ViorelX

Acum mai intervine o problema. Puterea absorbita de stator nu este integral transformata in caldura. Daca ar fi asa, dinamul n-ar mai face nimic. In caldura se transforma numai puterea consumata de rezistenta statorica, care trebuie sa fie foarte mica pentru un randament bun... Iar un curent de ordinul 2 .. 4 A in excitatie mi se pare absurd. Pai la 12V si 2A, nu 4, excitatia absoarbe 24 W din 90 W, adica peste un sfert? Nu am facut masurartori din lipsa de timp, dar orice curent peste 500 mA in stator este mare, un caz cel mai defavorabil ar fi de 0.75 A, maaaaxim... Da, bineinteles ca rezistenta infasurarii de excitatie consuma putere si o transforma in caldura. Insa nu inteleg ce vrei sa zici in fraza: "Puterea absorbita de stator nu este integral transformata in caldura." Dar in ce altceva se mai transforma? Pai statorul poate sa fie si din magneti permanenti, care nu absorb nici un fel de nergie. Ca sa mentii un camp magnetic static nu e nevoie sa consumi energie. Daca statorul e bobinat si alimentat cu curent continuu, chiar toata puterea absorbita este transformata in caldura, doar datorita rezistentei infasurarii. Eu am masurat rezistenta infasurarii de excitatie a dinamului de IJ de 6V/45W. Are putin peste 3 Ohmi. In instalatia de 6V, la turatii mici curentul de excitatie este de cca 2A. La turatii mai mari (nu stiu cat, ca n-am avut turometru) curentul de excitatie ajungea la 0.8A. Probabil scade si mai mult in mers la viteze mari. Daca il solicit sa dea 12V, la turatii mici curentul de excitatie este de 4A. Da, este mult si asta scade f mult din eficienta dinamului. Adica se pierd 48W doar pt mentinerea campului magnetic inductor. La turatia nominala insa, acest consum scade. Eu am facut urmatoarea proba: Am alimentat separat bobina de excitatie printr-un acumulator de 6V, deci aveam curent de excitatie de 2A si un consum de 12W. La bornele dinamului am pus un bec de far de 12V cu 2 filamente de cate 45W puse in paralel. Deci 90W in total. Cu motorul pornit, la o anumita turatie (nu siut cat) dinamul furniza putere maxima pt bec (13V, 7A). Mie mi se pare rezonabil daca excitatia consuma 12W pt ca dinamul sa dea 90W. Nu va da putere destula la relanti, dar in plin mers, dinamul da putere suficienta si la 12V. Eu de fapt, cand merg cu motocicleta, merg la drum intins, nu pierd vremea prin oras sa tin motorul la turatii mici. Probabil ca pt asemenea cazuri solutia asta de a solicita dinamul de 6V la 12V nu este satisfacatoare. Dinamul se incalzeste excesiv daca tii motorul la turatii joase prea multa vreme. Eventual trebui facut un releu regulator care nu alimenteaza bobina de excitatie decat peste o anumita turatie a motorului. Dar vei fi obligat sa nu stai prea mult in loc, ca se descarca bateria.

QUOTE (elm @ Apr 23 2009, 10:42 AM) Domnilor, Nu mai stiu pe unde citisem de o trecere interesanta pe 12V a Ijurilor pe 6V. Interesanta, pentru ca nu implica nici-o modificare mecanica, chestiunea consta in schimbarea releului regulator (de incarcare) de 6V cu unul pentru 12V, home-made sau chiar cu unul original, de Ij. Evident, si bateria va fi tot de 12V. Dar cum nimic nu e perfect pe lumea asta, toata manevra inseamna de fapt, fortarea dinamului. Tipul care a lansat ideea zicea ca desi lucreaza in conditii mai proaste, dinamul batut de soarta rezista. Care ati incercat manevra? Singura opinie pe care am auzit-o e ca s-a prajit fara comentarii in citeva minute. Dar initiatorul sustine ca rezista fara probleme desi se infierbinta nitel, iar mobra consuma oleac mai mult... Asteptam opinii, concluzii practice, etc. Daca mai e careva interesat de idee, o sa o verific pirsonal peste vre-o 2 sapt si o sa va zic ce mi-a iesit mie. Numa' bine Eu am facut asa, inca din 2007. Am schimbat instalatia electrica de la 6 la 12V pastrand vechiul dinam de 6V/45W. Am facut un releu regulator electronic pt 12V. Ca sa dea dinamul 12V, curentul de excitatie se dubleaza. In loc de maxim 2A, va fi de maxim 4A. La turatia nominala curentul de excitatie necesar pt 12V va fi <2A. Merge fara probleme.

Nu se pune problema construirii unui radiator de putere uriasa pt disiparea surplusului de energie, ci realizarea unui releu regulator eficient, in care pierderile de energie sa fie de ordinul zecimilor de W sau a catorva W. Schema turceasca nu indeplineste aceasta conditie. Asta am avut de spus.

"In puii mei, cum dracu sa disipi 1200W? Apai ce curent tre' sa fie prin tiristoarele alea de sa disipi 1200W? Da' tu ai idee cam cit de mari tre' sa fie niste radiatoare pentru asa o putere? Iti zic io, n-ar incapea sub saua motorului. Nu mai spun ca ti s-ar supraincalzi c.oaiele, si nu face bine." Ma omule, lasa sticla aia, ca ai baut prea mult. Linistete-te! Nu eu, altcineva a sugerat ca ar fi posibila o disipare de 1200W. Cineva care crede ca magnetoul invartit la turatie maxima e in stare sa dea tensiunea de 70V la un curent de 20A. Eu nu recomand la nimeni nici macar schema aia turceasca, care estimez ca ar putea disipa cateva zeci de W, darmite nu stiu ce alta dracovenie de 1200W...

"Pentru ViorelX: mai bine ai citi temeinic înainte să atingi tastatura. Orice element dintr-un circuit electric sau electronic disipă o anumită cantitate de energie electrică transformată în căldură. AÂşa e fizica, peste tot există pierderi!" Serios? Saracu' de mine, nu stiam. Bineinteles ca sunt pierderi peste tot, dar una e sa fie pierderi de zeci de W in schema primitiva turceasca (cineva de mai sus a sugerat ca ar putea fi de 1200W!) si alta e sa fie pierderi de zecimi de W sau cativa W, intr-un convertor in comutatie bine proiectat. Da, ai dreptate si schema turceasca tot in comutatie merge, dar nu dupa principiul aplicat in sursele de comutatie moderne, in care energia se distribuie periodic intre inductoare si capacitoare, cu pierderi minime.

Exact! Uite unul care stie. Intr-adevar, trebuie folosita tehnica convertoarelor in comutatie, care nici nu e de ieri-alataieri si se cunosc numeroase variante de aplicare. Cred ca cea mai simpla varianta posibila ar necesita, pe langa puntea redresoare trifazica, un inductor, un MOSFET, un microcontroler si alte cateva piese ieftine. Disipare de 1200W? Pai asta inseamna un consum suplimentar de benzina considerabil.

Mai intai trebuie precizat clar faptul ca schema se refera la un releu regulator pt magnetou trifazic (alternator trifazic cu rotor magnetic). Ideea de a scurtcircuita la masa surplusul de curent dat de magnetou este primitiva si deloc progresista. Un asemenea regulator are intr-adevar nevoie de racire puternica. Exista cu siguranta si alta solutie de a regula tensiunea unui magnetou, fara a fi nevoie de disiparea energiei.

"Textul era: Daca barbatul ar sti realmente valoarea pe care o are femeia ar merge in patru labe. Toti barbatii au asezat virgula dupa cuvantul are. Toate femeile au asezat virgula dupa cuvantul femeia... " Eu de la bun inceput am asezat virgula dupa cuvantul 'femeia', fiindca numai asa mi se pare logica fraza. Oare toti barbatii testati au fost lipsiti de aceasta logica?

Da, daca a functionat bine cu vechea baterie, va functiona bine si cu o baterie de capacitate mai mare. Noua baterie va cere curent de incarcare mai mare, dar acest curent reprezinta doar o mica parte din curentul total al instalatiei (cu toti consumatorii conectati), pe care trebuie sa-l gestioneze releul regulator.

Asa stiu si eu ca functioneaza un claxon, cum descrie si mosulica. Asa e si claxonul vechiului meu IJ, pe care l-am desfacut si reglat de nenumarate ori. Credeam insa ca claxoanele motocicletelor mai moderne nu mai au ruptor platinat, ci sunt actionate electronic. Eu, dupa ce m-am saturat sa reglez de atatea ori claxonul, am strans surubul de reglaj la maxim, ca sa nu se mai intrerupa contactul niciodata si am facut un vibrator electronic cu circuit 555, care preia rolul ruptorului mecanic. Am reglat frecventa de oscilatie aproape de frecventa de rezonanta a claxonului. Problema e ca frecventa nu-i stabila si rar suna bine. Trebuie perfectionat, astfel incat oscilatorul sa se ajusteze mereu la frecventa de rezonanta a claxonului.

In film se foloseste un levier si se testeaza deformarea cu ajutorul franjelor moire. Mi s-a strambat si mie rezervorul, mult mai rau decat in film (realitatea bate filmul ), dupa ce mi-a cazut motocicleta multi metri intr-o rapa. Eram f necajit si convins ca n-am ce sa-i fac. Dar am reusit sa-l indrept f bine. Dintr-o bucata de fier cilindric si tije din electrozi de sudura am improvizat un ciocan, care se putea roti in jurul unei axe. Am introdus in rezervor ciocanul si axul de rotatie, fixat pe langa gaura busonului. Cu o sfoara actionam din afara acest ciocan. La inceput bateam slab, palpam cu degetul, sesizam de afara unde bate ciocanul si pozitionam axul pana nimeream pozitia de impact cea mai buna. Apoi bateam mai tare, pana se indrepta. Cu putina rabdare am reusit sa-l indrept bine. Mai avea mici imperfectiuni, dar le-am corectat cu putin chit, l-am finisat bine si l-am revopsit. Nu se mai cunoaste nici o urma de lovitura.

Imi amintesc cu nostalgie de bunicul meu, care a murit anul trecut la 90 ani si care pe la 80 ani inca mai mergea cu motocicleta. O artroza chinuitoare l-a impiedicat sa continue. Avea IJ 56. Pe vremea cand mergea el cu motocicleta, eu nu manifestam nici un interes pt acest sport. Abia din 2004 am inceput si eu sa circul cu motocicleta, dupa ce am reabilitat un alt IJ mostenit de la tata. Nu m-a interesat motociclismul, cu toate ca si bietul tata a fost mare motociclist. Pe mine nu ma interesa decat bicicleta. A trebuit sa moara bietul tata ca sa ajung sa fiu si eu interesat de motociclism. De la bunicu am primit sfaturi elementare pt repunerea motocicletei in functiune, in lipsa oricarui prospect disponibil si fara ca sa stiu atunci ca exista acest forum. Saracu parea f fericit sa vada ca ma preocupa sa redau viata motocicletei care a apartinut fiului sau, mort prea devreme.

Eu nu zic ca motorul de Jupiter n-ar putea sa fie bun. Ca sa fie bun trebuie bine reglat, insa reglajele astea nu se mentin in timp. Trebuie o aprindere electronica adecvata (cu senzori si microprocesor) ca acest motor sa mearga intr-adevar bine pe termen lung. Iar motorul de Planeta, totusi nu produce vibratii suparatoare in anumite conditii. Depinde de eficienta aprinderii si de avans. Cand aveam aprindere slaba vibra mai puternic si facea zgomot mai mare. Vibratii puternice, suparatoare apareau intr-un anumit domeniu de viteza: cam intre 70 si 90 km/h. Daca aveam avansul mai mic, limitele astea coborau la viteze mai mici, cu avans mai mare urcau la viteze mai mari. De cand am facut aprindere buna, vibratiile au scazut atat de mult, incat nu ma mai supara, zgomotul la fel s-a redus mult.

Si eu am IJ Jupiter 3 cu motor de Planeta. La RAR n-au fost nici un fel de probleme.

Bine, nu stim exact ce contine dispozitivul si cum functioneaza. Doar presupunem ca ar avea 2 magneti. Daca e asa, atunci: 1. Pretul e nejustificat de mare 2. Ionizarea combustibilului nu e posibila intr-un camp magnetic static. Pt asta e nevoie de camp electromagnetic de frecventa f mare. Ionizarea nu e posibila decat prin consum de energie din exterior. Sau poate ar fi posibila ionizarea unei substante fluide la trecerea printr-un camp magnetic static, dar trebuie viteza f mare de curgere prin acest camp (forta Lorenz).

"am eu o intrebare daca rebobinez un rotor de nipru cu sarma mai groasa, ajuta la ceva? pentru ca in primul rand mi s-a parut ciudat sa aiba o singura invaluire conectata non-stop la excitatie, si cam subtire... si daca prin marirea diametrului conductorului si binenteles pastrarea (sau poate ca nu) a rezistentei per total(capete) a minunii o sa avem o fiabilitate si un plus de putere (W)" Nu ajuta, ci dimpotriva duce la scaderea randamentul generatorului. In proiectarea unui generator se incearca minimizarea pe cat posibil a curentului de excitatie. Nu doar rusii au facut bobina de excitatie cu sarma subtire si spire multe, ci asa se face. Uite un simplu rationament: rebobinezi inductorul cu sarma de grosime dubla si sectiune de 4 ori mai mare. Atunci o sa-ti incapa spire de 4 ori mai putine. Da, poti creste curentul de excitatie de 4 ori, dar vei avea aceeasi solenatie (N*I), deci acelasi flux si aceeasi tensiune indusa. Nici un castig. Aparent n-ai nici ce pierde, fiindca puterea pierduta pe infasurarea de excitatie (I^2*R) ramane aceeasi. Da, dar o parte mai mare din curentul de la bornele indusulului va trebui sa alimenteze bobina de excitatie, deci ramane mai putin curent util disponibil, adica randament mai mic. Pt Andrei: E prea complicat sa-ti faci magnetou. Parca am inteles ca ai de gand sa-ti strunjesti statorul (care e indus). Pai nu-i admis. Trebuie facut din tole. Las-o balta. Iti propun o solutie extrem de simpla: Nu inlocui dinamul de 6V. Prin dublarea curentului de excitatie iti va da 12V. Asa am facut eu la motocicleta mea anul trecut si merge f bine. Creste pierderea pe infasurarea de excitatie si scade usor randamentul, dar la turatii mari aceasta scadere e nesemnificativa. Pt asta trebuie facut un releu regulator electronic. Nu zic ca e solutie excelenta, dar merge f bine si n-are rost sa te complici facand magnetou.

Amice, e gresit sa generalizezi spunand ca motocicletele astea asa zis "comuniste" (mie nici nu-mi place sa le numesc astfel) nu-s nici frumoase, nici puternice, nici rezistente... Eu pot sa-ti spun ca exista motociclete vechi, care daca au fost bine intretinute sunt inca in stare f buna de functionare si mai pot fi utilizate inca mult si bine de acum incolo. Unele sunt si frumoase. Bineinteles ca depinde de gust. Mie, personal, multe din motocicletele noi, moderne nu mi se par frumoase. Nu-s puternice? Depinde cu ce motociclete noi le compari. Nu le poti compara cu cele de viteza. Dar compara-le cu cele noi din aceeasi clasa si ai sa vezi ca de-a lungul timpului n-au ramas in urma cu performantele de viteza si consum. Nu-s rezistente? Eu, de pilda nu ma pot plange ca IJ-ul meu n-ar fi rezistent. Am circulat 20.000 km in 5 ani si n-am avut niciodata nici o problema mecanica. O problema majora a motocicletelor vechi este aprinderea, care e cam defectuoasa si ineficienta. Asta zic eu ca e principalul motiv pt care o motocicleta veche poate sa mearga prost, chiar avand motor f bun. Cu o aprindere electronica bine facuta poti face sa mearga f bine o motocicleta veche. De ce unii le prefera? Pe langa diverse motive personale ar mai fi unul care nu poate fi neglijat: costul redus de intretinere, posibilitatea de a invata tehnica si a-ti repara singur motocicleta.

"QUOTE (szocspeti @ Aug 25 2008, 04:35 PM) ce cauta biciclistul pe durm european ? din cate stiu este interzis." 1. Da, e interzis, dar nu pt ca e drum european, ci pt ca asa au hotarat anul trecut consilierii nostri judeteni sa interzica accesul biciclistilor pe mai toate drumurile nationale din judetul Brasov. Cam toate drumurile care ies din Basov au semn de interdictie pt biciclsti. Practic aproape ca nu mai ai pe unde sa mergi cu bicicleta. Si totusi, eu mai intai de toate sunt biciclist si nu pot renunta sa merg cu bicicleta. Cu toate interdictiile puse recent, eu tot circul cu bicicleta pe aceste drumuri, fiindca alte drumuri nu-s. Chiar ieri dupa-masa am trecut cu bicicleta pe acel drum. A fost extrem de aglomerat, cum este de obicei in ultima vreme. Cu 2-3 ani in urma nu era chiar asa. Dar de ce e atat de aglomerat? De data asta m-am uitat cu atentie la masini: marea majoritate aveau doar sofer si nici un pasager. No, uite de aia e atata aglomeratie. Lasati dracului masinile, ca-s prea multe si ne incurca pe toti. 2. Inteleg ca accidentul s-a intamplat dupa pasajul CFR de la iesirea din Cristian. Pai de la acel pasaj e mai putin de 1km pana la intrarea in Rasnov. Nu cred ca era cazul sa intre in depasire nici motociclistul, nici conducatorul auto. La acel pasaj se reduce viteza pana aproape de oprire, apoi urmeaza o curba, apoi ramane nimica toata pana la intrarea in Rasnov, unde oricum trebuie sa reduci viteza. De obicei e f aglomerat. Pe toata aceasta portiune nici n-ai unde sa accelerezi si nici nu se justifica sa maresti viteza mai mult de 50km/h. Doar ca sa castigi cateva secunde?

Este surprinzator faptul ca multe carti vechi prezinta informatii pe care adesea nu le mai gasesti in carti mai noi. Multe carti vechi sunt f bune, dar au fost aruncate pe nedrept la gunoi, pe motiv ca ar fi depasite. Probabil in carte nu se explica prin ce mijloace s-a pus in evidenta acea curba a descarcarii, care este doar schitata. Este imposibil cu un osciloscop obisnuit sa observi varful scanteii cu toate oscilatiile sale, despre care scrie ca ar dura doar 1 microsecunda si in acelasi timp sa observi si coada scanteii, cu durata de 1 milisecunda, dar mult redusa ca intensitate. Descarcarea scanteii este totusi un fenomen prea complex ca sa poata fi descris intr-un mod atat de simplu, cum ati sugerat dvs. Oscilatiile din varful scanteii au durata mult mai scurta decat perioada de oscilatie a acelui circuitului oscilant format din bobina si condensator. De buna seama trebuie altfel explicate. Eu as crede ca ar putea fi oscilatiile circuitului oscilant format din secundarul bobinei de inductie si capacitatea bujiei. Dar poate ma insel, si apoi ce conteaza ce cred eu... Vara trecuta cand mi-am facut aprindere electronica, am studiat problema cat am putut de serios si la testele pe care le-am facut cu un osciloscop neperformant am observat ca scanteia dureaza cam 100 microsecunde, insa are o evolutie f neregulata. Din unele documentatii gasite pe internet n-am aflat mare lucru, decat tot faptul ca o astfel de scanteie dureaza in jur de 100 microsecunde. O sa reiau studiul aprinderii cat de curand sper, cand o sa am timp. Eu raman la parerea mea ca o aprindere clasica n-are cum sa fie mai buna decat o aprindere electronica bine facuta. Oricum, discutia asta se abate prea mult de la topicul initial despre carburatoare. Cele bune.

QUOTE (cristi 57) "Incoerenta zici? ...probabil, nu sunt poet! In al doilea rand am facut aceasta expunere in baza unor teste, in acest caz fiind vorba despre aprinderea (cele originale) clasica si cea electronica de la dany. Asa se intampla cand nu citesti tot! Problema in schimb apare la ce afirmi: "scurt circuit la condensator" asa cava nu exista , deasemeni faci confuzii intre curent si tensiune, “autoinductie”? nu exista decit inductie intre circuitul primar si cel secundar al bobinei, circuit deschis si inchis prin platina. Expresii ca:“puternic amortizate” si altele... si spui de incoerenta!!! Admiti ca este un circuit oscilant dar fara oscilatii… d-le ma faci sa zambesc! …”ca sa produca acelasi effect”…adica ce? sa reduca scanmteia din transistor? Citeste documentatia aferenta aprinderii auto, apoi mai discutam(probabil ca nu va mai fi nevoie). Cunosc foarte bine sistemul de comanda tranzistorizata si cel prin descarcare capacitiva si avantajele lor. Fa teste cu osciloscopul, vezi ce iese si apoi afirmatii!" Ei bine, nu va cunosc si nu ma cunoasteti. N-are rost sa ne facem dusmani virtuali. Poate ca dvs sunteti un bun specialist in mecanica si v-as respecta pt aceasta competenta, dar in electrotehnica si electronica aveti lacune mari din moment ce habar n-aveti de fenomenul de autoinductie, oscilatii amortizate sau descarcare aperiodica. Mai grav este ca nici nu va dati seama ca nu stiti si va credeti mare specialist si acolo unde nu sunteti. Eu zic ca e bine sa ne dam cu parerea doar in domeniile in care suntem competenti. Am raspuns la explicatia dvs pt ca nu sunteti primul care-si imagineaza ca aprinderea clasica produce o succesiune de scantei datorita condensatorului pus in paralel cu platinile. Asa am crezut si eu la inceput, dar dupa ce am analizat problema atat teoretic cat si experimental (cu osciloscopul), am tras concluzia ca nu este asa. Intr-adevar, un condensator si o bobina legate impreuna formeaza un circuit oscilant, care insa nu e obligatoriu sa si oscileze. La deschiderea platinilor tensiunea de autoinductie a primarului bobinei de inductie creste, dar acel condensator, de obicei de 220nF, limiteaza viteza ei de crestere. La dimensionarea acestui condensator s-a facut un compromis: sa fie destul de mare ca sa nu creasca prea repede tensiunea de autoinductie, ca altfel arcul amorsat intre platini devine prea puternic, dar sa fie destul de mic pt ca tensiunea indusa in secundar sa creasca destul de mult si scanteia sa primeasca destula energie. Condensatorul se incarca, dar numai cu o mica parte din energia acumulata de bobina, ca restul s-a transferat secundarului prin inductie + pierderi. Dupa ce tensiunea de autoinductie a atins maximul, condensatorul se descarca pe bobina, dar cea mai mare parte din aceasta energie (care oricum e putina), se transfera tot secundarului prin inductie. Ramane mult prea putina energie ca sa mai aiba loc oscilatii (cel mult niste oscilatii f slabe care n-au putere sa mai intretina scanteia). Descarcarea scanteii se poate studia la osciloscop. O astfel de scanteie dureaza cam 100microsencunde, cam jumatate din perioada de oscilatie a cirduitului oscilant format din primarul bobinei de inductie si condensator. Evolutia descarcarii are caracter stohastic si e greu de modelat teoretic. Daca indepartezi electrozii sa nu apara scanteie, se observa intr-adevar o succesiune de oscilatii amortizate. La turatii mici motorul merge intr-adevar mai bine cu o scanteie de durata mai lunga. In acest scop s-au realizat aprinderi CDI multiscanteie, care dau intr-adevar o succesiune de scantei. Dvs ati tras concluzia ca aprinderea clasica este mai buna decat cea electronica (la turatii mici), dar am inteles ca va referiti la modul general, nu la aprinderea lui Dany. Ati explicat de ce credeti ca e asa, iar eu v-am spus ca si la aprinderea electronica se poate pune un condensator in paralel cu tranzistorul final (daca acesta n-are dioda de protectie) pt a obtine acelasi efect de multiplicare a scanteii (care de fapt nu are loc). In multe cazuri de aprinderi chiar se pune acel condensator, din motive similare (sa nu creasca prea repede tensiunea de autoinductie, ca sa nu se strice tranzistorul).

Eu intotdeauna ma feream sa las avansul prea mare tocmai ca sa evit riscul distrugerii motorului. De obicei faceam probe variind avansul intre 10 si 30 grade. Recent insa l-am fixat pe la 45 grade si merge chiar bine motorul, ba chiar mi-a scazut consumul ca niciodata pana acum (nu mai spun cat, ca iar o sa radeti unii de mine). Mi se pare mult 45 de grade si inainte mi-era frica sa-l maresc atat de mult. Avansul poate fi marit daca motorul e uzat. Al meu cred ca e destul de uzat si poate din acest motiv merge bine cu asemenea avans (Sau poate 45 grade n-o fi asa mult cum mi se pare?!). Acum nu pot recomanda oricui sa-si fixeze avansul la 45 grade. Nici eu nu-s hotarat daca sa-l las asa sau sa-l mai reduc. La pornire ma loveste adesea pedala. La viteze prea mici nu merge bine. Dar la pornirea de pe loc are demaraj bun, iar la viteza normala de mers, merge excelent. Niciodata pana acum n-am reusit sa gasesc o valoare optima a avansului. El trebuie reglat in functie de viteza, dar si in functie de multi alti factori: uzura (de care am mai mentionat), temperatura, umiditatea atmosferei, tipul de benzina,... Iata o consecinta a avansului prea mare: Ieri circulam cu motocicleta avand avansul fixat la 45 grade. Am intrat intr-o intersectie cu DN1 venind de pe un drum secundar. Acolo am oprit motorul fiindca am avut de asteptat multe minute pana sa prind momentul sa ma inscriu pe DN1. Cand sa-l pornesc si sa plec, motocicleta da inapoi. No, asa minune nu mi s-a mai intamplat niciodata.

QUOTE (cristi 57) "Revin cu o precizare in legatura cu afirmatia facuta mai devreme in legatura cu aprinderea clasica la nipra. Spuneam ca la pornire, turatie mica si medie scanteia este mai buna in comparative cu aprinderea electronica si asa este. Sa ma explic: la deschiderea platinei condensatorul care este incarcat in acel moment se descarca pe primarul bobinei de inductie, formand un circuit oscilant. Asta inseamna ca in realitate descarcarea are loc inainte si inapoi formand un flux indus in secundar. Deci in secundar va apare un impuls cu o tensiune mare urmat de alte impulsuri cu o tensiune din ce in ce mai mica. Deci o scanteie mare si altele mai mici. As compara acest fenomen cu o bila pusa pe peretele interior al unui borcan culcat, care eliberata va pendula din ce in ce mai putin pana se va opri. Aceast tren de scantei ajuta mult la pornire si la turatii mici, in schimb la turatii mari scanteia devine tot mai slaba datorita timpului de incarcare al condensatorului tot mai scurt. Cu cat timpul de inchidere a platinei este mai lung scanteia va fi mai buna. Daca distanta la platina este prea mica, atunci la deschiderea ei s-ar produce un arc electric care ar diminua descarcarea condensatorului pe bobina, lucru ce-ar duce la o scanteie slaba. In practica s-a ajuns la un compromis(unghiul dwell). In concluzie la turatii mari scanteia este foarte mica sau chiar deloc. Cine a trecut pe aprinderea electronica cred ca a constatat cu surprindere ca motorul urca mai usor in ture ajugind mult mai sus decat era obisnuit ca turatie. In schimb pornirile nu sunt mai usoare si nici mersul la ralanti mai stabil. Totusi motoarele pornesc lafel de bine si daca tensiunea este mult scazuta. Celelalte avantaje ale aprinderii electronice sunt dĂŠja stiute, nu mai repet." Cam incoerenta explicatia si inexacta. 1. In momentul deschiderii platinilor, acel condensator pus in paralel cu platinile este descarcat, fiindca a stat in scurtcircuit. 2. Da, dupa deschiderea platinilor condensatorul si bobina formeaza un circuit oscilant, dar nu au loc oscilatii, fiindca sunt prea puternic amortizate. Condensatorul ala are de obicei 0.22microF. Daca apuca sa se incarce pana la 400V (ceea ce nici nu reuseste, pana sa se aprinda scanteia), abia va inmagazina cca 20% din energia pe care o acumuleaza o bobina de inductie obisnuita la curent de 5A. Cum apare scanteia, energia acestui circuit oscilant se si consuma, incat n-o sa mai aiba loc oscilatii. Rolul acelui condensator este de a incetini cresterea tensiunii de autoinductie pana la o rata la care slabeste f mult scanteia care apare intre platini. Fara acel condensator, in momentul deschiderii platinilor, tensiunea de autoinductie creste prea repede si apare scanteie intre platini insotita imediat de un arc electric in care se canalizeaza aproape toata energia inmagazinata de bobina. La bujie n-o sa mai ajunga mare lucru. Cu acest condensator se reduce mult arcul nedorit dintre platine si revine mult mai multa energie pt scanteia bujiei. Daca dvs ati observat ca motorul va merge mai bine la turatii mici si medii cu aprinderea clasica decat cu o anumita aprindere electronica, explicatia trebuie sa fie alta. Nicidecum acel condensator nu face minuni producand numeroase oscilatii si scantei. Dealtfel un astfel de condensator se poate pune si in paralel cu tranzistorul final al aprinderii electronice, ca sa produca acelasi efect.

Uite ca nu degeaba limita de viteza in localitati e prevazuta la 50km/h, iar daca intri pe banda a 2-a trebuie sa circuli cu viteza mai mare decat cei de pe banda a 1-a. Bineinteles ca e riscant sa intri pe banda a 1-a cu viteza mai mare decat altul care circula pe banda a doua, mai ales in dreptul unei benzinarii. Trebuie sa fii mai prevazator si sa fii constient ca soferii auto nu te observa intotdeauna. Si eu era sa ma lovesc anul trecut de o masina pe un drum comunal f rar circulat. Cu putin inainte de intrarea intr-un sat m-a depasit o Dacie cu niste tarani. M-am mentinut in urma Daciei pana am intrat in sat. Drumul era prost, plin de gropi si atat eu cat si masina serpuiam pe drum ocolind gropile. La un moment dat Dacia a intrat mult in stanga. Credeam ca ocoleste niste gropi mari si m-am dus si eu in stanga. Cand colo, masina a virat la stanga pe un drumeag abia vizibil, fara sa semnalizeze. Cu greu am reusit sa franez la limita. Bineinteles ca taranii nu s-au impacientat catusi de putin. Eu insa m-am invatat minte ca intotdeuna trebuie sa las mai mult spatiu pana la masina din fata, sa adaptez viteza la conditiile de drum, sa fiu mai prevazator, etc...

Pai asa si trebuie: apropii magnetul de senzorul Hall, acesta da semnal redus, IC-ul da la iesire semnal ridicat, bobina se incarca. Departezi magnetul, senzorul Hall da semnal ridicat (trebuie >8V), IC-ul da la iesire semnal zero, bobina se intrerupe. Nu mai trebuie nici un tranzistor PNP. Citeste documentatie despre 555.

La intrarile 2+6 se poate aplica tensiune de la 0 la 15V. Ca sa basculeze tensiunea minima trebuie sa fie <1/3 din tensiunea de alimentare (sub 4V), iar cea maxima >2/3 din tensiunea de alimentare (peste 8V). Daca faci montaj cu senzorul Hall care da semnal de doar 5V n-o sa-ti functioneze. La apropierea magnetului bobina va fi parcursa de curent, care nu se va intrerupe dupa indepartarea magnetului daca tensiunea la bornele 2+6 nu depaseste 8V.