Spre Slănic, cu dor de ducă

[TrekLens]

Călare pe motocicletă, ești părtaș la fiecare kilometru de drum – îl simți cu fiecare nerv al trupului, în picioarele proptite în scărițe, pe epiderma expusă vântului, în aerul ce-ți intră în valuri în plămâni și în ochii ce nu se mai satură să alerge liberi. Maşinile sunt turnuri de fildeş cu roţi. Umbla prin târg o vorbă: patru roți pentru trup, două roți pentru suflet. Sufletul meu zâmbește.

 

Din dor de sate și serpentine, evit drumul național ce duce spre Slănic. Temperatura perfectă, un rezervor plin și un drum virajat – să tot mergi așa până la capătul lumii și înapoi. Finalul de vară își revarsă ultimele raze de soare prin pădurile ce nu peste multă vreme vor împrumuta culorea aramei. Cu chef de explorare, traversez podul de lemn aruncat peste râul Vărbilău.

 

 

 

 

 

Misha sesizează un mănunchi de serpentine ce duc spre Vălenii de Munte. Nu sunt chiar în drumul nostru, dar nu are nimic – le parcurgem de două ori. Poienița din vârful dealului vine cadou.

 

 

 

Față de ultima vizită făcută cu 13 ani în urmă, la Salina Slănic Prahova nu s-a schimbat mai nimic. De fapt, liftul ce cobora cei peste 200m adâncime nu mai este operațional de ceva vreme – un cablu s-a rupt, și acum transportul se face cu o întreagă flotă de microbuze, pe la vechea intrare de exploatare minieră. Drumul în spirală s-a împlântat ca un burghiu în muntele de sare și serpentină după serpentină coborâm ca într-un carusel.

 

 

 

În imensitatea rece a minei, amenajările timide se pierd nebăgate în seamă – se poate juca biliard și ping-pong, puțin baschet, este o pistă de alergare și niște locuri de joacă pentru copii. Bustul din sare al lui Eminescu nu atrage pe nimeni și nici cel al împăratului Traian. Regele Decebal are însă succes la public, lumea formând o coadă pentru a se putea poza cu el.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ascunsă în penumbra uriașilor pereți de sare, steaua socialistă proslăvește încă realizările clasei muncitoare.

 

[Supa La Plic]

Sunt oameni care scriu mult si prost si oameni care scriu putin si iti starnesc imaginatia imediat.

 

Tu faci parte din cea de-a doua categorie. Bravo !

[TrekLens]

Mersi

[Flower-Power]

Asa sa-l pastrezi " Umbla prin târg o vorbă: patru roți pentru trup, două roți pentru suflet. Sufletul meu zâmbește."

Frumos!

[Robert Rmh]

felicitari,foarte frumoase pozele,se vede ca te pricepi,ca iti place ceea ce faci si ca ai un aparat bun ,ma faci sa ma apuc sa imi cumpar si eu un aparat sa fac asa ceva pentru hobby,ceva sfaturi de un aparat nu foarte scump?

Editat Septembrie 8, 2017 de Robert Rmh

[TrekLens]

@pasagera - mersi, lucrez la asta

@Robert Rmh - în primul rând, mersi. Legat de aparat, contează mai puțin modelul ci mai mult cel din spatele aparatului. Ca idee, cu aproape orice aparat foto ce permite controlul manual al tuturor setărilor poți face ce am făcut și eu mai sus. Poți începe cu un model entry-level de DSLR și multă răbdare să înveți tehnica.

Vorba aia - pe-al meu l-am învățat tot ce știe să facă acum

[crazvy]

felicitari,foarte frumoase pozele,se vede ca te pricepi,ca iti place ceea ce faci si ca ai un aparat bun ,ma faci sa ma apuc sa imi cumpar si eu un aparat sa fac asa ceva pentru hobby,ceva sfaturi de un aparat nu foarte scump?

pozele par a fi si post-prelucrate un pic...

[sebibv]

Da, iti multumesc...tocmai m-ai pus la cheltuiala...cred ca weekendul viitor merg si eu la salina...

 

Foarte frumos. Felicitari pentru poze!

[TrekLens]

Privește cheltuiala ca pe o investiție în viitoare amintiri Și drum bun!

[MrHotShot]

Salut! Super scriere.

 

Looking forward to the next one!

 

[TrekLens]

Mersi