

Mai e si maine in atelier

[Titishor]

Ne mai povestesti si continuare?

[Proxi]

Magnific!

Peisajele sunt impresionante!

Ce gasesti tu magnific si impresionant la aceste peisaje?

[shrek1974]

Ce gasesti tu magnific si impresionant la aceste peisaje?

 

adicatelea...trollii e everywhere

pot sa-ti raspund eu? totul!

 

sau...poate vei fi fiind dormic de cunoastere?!

[???]

@Proxi, hmmm, cum sa-ti explic?? Eu nu prea ma dau in vant dupa arta fotografica dar, imaginile astea imi incita imaginatia..... Spatiile alea vaste, pustii, linistea, sentimentele pe care le simti in momentele acelea... Greu de explicat.

Fiecare cu parerea lui. Eu asa am considerat... tu poate te simti mai bine la SMAEB sau langa o pista..., eu cu siguranta nu.

[blonduzx7r]

scuze baieti pentru pauza , dar eu am intrat in plin sezon turistic si stiti cum e..intai tre sa facem banuti, dupa care sa ii cheltuim pe ture moto Voi face o prezentare de 3 ore la MAN Motoraliul Anual National pe 18 August la Sovata si acolo mai aveti cateva motive sa veniti : vor fi si cei de la BMW Iasi cu cateva motoare pentru teste. Cred ca voi face o prezentare in Iulie la Bucuresti la Journey Pub unde sunteti bineveniti (daca stiti alta locatie potrivita pentru astfel de prezentari va rog sa ma anuntati )

 

Daca imi ies cartile la toamna ar trebui sa plec in America de Sud intr-o tura de 45.000 km pentru 5 luni...daca nu, voi fi suficient de frustrat ca nu au iesit si voi avea timp sa continui povestea si aici .

[dellnegro]

Cand faci prezentarea la Journey Pub?

[zoridezi530yahoo.com]

Respect de la senior cu nenumarate inceputuri!