ViorelX

Asta e: Dar cred ca vei avea destule probleme cu el, ca si la mine, daca-l deschid acum, nu mai arata la fel ca atunci cand l-am lucrat. Plus ca nu stii sa lucrezi in AutoCAD si-s multe subtilitati. Cadranul_aparatelor_de_bord_ale_motocicletei_IJ_2.dwg --- Mesaj completat în 04 Apr 2008 22:49 ------------- [quote

Uite cadranul facut de mine pt IJ. Desi nu cred ca ti se potriveste.

Il poti reconstrui usor, de ce nu? Iei un subler, eventual si un raportor, masori, faci schite si il desenezi la calculator. In Corel Draw nu stiu sa lucrez, dar in AutoCAD merge f bine. Cu putina fantezie ii faci design-ul preferat. Da, eu l-am facut pt IJ. Trebuie atentie mare la cote. Dupa ce l-am desenat am umblat pe la atelierele foto digitale sa mi-l reproduca fotografic. Dar nu ieseau bine dimensiunile. Am facut degeaba mai multe incercari. La aparate diferite ieseau dimensiuni diferite. Ba chiar nici la acelasi aparat nu iesea mereu la fel. Pana la urma l-am facut la imprimanta laser color. Aceasta a respectat cu mare precizie dimensiunile. Acul e pus pe ax prin presare. Mie mi s-a rupt acul f usor. Era din plastic si s-a copt de la soare, dupa zeci de ani. Dar nici o problema, am facut alt ac din plastic.

Si eu m-am ocupat de asta. Mi-am facut alt cadran. L-am desenat in AutoCAD si l-am reprodus pe carton. Inauntru am mai adaugat martori luminosi LED pt semnalizare stanga-dreapta, pozitie spate, frana. Am mai pus si 2 LED-uri pt iluminarea scalei. Se poate...

Dupa cum am mai spus, in acest montaj fotodioda se poate inlocui cu contactele ruptorului.

1 Rezistenta de 680Ohmi trebuie sa fie de 1-2W, caci se incalzeste. Pe aceasta rezistenta se pierde din pacate energie, care altfel s-ar putea regasi intr-o a doua scanteie. Doar pt a proteja dioda interna de protectie a MOSFET-ului. 2 dioda UF4007 este o dioda speciala de comutatie si nu e de inlocuit cu 1N4007. Eventual cu BA159 3 pinii 2 si 6 ai integratului se leaga impreuna. Cand fotodioda e iluminata potentialul lor scade mult si integratul basculeaza intr-o stare in care la pinul 3 apare potential ridicat. Cand fotodioda nu mai e luminata integratul basculeaza in alta stare, in care potentialul pinului 3 e coborat. Viteza de basculare e mare, chiar daca incetarea iluminarii nu are loc brusc. Citeste documentatie despre integratul 555, aici in configuratie de trigger Schmitt. 4 e o dioda de comutatie de mica putere si tensiune, precum 1N4148. Nu-i prea importanta. Rolul ei e de a scurge cat mai repede la masa sarcinile din grila MOSFET-ului in momentul blocarii. Dar si fara ea MOSFET-ul comuta cam la fel de bine. 5 Celelalte rezistente pot fi oricat de mici. Da, trebuie avut grija sa nu se depaseasca tensiunea limita de 15V pana la care rezista integratul 555. Eu de fapt alimentez montajul printr-un stabilizator LM7812 care se afla pe alt montaj, acela de releu regulator, descris in alt post de-al meu. Ar merge si asa. Integratul e alimentat printr-o rezistenta de 300 Ohmi, care impreuna cu condensatorul de 100uF alcatuieste un filtru RC impotriva parazitilor.

Nu e nevoie de snubber la inchiderea curentului prin bobina, fiindca la faza asta tensiunea de autoinductie nu depaseste in modul tensiunea de alimentare. Problema e doar la faza deschiderii, cand tensiunea de autoinductie depinde de viteza comutarii. Montajul l-am probat. Intrebare: stie cineva MOSFET de 400V fara dioda interna de protectie?

Nu stiu ce sa zic. Am aflat si eu de pe alt site ca pt economie se merge pe cat posibil in trepte superioare de viteza. Inainte de a avea aprindere electronica, motocicleta mergea chinuit in a 4-a cu 40km/h. Trebuia sa reduc la a 3-a. Acum, de cand am aprindere electronica pot sa cobor viteza sub 40km/h in treapta a 4-a. Nu zic ca merg in mod obisnuit cu 30km/h in viteza a 4-a si fac in felul asta economie. In a 4-a merg cu peste 50km/h, dar daca trebuie sa reduc viteza, de multe ori raman in treapta a 4-a, atata timp cat merge bine. Se lauda cineva ca cu IJ-ul in a 2-a prinde 80km/h. Chiar vad destui care-si tureaza excesiv motoarele ca sa prinda viteza si acceleratie mare in trepte reduse. Pai uite asa faci consum mare si uzura. <small>--- Mesaj completat în 03 Apr 2008 12:09 -------------</small><br/> Omule care stii doar sa critici, lucrurile sunt de fapt mai complicate si decat crezi matale. Sunt prea multi factori care influenteaza mersul motorului si acesti factori sunt mereu schimbatori. Macar daca n-ar fi schimbatori, ai gasi la un moment dat o viteza optima, o treapta optima, dar nu-i asa. Mi-as dori si eu sa am computer de bord care sa-mi indice permanent consumul momentan. Deocamdata ma bazez doar pe simturi ca sa apreciez cand motorul merge bine si consuma putin si cand nu. Motorul in 2T are o toba cu rezonator. La admisie amestecul carburant intra in cilindru, impinge gazele arse in toba, dar iese si o parte din amestec. Are insa loc un fenomen de rezonanta prin care o parte din amestecul dat afara se intoarce inapoi in cilindru. Exista o turatie optima (de rezonanta) la care se intoarce tot amestecul iesit afara. Bun. Dar motorul mai are si o caracteristica cuplu-turatie, din care rezulta o turatie optima, care nu coincide neaparat cu turatia de rezonanta. Apoi treapta corecta pt o viteza data mai depinde si de sarcina. Sigur ca nu e optim sa mergi la deal cu viteza mica si treapta superioara, mai ales daca vezi bine ca motorul se chinuie. Dar in situatii de sarcina mica, poti reduce mult viteza si in treapta superioara. Apoi aprinderea electronica si avansul modifica si ele caracteristicile motorului. Cu aprindere electronica pot merge in treapta a 4-a cu viteza mai mica decat inainte. Si se pare ca si cu economie. E clar ca imi consuma mai putin de cand am aprindere electronica. La fiecare drum eu adaptez viteza astfel incat sa simt ca motorul merge cel mai bine. Nu pot spune ca trebuie neaparat cutare viteza/cutare treapta. Asta se schimba mereu. Ma bazez doar pe simturi, dar n-am ce face, fiindca n-am computer de bord.

Nu stiu. N-am idee care ar putea fi consumul minim al Niprului. 8-10l/100km mi se pare extrem de mult. IJ-ul este singura mea motocicleta, altele n-am avut si n-am incercat. Stiu doar ca a mea consuma de obicei atat cat v-am zis. Daca nu ma credeti, e problema voastra. Daca vrei sa consumi mai putin trebuie sa adopti un stil de conducere ponderat. In primul rand sa eviti accelerarile si franarile bruste. Trebuie sa mentii cat mai multa vreme o viteza optima constanta (specifica motocicletei si conditiilor momentane) si inainte de a face o depasire sa te gandesti daca chiar merita. Maresti viteza doar daca stii ca ai conditii bune de drum pe distante suficient de mari. E bine sa mergi cat mai mult in trepte superioare de viteza. Cu o aprindere electronica buna motorul merge bine in a 4-a chiar si cu 30km/h.

Da domnule, tocmai de aceea am si deschis acest topic, ca sa mai aflu cate ceva despre renumitul carburator k68 si eventual sa gasesc pe cineva care sa-mi vanda unul. Am explicat si motivele pt care as vrea sa probez alt carburator (nu neaparat ca sa-l inlocuiesc pe cel actual). Am primit cateva sfaturi si le multumesc celor care mi le-au dat, ba am gasit si un posibil vanzator. Bine, am inteles ca nu e cazul sa ma grabesc sa-mi inlocuiesc carburatorul si mai astept. Daca in afara de subiectul principal, discutia s-a indreptat si in alte directii, nu e numai vina mea. Nu-s vinovat nici ca dvs sau altii au inteles gresit discutiile mele referitoare la energie si randament. Nici n-am pus problema de a calcula cat combustibil trebuie pt a ridica motocicleta la 34km in atmosfera. Ati inteles gresit. Stiu si eu ca asta depinde de forma, de caracteristicile aerului, de viteza zborului, de traiectoria urmata,... Dar nici macar n-am pus problema asta. Dvs n-ati auzit de energie potentiala gravitationala? Mai stiti cateva legi fundamentale din mecanica invatate inca in clasa a 9-a? Mai stiti si o idee de termodinamica din a 10-a? Daca da, atunci veti fi de acord cu mine ca, desi multe lucruri sunt complicate, totusi se poate evalua randamentul global al motocicletei folosind chiar numai cunostintele simple de fizica din liceu. E f simplu: masori cata benzina consumi daca mergi 100km cu viteza constanta (60km/h). Iei din tabele puterea calorica a benzinei si afli cata energie ai consumat. Apoi cobori cu motocicleta o panta si masori ce inclinatie trebuie sa aiba panta ca sa prinzi 60km/h. Aceasta masuratoare iti permite sa determini cata energie e necesara ca sa mergi cu 60km/h pe drum drept 100km (eventual cuplezi si treapta a 4-a). Faci raportul celor doua energii si asta e randamentul global. Eu am sugerat ca randamentul rezultat ar putea sa fie de 18% (valabil pt 60km/h). N-am masurat, dar e ceva perfect masurabil, iar valoarea e perfect plauzibila. Acest randament inglobeaza efectul cumulat al multor factori, greu de descris individual, dar al caror efect global este usor de masurat. Si am mai spus ca daca motorul n-ar fi de metal, ci din material termoizolant, motocicleta ar putea consuma chiar sub 1.5l/100km (cel putin daca ar avea motor in 4 timpi). Am mai dat publicitatii rezultate si concluzii din observatiile mele nu ca sa trezesc hilaritatea, ci ca sa gasesc oameni seriosi cu care sa discutam despre aceste subiecte. Ziceam de pilda ca avansul nu pare sa aiba influenta importanta asupra consumului. Ma asteptam sa se gaseasca cineva care sa-mi spuna ca asta poate fi din cauza uzurii pistonului, caci atunci motorul are nevoie de avans mai mare si e mai insensibil la variatia lui. etc... Si faceti atata caz de consumul meu care vi se pare prea mic. V-am mai zis: depinde si de stilul de conducere. Dupa o raita prin oras motocicleta Simson a instructorului meu avea nu doar motorul incins, ci si transmisia cardanica, chiar si cauciucurile erau fierbinti. La motocicleta mea nu se intampla asa ceva, cu toate ca prind si eu viteza normala. Poate mai bine tac si va las in pace, ca multi nu inteleg mare lucru. Numai bine.

Pai nici la noi nu-ti da benzina in PET. Eu iau benzina in rezervor, fac amestec, iar acasa mulg motocicleta si pun benzina in PET-uri, dar nu intotdeauna, ci doar atunci cand vreau sa masor consumul. Benzina sta f bine in PET. Motivul pt care se interzice livrarea ei in PET este acela ca s-ar putea aprinde de la descarcari electrostatice, risc care este f mic.

Nu inteleg ce vrei sa spui. Eu masor distanta doar dupa contor, fara sa trebuiasca sa tin cont de vitezometru. Contorul m-am lamurit ca masoara bine. Inainte de a inlocui cauciucul din fata, indica distante cu 3% mai mari. Acum greseste cu mai putin de 0.5%. Stiu asta pt ca am comparat indicatiile lui cu cele date de contorul digital de la bicicleta pt aceeasi distanta parcursa si stiu cat de bine masoara contorul de bicicleta, ca i-am introdus circumferinta rotii cu eroare de 5mm la 2m, deci de 0.25%. Daca merg o ora cu viteza riguros constanta de 50km/h (ceea ce e imposibil) si contorul de distanta indica 50km parcursi, pot trage concluzia ca vitezometrul indica bine (cel putin la viteza de 50km/h). Insa, dupa cum se stie indicatiile lui nu-s neaparat liniare. Nu e sigur ca daca merg constant cu 80km/h contorul imi va indica tot 80km. Contorul si vitezometrul n-au legatura intre ele. Sunt doua aparate de masura complet diferite. Contorul masoara distanta in functie de numarul de ture ale rotii, pe cand vitezometrul are un ac indicator pe o armatura cu resort, care deviaza in functie de cuplul electromagnetic produs de curentul indus intr-un cilindru metalic in interiorul caruia se invarte un magnet.

Sa stii ca nu am eroare asa grosolana la kilometraj. Si sa stii ca eroarea contorului de distanta e una si eroarea vitezometrului e alta. N-au legatura intre ele. La mine contorul de distanta e f bun. De cand am pus cauciuc nou in fata, nu greseste nici cu 0.5%. Da, vitezometrul mai da erori, dar contorul nu. Iar drumul pe care masor de obicei consumul il cunosc prea bine ca sa gresesc distantele. Am parcurs drumul respectiv si cu bicicleta, cu kilometraj digital bine reglat. Din cartierul Astra din Brasov si pana la Poiana Marului sunt intr-adevar 36km si nicidecum 20. Iar benzina o iau cu mine la drum in PET-uri de 2.5l si o masor cu cutii de ulei 2T gradate. Stati linistiti ca nu fac eu erori atat de grosolane. Iar instructorul meu moto e totusi un instructor bun, f priceput inclusiv la mecanica. Am facut cu el pregatire chiar pe un Simson, despre care zicea ca ar trebui sa consume 3.5l/100km, dar datorita uzurii ii consuma 4. Conteaza insa mult si stilul de mers. Ca daca imi da mie cineva o motocicleta care zice ca-i consuma 4l/100km, la mine s-ar putea sa consume 3, cu toate ca nu merg nici f incet.

Poate ai dreptate ca motorul Otto in doi timpi are randament termic mai mic. La scoala nici nu s-a pomenit de el, dar se discuta in principal de motorul Otto in 4 timpi, cu al sau randament termic de cca 33%. In socotelile mele de mai sus insa cei 15MJ de energie necesari parcurgerii a 100km de drum drept includ frecarea cu aerul, rezistenta la rulare, frecarile interne din motor, etc., asa ca daca motorul ar avea randament termic de 33%, ar fi intr-adevar nevoie de 45MJ de energie. Lucrurile sunt oricum destul de complicate. --- Mesaj completat în 02 Apr 2008 12:39 ------------- Eu cred ca motorul in doi timpi, desi are o constructie mai simpla, este mai complicat decat cel in 4 timpi, in ceea ce priveste functionarea si proiectarea lui. Ca sa aiba randament cat mai bun, galeriile, ferestrele, forma pistonului si a chiulasei, tobele de esapament, etc trebuie f atent proiectate. Amestecul comprimat in carter, cand intra in cilindru trebuie sa evacueze gazele arse si in acelasi timp sa nu fuga si el pe teava de esapament. E f complicat de proiectat. Si totusi, motoarele astea de IJ, asa vechi cum sunt, sunt f bune. Au fost bine proiectate chiar si pe vremea aceea, fara calculator. Pai nici Simsonul, care-i de 4 timpi nu consuma mai putin. Curios lucru. Instructorul meu moto zicea ca motoarele de doi si patru timpi au acelasi consum la aceeasi putere. Eu as completa ca asta poate sa fie valabil numai la motoare de putere mica. De ce? Singura explicatie pe care o gasesc eu este legata de racire: motoarele mici pierd mai multa energie prin racire decat cele mari, fiindca transferul termic este proportional cu suprafata, nu cu volumul. Puterea creste proportional cu volumul, care creste rapid ca produs a 3 dimensiuni, pe cand suprafata creste mai incet, ca produs a numai 2 dimensiuni. De aceea consumul nu creste proportional cu capacitatea motorului, ci creste mai lent, iar motoarele mici pot avea consumuri comparabile fie ca-s in 2 sau 4 timpi. Mai e si alta explicatie?

Radeti voi, radeti... Dar voi n-ati facut niciodata masuratori de consum in diferite conditii? Nu ati obtinut niciodata rezultate care sa va contrarieze? Primavara trecuta, inca nu-mi facusem aprinderea electronica cu senzor optic. Aveam aprindere electronica cu platini. La fiecare drum ma opream de cateva ori si reglam platinile (atat distanta cat si avansul). Functionarea motorului era f sensibil influentata de aceste reglaje + reglajul surubului de aer de la carburator. Atunci aveam cateodata consum si de 4l/100km, care mi se parea enorm. Dar alteori consumul revenea la 2.7l/100km. Niciodata n-am reusit sa fac aceste reglaje cum trebuie. De cand am facut aprindere cu senzor optic am scapat de chinul reglarii platinilor. Ma asteptam la un consum si mai redus, dar nu s-a redus sub 2.7l/100km, insa se mentine adesea in jurul acestei valori, chiar si in conditii variate. Sa facem urmatoarea socoteala simpla: benzina are o putere calorica de cca 32MJ/l. Atunci 2.7 litri de benzina ar putea da 86MJ. Daca motocicleta cu tot cu pasager are 250kg, atunci cu 86MJ ea ar putea fi ridicata la peste 34km inaltime!!! Deci 2.7l de benzina poseda o energie enorma. Acum imaginati-va un drum lung de 100km cu o panta constanta de 6%, deci o diferenta de nivel de 6km. Lasata libera la vale pe aceasta panta motocicleta poate sa prinda 60km/h. Asadar pt a parcurge 100km de drum drept cu 60km/h motocicleta ar avea nevoie de 15MJ de energie, adica de mai putin de 18% din energia celor 2.7l de benzina. Randamentul termic al motorului Otto stim ca poate fi de cca 33%. Daca motorul n-ar fi metalic, ci din material termoizolant (ceramica), n-ar mai avea nevoie de racire si atunci cei 15MJ de energie necesari parcurgerii a 100km ar putea fi obtinuti dintr-o cantitate de benzina care da 45MJ, adica sub 1.5l. Acum judecati si voi: nu apar diferente importante de consum pe diverse categorii de drumuri, cu sau fara pasager, fiindca oricum, mai mult de 80% din energia benzinei se pierde degeaba si o buna parte din aceasta pierdere are loc prin simpla racire a motorului, la orice regim de functionare.

Asa-i, o fi bun montajul asta. Dar e cam scump. Si chiar daca permite setarea curbei de avans, tot nu da intotdeauna avansul corect, fiindca sunt o multime de conditii schimbatoare in functie de care ar trebui sa se adapteze avansul. --- Mesaj completat în 01 Apr 2008 23:10 ------------- E complicat. La mine tot asa: uneori porneste greu, scoate mult fum la inceput, apoi merge bine si daca ma uit in urma nu prea vad fum. Cine ma crede ca-mi consuma 2.7l/100km cand vede cat de greu imi porneste si cat fum scoate? Chiar daca curat bine carburatorul, tot nu porneste neaparat usor. Alteori porneste usor si merge bine de la inceput. Atunci trag concluzia ca e bine reglat si am impresia ca la fel de bine imi va merge si data urmatoare. Cand colo, data urmatoare se poate intampla sa nu mai mearga deloc bine. Uneori viteza maxima se limiteaza la vreo 80km/h, alteori ajunge pe la 110. De aia m-am gandit sa incerc si alt carburator. Dar acum imi dau seama ca n-am nici o garantie ca va merge mai bine cu alt carburator si va consuma mai putin. Stiu ca buna functionare a motorului depinde in mod esential si de avans, iar surubul de aer trebuie bine reglat ca sa porneasca usor. Inca n-am reusit sa reglez surubul de aer in asa fel incat sa am intotdeauna pornire usoara. Teoretic stiu ca la pornire avansul trebuie sa fie mic. Pun avansul la 0 si nu-mi porneste. Il maresc putin, tot nu porneste. Abia dupa ce-l maresc mult si bine imi porneste motorul. Bineinteles ca pedala ma loveste cu putere inapoi. Cand motorul e caldut, imi porneste cu orice avans, chiar daca-l pun putin sub 0. Ciudat! Am facut probe sa vad cum e influentat consumul de avans. Pun 1l de benzina in rezervor si masor distanta parcursa cu diverse avansuri (intre 10 si 30grade). Ciudat, ca n-am observat diferente semnificative (35-36-37km). Daca avansul e sub 10grade, motorul merge doar in gol si nu prea are putere s-o ia din loc. Cum maresc o idee avansul, capata forta considerabila. Ce-i drept, reglajele avansului le-am facut masurand unghiurile doar dupa ochi. Alta ciudatenie: ultima data am plecat din Brasov intr-un drum de 104km. La plecare pun 1l de benzina in rezervorul complet golit, in care nu mai era nici o picatura. Strabat Brasovul de la un capat la celalalt, in conditii de trafic aglomerat. Merg pe ruta Rasnov-Zarnesti-Sinca. Pe la Poiana Marului, dupa 36km se termina benzina. Bun... Pun inca un litru si ma gandesc ca de acum incolo o sa ma tina mai mult de 36km, fiindca mai departe am conditii mai bune de drum. Nu mai aveam de traversat orasul, iar drumul coboara spre depresiunea Fagarasului. Cand colo, benzina mi s-a terminat exact dupa alti 36 km. Culmea. Zau ca nu mai inteleg nimic. La intoarcere, pe acelasi drum, lung de 104km, cu tot cu pasager am consumat 2.9l.

Si de ce zici ca acest carburator e prea mare pt Simson-ul tau? Ii da prea mult gaz? Il face sa traga prea tare? Consuma prea mult?

Bineinteles ca se simte nevoia. S-a discutat mult despre utilitatea avansului automat. Nu mai sunt noutati nici diversele kit-uri de montaje electronice digitale pt gestionarea avansului prin modificarea programabila a curbei de avans. Exact in privinta asta ma intereseaza sa aflu cat mai multe informatii. De ce la turatii mari avansul nu trebuie lasat sa mai creasca, ci dimpotriva trebuie micsorat? Am idee cum as putea face un regulator electronic (analogic) care sa creasca avansul liniar cu turatia. Dar e mai greu de facut sa urmeze o lege neliniara si sa scada la turatii mari. Regulatoarele mecanice de avans (centrifugale) produc o variatie aproximativ liniara a avansului in functie de turatie, pana pe la 3-4000ture/min, dupa care avansul ramane fix fiindca greutatile legate cu resorturi ajung la capatul cursei. Nu stiu de ce trebuie sa se plafoneze avansul la aceasta turatie.

Nu avea, era tot fixa. Dar cred ca se putea pune una cu avans centrifugal.

Deocamdata am aprindere electronica, cu senzor optic, dar cu avans fix.

Curios ca pe carburatorul prezentat de mircea_simson nu scrie clar ca e k68, asa cum se vede in pozele din manualul postat de drobu. Iar in manualul respectiv sunt niste schite din care rezulta ca exista doua variante de carburator k68: cu soc incorporat si cu soc comandat prin cablu. In text insa nu scrie nimic despre asta, ba chiar legenda te incurca, cred ca are erori. In fine, as zice ca e bun carburatorul lui mircea_simson si ar fi ceea ce caut. Insa acum nu stiu ce sa mai fac. Pana una-alta urmeaza sa mai imbunatatesc aprinderea: sa-i fac regulator automat de avans (electronic). Sa vad daca imbunatateste performantele. Apoi, vad cum e si cu alt carburator.

Va multumesc pt raspunsuri. Am luat si eu manualul postat de drobu pe pro-bike. Asa e, de cateva zile sunt niste defectiuni pe site-ul asta. Si eu m-am chinuit ieri-alaltaieri sa inserez o amarata de poza. Acum, cu cele 2 oferte sunt in dilema. Pt IJ Planeta stiu ca trebuie K68И. Asa scrie si in manualul pomenit mai sus. Dar K65C nu stiu pt ce IJ trebuie. Iar tu, mircea_simson nu mi-ai confirmat ca ai K68И. Din asta e? Apoi, chiar daca actualul carburator k36 se dovedeste a fi bun, ideea era sa-mi procur unul nou pt probe si ca sa fie de rezerva. Dar acum, nu stiu ce sa mai fac. Faptul ca 'modernele' K68 au socul incorporat si nu disponibil la maneta de la ghidon nu ma incanta. Poate reusesc sa-l adaptez. Nu stiu.

E chiar K68И ? Cu cat il dai?

Da, cam asa am mai vazut si in alte poze. Dar trebuie sa fie K68И ca sa fie potrivit pt motorul de planeta. Si e bine ca are capac de metal si nu de plastic, ca din cate am auzit, asta e mai bun.