ViorelX

Alternatorul asta se poate pune in locul dinamului fara nici o adaptare mecanica si fara sa impiedice inchiderea capacului lateral?

Categoric NU trebuie alimentate LED-urile direct la 5V fara nici o rezistenta. Rezistenta aia, fie si de 2,5 Ohmi si de 0,1W este esentiala, pt limitarea curentului in LED-uri. Nu recomand nici dublarea curentului maxim recomandat de producator. Ideal LED-urile ar trebui alimentate printr-o sursa de curent constant in comutatie, dar in lipsa ei, se va folosi macar o rezistenta. LED-urile sunt elemente neliniare de circuit cu caracteristici puternic influentate de temperatura. Daca sunt alimentate la tensiune constanta (sa zicem 4V), la un moment dat pot sa functioneze la curentul nominal, dar in alt moment, o usoara variatie a temperaturii poate sa cauzeze cresterea brusca a curentului si distrugerea. De aia LED-urile se alimenteaza nu la tensiune constanta, ci la curent constant. Daca nu e posibil altfel, rezistenta de limitare a curentului e absolut obligatorie.

Vad si eu ca in desen e o siguranta. Care la mine nu exista. Tija e fixata ferm in plutitorul de plastic si n-are absolut nici un element de fixare/reglare.

Da, exact asta e carburatorul pe care-l am. Multumesc. Din schema observ ca nivelul s-ar putea regla daca ar exista posibilitatea reglarii pozitiei ventilului de sus (o fi o bucsa filetata). O sa vad la primavara daca e posibil. Totusi, nu cred ca se poate face o corectie in limite destul de largi. Nu-mi imaginez ca daca nivelul e, sa zicem, de 30mm o corectie de +/-2mm ar fi suficienta. Mesaj completat Ma intereseaza, cum sa nu. In mare parte stiu si eu. Pana acum nu eram lamurit cum functioneaza surubul de aer. Acum, din desenul de mai sus vad ca acesta deschide un nou canal de benzina, care imbogateste amestecul. Prin urmare, eu l-as numi 'surub de benzina'. Din mai multe surse stiu ca rolul lui este doar pt mersul in gol. Totusi, acel canal e deschis permanent, nu doar la mersul in gol. Din proprie experienta stiu ca e mai bine ca acel surub sa fie aproape complet strans. Daca-l desfac putin creste consumul si scade performanta. De unde trag concluzia ca amestecul devine prea bogat, deci asa cum merg eu de obicei, cu surubul de aer strans, e numai bine. In concluzie, exista urmatoarele moduri de a regla amestecul: -prin reglarea nivelului -prin reglarea surubului de aer -prin reglarea pozitiei acului de dozaj -prin actionarea socului Ar fi util de stiut in ce proportii trebuie facut fiecare din aceste reglaje pt a obtine un amestec optim in toate regimurile de mers.

La urma urmei nu mi-ar fi greu sa fac pt plutitorul ala o tija filetata ca sa-i pot regla inaltimea. Asta daca trebuie neaparat sa reglez nivelul. Abia la primavara o sa mai trec pe acolo sa vad de motocicleta. Mesaj completat Stiu ca benzina intra prin jiglor, dar mai departe nu trece decat atata cata e lasata prin deschiderea aceea variabila in forma de coroana circulara formata intre acul de dozaj si stutul in care culiseaza. Recunosc ca nu cunosc la perfectie carburatorul, are destule subtilitati pt mine, dar mi-am dat cu parerea ca acul acela e asa facut incat, pe cat posibil, la orice pozitie a acceleratiei, cantitatea de benzina admisa sa fie proportionala cu fluxul de aer. Cat despre "patratul deplasarii" si "lege de variatie", poate am gresit ca m-am exprimat in termeni care nu va sunt familiari. Iertare.

O solutie eficienta pt alimentarea unui proiector cu LED-uri trebuie sa aiba la baza o sursa de curent in comutatie. Ceva ce nu e chiar la indemana unui amator neinitiat. La ora actuala exista circuite integrate specializate pt controlul unor surse de curent in comutatie, special pt LED-uri, dar costa f mult. Sunt abia la inceputul aparitiei lor pe piata. Decat sa reduci tensiunea cu un stabilizator liniar, precum LM7805, mai bine pui 2 proiectoare in serie si adaugi si o rezistenta.

Atunci n-am ce sa le fac. Fara putin efort nu se poate face nimic. Evident ca cel mai usor e sa cumperi, dar semnalizatoarele comerciale au in general montaje a caror frecventa de semnalizare depinde de puterea becurilor. Daca se arde un bec frecventa de semnalizare se dubleaza. Eu am preferat ca martorii semnalizarii sa infirme semnalizarea chiar daca s-a ars doar un singur bec.

Am facut montajul in vara anului 2007. Din pacate n-am timp acum sa va pun schema aia. Am facut-o pe hartie si acum n-o am la indemana. Va pun doar niste poze de atunci ale montajului: Va dau niste indicatii despre montaj: Montajul pe care-l vedeti contine mai mult decat doar releul de semnalizare. Pe langa semnalizare, el mai gestioneaza luminile de pozitie, lumina de stop, precum si martorii luminosi din bord ai acestora si claxonul, al carui electromagnet e comutat electronic de un oscilator. Semnalizatorul contine un oscilator construit cu un integrat 555 (in coltul din dreapta jos). Frecventa de semnalizare e fixata la valoarea standard de 1,4Hz prin componente R, C fixe. Detalii despre folosirea binecunoscutului integrat 555 gasiti la: http://www.doctronics.co.uk/555.htm, precum si in multe alte locuri. Oscilatorul functioneaza permanent (consuma doar 4mA) si da un semnal de comanda pt un tranzistor MOSFET, pt comutarea becurilor sau eventual a LED-urilor. Ele se aprind doar daca se actioneaza comutatorul de semnalizare. Pt fiecare din cele 4 becuri de semnalizare am pus cate un releu REED peste care am infasurat cate o mica bobina. Daca toate becurile sunt bune, curentul trece prin toate aceste bobine, actioneaza releele REED si se aprind in bord niste LED-uri martor care palpaie o data cu semnalizatoarele (o lumina martor pt stanga si alta pt dreapta). Totodata semnalul martorilor face sa emita si claxonul un scurt semnal acustic pt confirmarea functionarii semnalizarii. Durata acestui scurt semnal acustic se regleaza din potentiometrul din stanga-mijloc. (Cele 2 potentiometre din stanga-sus regleaza frecventa si taria claxonului) Daca unul din becuri se arde, nu mai lumineaza nici martorul de pe partea respectiva, nu se mai aude nici semnal acustic. Desigur, se pot pune LED-uri in loc de becuri, dar atunci bobinele releelor REED vor necesita mai multe spire. Totusi, in cazul LED-urilor detectorul de curent nu mai are rost sa fie facut cu relee REED, ci mult mai simplu, cu niste rezistente. Si pt becuri exista o solutie mai moderna de a detecta curentul cu niste circuite integrate comparatoare, de care n-am avut la data cand am facut montajul. Si eu am vrut atunci sa pun la semnalizatoare LED-uri in loc de becuri, dar n-am gasit LED-uri portocalii de mare putere la pret convenabil si am renuntat. Am pus totusi LED-uri albe pt lumina de pozitie fata, precum si LED-uri rosii la pozitia spate si frana. Aici este o vedere a amplasarii montajului in corpul de far al motocicletei (IJ): Mufa cu 5 fire intra in capsula tahometrului, unde alimenteaza mici LED-uri pe care le-am adaugat eu la cadran ca sa fie martori de semnalizare, pozitie spate si frana, precum si pt iluminarea scalei. Daca voi avea timp, pe la primavara voi reface acest montaj intr-o varianta si mai buna, iar daca vor fi doritori, n-o sa-l fac doar pt mine.

E total aiurea sa pui LED-uri, dar sa mai pui in paralel cu ele si niste rezistente. Pai atunci care mai e ratiunea de a inlocui becurile cu LED-uri? Nu se mentine frecventa de palpaire daca inlocuiesti becurile cu LED-uri? Pai eu mi-am facut releu de semnalizare cu 555 a carui frecventa de semnalizare e total independenta de faptul ca pun becuri sau LED-uri. Si e f simplu de facut. Ce atata teorie?

N-am K38, ci K36. N-am poze cu carburatorul asta si nici nu pot face acum, ca motocicleta sta acum in garaj la iernat, undeva la tara. Mesaj completat Pai daca acul acela ar fi conic drept, deschiderea prin care intra benzina ar avea o arie proportionala cu patratul deplasarii acului, in timp ce fluxul de aer care trece prin obturator are alta lege de variatie in raport cu deplasarea comenzii de acceleratie. Probabil fabricantul a dat o asemenea forma acului de dozaj incat atat cantitatea de benzina admisa in carburator, cat si fluxul de aer sa varieze dupa aceeasi lege in raport cu deplasarea comenzii de acceleratie (probabil aproape liniara), pt ca amestecul benzina/aer sa aiba mereu aceeasi proportie.

N-am gresit. Chiar am carburator K36. Nicaieri pe internet n-am gasit nimic despre el. Are plutitor cilindric de plastic cu un ax vertical concentric, ascutit in virful de sus unde e ventilul. Ca sa schimb nivelul ar trebui sa modific pozitia axului in raport cu plutitorul. E f bine intepenit. La carburatoarele noi vad ca plutitoarele sunt orizontale si actioneaza ventilul prin parghie, ca la WC-u, probabil cu eficienta mai mare.

Eu am carburator vechi K36. Mi se pare ca nu pot regla nivelul. Intr-o vreme aveam de gand sa cumpar carburator k68, doar asa, ca sa vad cum e. Dar m-am razgandit. N-am motiv serios sa-mi iau alt carburator.

Stiu, ca am mai discutat despre asta. N-am uitat. Dar totusi nu cred ca merg cu amestec prea sarac. Acul de dozaj il tin la canalul din mijloc. Daca-l pun cu un canal mai jos (in directia saracirii amestecului) motorul merge chinuit. Cat despre uzura, am mers 20.000km. Tocmai am inlocuit segmentii pe la sfarsitul sezonului trecut. Ma gandesc ca amestecul prea sarac afecteaza in principal pistonul si cilindrul, dar oare si carterul? Sa vreau si nu-l pot face sa consume 5l/100km, decat daca-l fac sa mearga prost.

Da, stiu si eu ca asa zice lumea ca e lege ca motocicletele rusesti sa consume mult fiindca-s rusesti. Producatorul mentioneaza si el un consum de 4-5l/100km. Si totusi, mie imi consuma 4l/100km doar daca e avansul prea dereglat si surubul de aer prea tare desfacut. Dar atunci nici bine nu merge, abia prinde 70km/h. Altfel, daca merge bine, consumul se mentine sub 3l/100km. Am avut si 2,5l.

Titlul topicului sugereaza ca te intereseaza consumul in functie de viteza. La mine: IJ 350cmc monocilindric, consuma 2,5-3l/100km. Daca nimeresc reglaje bune (avans si carburator) nici cu pasager si bagaje consumul nu depaseste 3l/100km, pe diverse drumuri (mixt). Viteza maxima: 110-120km/h. Mentionez ca am reglat de nenumarate ori avansul fara sa gasesc niciodata o pozitie care sa zic ca-i cea mai buna. In cel mai rau caz, daca aveam surubul de aer al carburatorului prea desfacut aveam consum de 4l/100km si nici nu mergea bine.

Eu am folosit in general Sinterom. Dar, mai importanta decat bujia zic eu ca este aprinderea. Degeaba e bujia buna daca aprinderea e slaba.

Multumesc. Nu stiu eu spaniola, dar m-am lamurit.

Multumesc pt film. E si asta o idee de verificare orientativa. Dar de fapt pistonul se mai dilata putin in timpul functionarii si face treaba mai buna. Semiringurile imi par totusi bune. Intreb totusi, altii cat de des le schimba?

Pai am si spus ca dupa ce l-am montat invers, l-am montat din nou normal. Atat pistonul, cat si cilindrul sunt de cota 00. Dar s-a mers cu acest set cel putin 40.000km. Probabil trebuie inlocuit si pistonul. Eu am schimbat doar segmentii, ca piston nou n-am. Oricum, concluzia este ca in carter nu se poate face compresie buna daca nu e si pistonul potrivit, in afara de segmenti. Mai am o intrebare: cam cati km pot sa tina in mod normal semirigurile? Mai mult decat segmentii sau nu?

Bine, nu ca nu i-am luat in serios pe cei care au incercat sa-mi dea un sfat, ci n-am apucat sa citesc replicile. Eu am scris primul post alaltaieri seara, iar ieri dimineata m-am sculat devreme si m-am dus sa lucrez la motor fara sa mai apuc sa vad mesajele. Pana la urma am inteles ca pistonul trebuie pus ca la carte, cu sageata inainte si ca fanta pistonului n-are ce cauta in fata ferestrei de admisie. Toata problema mea a fost din cauza ca mi s-a parut ca fabricantul a facut dezaxarea boltului invers decat ar trebui sa fie ca sa reduca smucitura de la finalul compresiei/inceputul destinderii (vedeti desenele si explicatiile lui CS_99_BIG, de la pag 76). De aia am tinut cu tot dinadinsul sa pun pistonul invers decat cum scrie la carte. Da, posibil ca doar mi s-a parut ca pistonul are bolt dezaxat in sens invers decat ar tebui. Alaltaieri am masurat distanta pe circumferinta intre gaurile boltului de o parte si de alta folosind o banda de hartie. Diferenta mi s-a parut ca e de aproape 1mm (nu 3mm cum s-a semnalat la pistonul de Jupiter cu cateva pagini in urma), deci boltul ar fi dezaxat cu cca 1/4mm. Am repetat masuratoarea de cateva ori si mi s-a parut clar ca boltul e putin dezaxat spre partea cu canal (adica invers decat ar trebui). Azi am mai cautat prin pod si am gasit 3 pistoane uzate de IJ ramase de la stramosii mei. Le-am masurat si pe ele cu o bucata de carton taiata cu atentie la unghiuri drepte, cu marginea sprijinita cu grija de muchia pistonului. De data asta n-am mai sesizat nici o diferenta intre distantele dintre gaurile bolturilor de-o parte si de alta. As putea spune ca boltul trece prin centru. Am gasit si un piston de masina, l-am masurat si pe el si are o diferenta clara de 3-4mm intre cele doua distante. Asa ca mi-am pus degeaba toata poblema asta. Mi-am pierdut o zi intreaga sa pun pistonul invers si apoi sa-l pun la loc. Mesaj completat Nu m-am referit la compresia in camera de ardere, ci la compresia in carter, despre care stiu ca ar trebui sa fie de 3-4 barr, dar invart motorul in gol si nu se comprima nimic, ca amestecul e impins inapoi catre carburator prin spatiul f mic de sub segmenti, intre piston si peretii cilindrului. Asta nu inteleg.

Salutari tuturor! N-am apucat sa citesc replicile voastre ca azi m-am si apucat de lucru sa montez la loc motorul demontat ieri. Referitor la ce zice drobu, exact ideea respectiva am incercat sa o aplic. Pistonul are bolt usor excentric, spre partea canalului. Ca sa fie mai usoara compresia, tinand cont de sensul de rotatie al motorului, pistonul trebuie pus cu boltul catre admisie (asa cum se vede clar in desenele lui CS_99_BIG). Totodata si destinderea capata forta mai mare in felul asta. Daca pui pistonul invers compresia devine mai grea, iar destinderea devine si ea ingreunata, rezultand smucituri. Bun, deci m-am hotarat ca trebuie sa pun pistonul cu fanta spre admisie, deci exact invers decat cum spuneti voi si cum scrie in carte. Intr-adevar, necazul este ca doi segmenti intra cu capetele prin ferestrele de baleiaj. Nu mi-a placut deloc, dar totusi am montat asa motorul si l-am probat, gandindu-ma ca totusi nu se freaca prea tare capetele segmentilor cand trec prin acele ferestre. Nu merge prea grozav, scoate mult fum, iar segmentii fac zgomot. Am mers cam 0.5km si nu mi-a placut. Iar l-am demontat si am pus iar pistonul cum a fost si cum scrie la carte. Dupa experimentul asta cilindrul nu-mi pare afectat, chiar daca segmentii au lasat cu capetele lor niste urme f slabe (dar la fel lasa si in pozitia normala). La randul lor, segmentii s-au tocit f putin la capete, nimica toata. Dupa ce am pus pistonul normal, motorul merge asa cum sunt obisnuit: destul de bine. Totusi, nu inteleg de ce excentricitatea boltului e invers decat ar trebui ca sa fie compresia si destinderea mai line. La urma urmei, nu mi-ar fi greu sa stric stifturile si sa fac altele unde trebuie. Poate experimentul meu n-a fost destul de concludent, ca pistonul s-o fi ovalizat si daca l-am pus invers n-o fi stat bine... Inca o problema: Cu ocazia asta m-am gandit ca n-ar strica sa vad daca nu cumva trebuie sa inlocuiesc si semiringurile carterului. Pana la urma am lasat-o pe altadata, ca e prea complicat. Dar am verificat compresia in carter si vacuumul in carburator. Ce am constatat: vacuumul in carburator mi se pare slab (astupand cu mana galeria de admisie), iar compresia in carter (unde stiam ca trebuie sa se faca 3-4 barr) nici nu exista, fiindca toata presiunea trece spre carburator prin spatiul dintre cilindru si fusta pistonului. Asa ca nu inteleg cum are loc compresia in carter (doar daca intervine presiunea dinamica la turatii mari, sau daca se dilata destul pistonul, sau daca ar fi o supapa care sa impiedice intoarcerea amestecului in carburator).

Azi m-am apucat sa schimb segmentii la motorul meu monocilindric de IJ. Fac operatia asta pt prima data. Pistonul are de-a lungul sau o fanta lunga si ingusta. Intrebari: 1: Ce rol are aceasta fanta? 2: cum trebuie montat: cu fanta spre galeria de admisie sau in partea opusa? Eu cred ca trebuie montat cu fanta spre galeria de admisie, aceasta fanta avand rolul de a crea un fascicul de amestec menit sa suplimenteze ungerea bielei si a boltului. Asa este sau ma insel? In topicul "IJ (Izh)" se discuta dupa pag 75 despre cum trebuie montat pistonul de Jupiter. Acolo nu se pomeneste nimic despre vreo fanta a pistonului, ci doar despre o sageata marcata pe capul pistonului, despre care unii spun ca trebuie sa fie spre admisie, altii spre evacuare. Totodata se pune in evidenta faptul ca boltul nu trece prin diametrul pistonului, ci e deplasat putin intr-o parte. Utilizatorul CS_99_BIG spune ca pistonul trebuie astfel asezat incat boltul sa fie catre galeria de admisie. El a facut acolo si niste desene si explica ca in felul asta compresia devine ceva mai lina si se mai reduc zgomotul si vibratiile. Daca pui pistonul invers, zgomotul si vibratiile sporesc, la fel si uzura pieselor. Eu n-am nici o indoiala ca CS_99_BIG n-ar avea dreptate. Am masurat pistonul meu si am constatat ca axa boltului este catre acea fanta lunga , deci am acum doua motive sa pun pistonul cu fanta spre galeria de admisie. Haideti acum sa stabilim clar cum trebuie pus, sa nu mai fie disputa aia de pe topicul acela.

De fapt, inainte sa modifici pozitia armaturii fixe ar fi bine sa incerci sa te limitezi doar la a curata contactele. Cu o sursa de tensiune reglabila verifici apoi la ce tensiune se pune in miscare armatura mobila. Doar daca tensiunea e prea mare (>7V) umbli la suruburile alea. Daca motorul nu merge bine inseamna ca e f slaba aprinderea. Si eu la inceput aveam probleme. Trebuia sa reduc distanta dintre electrozii bujiei sub 0.5 mm ca sa mearga binisor. Pornea greu si daca ratam pornirea dupa cateva incercari trebuia sa demontez bujia si sa o curat. La fel, daca mergeam o vreme cu viteza redusa, in treapta I si apoi opream, nu mai reuseam sa pornesc decat dupa ce curatam bujia. Dar nu mai am asemenea probleme de cand am facut aprindere electronica si am facut instalatie de 12V. Acum am scanteie puternica, pun bujie cu distanta dintre electrozi >1mm si nu mai trebuie sa o curat niciodata. Ba zilele trecute am indepartat electrozii bujiei la 3.5mm (cat am putut) si motorul tot merge.

Spune-mi te rog unde in Brasov se alezeaza cilindrii? Poate voi avea si eu nevoie.

In dreptul uneia din bobine e o armatura cu doua contacte fixe, care e prinsa in doua suruburi si poate fi inaltata sau coborata putin. Cred ca daca inalti putin armatura, releul e reglat pt tensiune mai mare, iar daca o cobori, da tensiune mai mica. Eu nu l-am reglat deloc, desi m-am trezit de doua ori cu becul de far ars. M-am rezumat doar la a curata contactele cu o lama de ras. O solutie mai buna este sa-ti faci releu electronic.