moshulik

Alta schema de aprindere - mult mai simpla si mai ieftina - in principiu doar protejeaza platina, dar practic mareste si puterea scanteii, prin cresterea vitezei de deschidere a circuitului. Eu mi-am pus pe oltcit si nu prea mai am emotzii la pornirea pe frig sau mai ales pe umezeala. -------------------------------------------------------------------------------- http://www.tehnic.go.ro/aprindere.htm Schema unei aprinderi electronice foarte simpla si fiabila. Practic nu este decat un releu tranzistorizat, care reduce curentul care trece prin platina (si opreste uzarea acesteia). Eu am realizat schema de mai sus folosind piese echivalente gasite printr-o sursa de PC. Deci, daca putetzi pune mana pe o sursa de-asta defecta (are destule componente bune ramase), luatzi schema si datzi fuga la un electronist si va incropeste jucaria. Apare si o crestere a puterii scanteii - deoarece frontul de deschidere a platinei (care acum se face in tranzistor, platina da doar "informatzia", nu mai conduce curentul de fortza) devine muuult mai abrupt decat deschiderea mecanica a platinei. Eu mi-am montat-o pe masina, pentru ca banuiesc ca am platina uzata si decat sa schimb la platini(dat jos delco, schimba, du-te la reglaj avans la stand...) e mult mai avantajoasa solutzia de mai sus. Piesele de noi din magazin nu cred ca fac mai mult de 100.000 - maxim. In caz ca electronica cedeaza, se comuta un singur fir - firul care vine de la platina la "ruptor" se muta pe pinul "bobina" si astfel circuitul redevine "clasic", original. Rezistentza aditzionala de pe bobina se lasa pe locul ei, se culege "plus" de la firul care alimenteaza bobina (inainte de rezistentza). Firul turometrului se lasa legat pe bobina (nu pe rutor, deoarece turometrul interpreteaza fronturile pozitive de tensiune). Condensatorul din dreapta schemei este chiar condensatorul care deja se gaseste pe delco - se deconecteaza de pe platina si se leaga dincolo. Ce sa mai... poate si din cauza incalzirii vremii, dar rezultatele sunt clare - poate fi doar cazul meu izolat - mai mult ca sigur am platina uzata - nu am umblat la ea de cel putzin 20.000 de km de cand am luat masina. In felul asta se ocoleste uzura platinei (merge si cu platina uzata) dar mai ales - se opreste complet uzura pe mai departe a platinei.

Eh... sa inteleg ca am pierdut un spectacol pe cinste duminica. Eu m-am prezentat la datorie sambata, dis de dimineatza, dar nici macar atunci nu am apucat sa pun mana pe o surubelnitza, un ciocan ceva, sa zic si eu ca am lucrat la nepra. Duminica in schimb nu am rezistat curiozitatzii de a mai numara supapele de pe simson, de gadilat culbutorii... operatziuni executate strict din ratziuni afective. A... iar cu monstrii mici cazutzi prin locuri greu accesibile - mie la simson de exemplu imi cad in mod frecvent capacelele alea de otzel din capatul tijei impingatoare de la culbutori. Si cad si se opresc fix in capatul opus al tijei. Solutzie - aplicabila la simson cel putzin, pentru ca predomina aluminiul prin zona respectiva - se ia o vergea cat mai subtzire si elastica, preferabil din material plastic si i se lipeste in varf cu scoci o jumate de magnet de neodimium, de-aia de hard-disk, mici si dati draq, dupa care se cotrobaie aria de interes unde se suspecteaza ca s-ar fi ascuns maruntzisurile alea. Cat despre cazul specific al lui Demo - daca sigurantza aia este in baie si este suficient de mica incat sa o apuce vreun chef de a se baga printre suncile de la ambielaj si carter, atunci ar cam reprezenta o problema... Poate trec intr-o seara si iti las vergeaua aia cu magnet, sa scapi de un stres. A... ai pus si cilindri/pistoanele/chiulasele pe motor ?

Bai frate, dar parca trabantu nu ar avea motor in doi timpi mai... Si eu stiu ca are 3 cilindri si are motor in doi timpi. Asadar.... Ala bestie de motor. Stie cineva specificatziile unui motor de trabant ? Trebuie sa fie o fiara dementa, daca are 7-800cmc si e in doi timpi. Cum i-ar sta pe un cadru de M ? )))

Aoleu... cotul ala e criminal. De cate ori ma opresc si vine cate un curios sa se uite cu degetele pe la alternatorul meu, trebuie sa-l imping repede de tot din zona periculoasa. E ciudat rau cotul ala de evacuare. La 2-3mm de el nu simtzi caldura radianta, dar daca l-ai atins, lipeste pur si simplu pielea si te marcheaza. Nah... cum inmatriculam noi motoare, la fel ne inmatriculeaza si ele pe noi . Faza urata e ca nici nu face "SFRRRR", te prinzi cam dupa o juma de secunda ca esti pus "la copt". Metoda absoluta la arsuri - OTZET - cat mai repede posibil de la accident - imbibatzi o vata in otzet si legati-o cu scoci in zona afectata. Chiar daca pielea aia oricum pica, macar nu mai ustura.

Metoda asta nu spune nimic totusi de pregatirea lantzului inainte de "inmuiere". Cum il bagi, cu tot jegul de pe el sau il lasi inainte in solvent ceva, benzina, decarbusolv.... ? sau doar il stergi cu o "carpa curata de praf".

Instantaneele sunt rupte din realitatea primaverii 2003, un an bun in general, s-a facut benzina buna; imaginile surprind aspecte relevante de la festivalul "Marea Asamblare Nationala", ce a reunit in acelasi loc maruntaiele fierului, imprastiate in raza apartamentului si concetrate in balcon. Din expozitzie lipseste o piesa de rezistentza, "(il) Car ca un Bou (pe scari)", ce infatzisa coborarea subiectului din abstract (balcon) in concret (parcare). De atunci, Simu a vazut multe peripetzii, momentan ma asteapta cuminte sub prelata, cu o baterie resuscitata si o toba de japoneza, in rest in aceeasi stare de echilibru stabil care si-a dovedit fiabilitatea. Clar m-am tampit, dar asa e mereu... ultimele clipe de "sevraj", pana la doza, sunt cele mai lungi. Am baterie, am compresie, am geaca, am chiar si asigurare, nu mai imi trebuie decat vreo 10 grade in ambient si epopeea va continua.

Lucrarea numarul 7 : "Autoportret" Remarcabil efectul de oglindire. That's all, folks.

Lucrarea numarul 6 : " Fiare moarte in natura" Imagine plastica, aceasi stare a obiectului, vazut insa acum intr-un mod banal, lipseste agresivitatea, fortza. Obiectul este redus la starea concreta, este inapoiat naturii din care incearca sa se desprinda. Canalul care se vede in planul secund amplifica ideea - tabloul putea fi numit "Rabla la canal"

Lucrarea numarul 5 : "Priveste inainte cu manie" Extraordinar unghiul sub care a vazut pictorul aceasta scena. Brusc, simul prinde viatza, isi capata identitatea si originalitatea - apare alternatorul pro-eminent si distinctiv, rezervorul mascheaza lipsa sheii, dar fore-groundul este dominat de deformarea perspectivala a rotzii fatza, ce apare mult mai mare decat cea din spate. De asemenea, privirea farului fixeaza un punct putzin lateral obiectivului - apare miscarea. Urmele muncii zac undeva in dreapta-i, conserva din background apare in dimensiuni net inferioare imaginii agresive a rezervorului cromat.

Lucrarea numarul 4 : "Lumina si crom" Un instantaneu cu o fortza expresiva scazuta, mai mult un joc de lumini si umbre. Subiectul central incepe sa atinga desavarsirea, contrastele de negru/crom sunt sincronizate cu aspectul agresiv, taurin chiar, cu care "sim-ul" priveste catre o conserva din peisaj.

Lucrarea numarul 3 : "Iobagi sub cric" Artistul incepe sa contureze personalitatea motorului, fetzele creatorilor sunt ascunse obiectivului, fortele lor se indreapta sinergic catre stabilizarea masinii, care urmeaza sa se aseze in matricea fecunda a pamantului ce o hraneste.

Lucrarea numarul 2 - "Intestine" In continuare, acceasi stare a subiectului central, este inca un schelet inert, inca nu si-a conturat o personalitate. De data asta, personajele secundare sunt antrenate intr-o miscare ferventa, browniana chiar, prim-planul contzine toate elementele creationismului si contrasteaza cu cenusiul blocurilor gri din fundal, de un prozaic depresiv

Bine ati venit la vernisajul expozitiei "Simson", vazut in perspectiva imbinarii aspectului clasic cu usoare tenta de rabla, accente dure de rugina, impletite estetic in apropierea minimului necesar pentru statutul de functzional. Mai intai : "O fereastra spre lume", in care artistul (eu, moshulikul) se apleaca atent la problemele unui schelet metalic ce priveste ganditor cu farul lui mare catre Demo, un artist care a atins desavarsirea in domeniul expresionismului prin simson.

Imi asum paternitatea pentru boxerul de 1100 cmc racit cu aer care se zareste in poza langa simson, totusi nu pot sa nu remarc cu surprindere balta imensa de apa care a curs probabil din sistemul de racire al simsonului, balta pentru care subliniez, balta cu care nu am nici un amestec (de fapt un un amestec, cam prea sarac). Sau o fi o balta de benzina si se pregateste o inmormantare de viking pentru vreunul din cele doua utilaje. Nu stiu... Poate ne explica Demo cum se face inmormantarea ca la vikingi a motorizatelor. Cred ca el are mai multa experientza ))))))))))))))))))))))))))))

Am gasit o varianta. Sunt in IDM, pe la Basarab si cred ca in orice piatza niste aparate radio FM super mici si usoare si fiabile si mai ales DIGITALE si mai ales si mai ales costa 100 de mii - au doar un buton de volum si inca doua butoane digitale care comanda cautarea urmatorului post FM. Deci sunt ideale pentru ce ne trebuie. Merg la baterii AAA ( o leaca mai mici ca R6). Deci asta ar fi receptorul. Un emitzator in FM se face foarte repede. Mai pun o data schema. Varianta de montaj : Se fixeaza emitzatorul si radioul undeva pe motor. Emitzatorul emite pe 90 de MHz sa zice, radioul este acordat tot pe 90MHz. Emitatorul ei receptorul partajeaza antena, care nu este o antenta explicita, firul care ar trebui sa vina la antena se leaga la mufa pentru casti - firul pentru casti joaca si rol de antena - castile - se folosesc casti de-alea care intra in ureche - 30 de mii. O casca se foloseste pe post de casca - se baga in ureche, iar cealalta e pe post de microfon !!! - merge la emitzator. In orice caz, mufa intra fix intr-un jack mama de pe "partea fixa". Singura problema ar fi fixarea microfonului intr-o pozitzie convenabila, sa nu zboare cand pui sau scotzi casca. O solutzie mai decenta ar fi cumpararea unui "hands-free" pentru GSM-uri, dar nu stiu cat costa. In orice caz, ar rezulta un sistem puternic paralel, toata lumea fixata pe aceeasi frecventza. A... si alta idee - poate stie vreun electronist mai batran ca mine cum se poate face un emitzator care sa emita pe o banda cat mai larga de frecventza - sa acopere toata plaja 88-107. In felul asta, ar fi o reala placere sa bagam spaima in "conservari" - cum ar fi sa-i taca "O-zon"-u din radio si sa se auda "Autoturismul cu numarul xxxxx e rugat sa traga pe dreapta pentru trecerea coloanei oficiale" ))))))) Deocamdata am luat radio-ul, am majoritatea pieselor pentru emitzator, sper sa reusesc sa-l injghebez si sa vad cat bate. Dar eu zic ca bate lejer cateva sute de metri. Eu am facut un emitzator cu un tranzistor si batea cel putzin in tot apartamentul - prin peretzi, oricum. Schema asta are 3 tranzistori, deci clar e mai tare. A... iar consumul intregului sistem e foarte mic, nu se justifica trasul firului de la sistemul electric al motocicletei. Plus ca in felul asta potzi sa tzii "mobilu" atasat permanent , nu esti legat de motor. Super tare chestia asta, la biker-party, sa-ti regasesti cortu )))) Aista-i adresa cu emitatorul : www.moshulikkk.home.ro/emitator2.gif

Si o schema de emitator FM : www.moshulikkk.home.ro/emitator2.gif

am gasit o schema de aprindere electronica. sa incerc sa o pun : [imgmoshulikkk.home.ro/aprindere.gif/IMG] mama ma-sii de tehnologie.... auzi, cica sorry, dynamic pages in the img tags are not allowed.... deci www.moshulikkk.home.ro/aprindere.gif moshulikkk.home.ro/aprindere.gif mama ma-sii ... aitiu asta.... asadara... copy-paste la : www.moshulikkk.home.ro/aprindere.gif La intrare, in stanga, vin doua fire de la alternator - e necesara tensiune alternativa - firele se iau de pe oricare doua faze iesite din statorul alternatorului (pana sa treaca prin diode). SAU acolo trebuie sa vina un oscilator dreptughiular (cu e555 de exemplu) care primeste tensiune continua si scoate semnal dreptughiular, ce poate ataca transformatorul ridicator Tr. Deocamdata ma apuc de cercetat o sursa de tensiune ATX de calculator, sa vad daca e buna pe post de "donatoare". Am gasit deocamdata o punte redresoare (KBL406). Tot intr-o sursa atx se gaseste si un transformator si diode la greu. Rezistentele alea ohmice cam trebuie cumparate cred. Sper sa ajung la magazinul de piese sa vad cat costa astea - piesele critice - condensatorul principal - ala de 1uF/500V si mai ales tiristorul T3N6. Condensatorul de 0.22uF/100V este chiar in persoana condensatorului de aprindere care deja se gaseste pe aprinderea clasica. Faza cea mai placuta la aprinderea asta electronica este ca merge alimentata si la 4-5-6 Voltzi... S-ar putea totusi sa gresesc, anume circuitul de comanda a tiristorului - cele doua rezistentze sa manance cam mult curent, la tensiuni mici si atunci ar trebui un etaj de comanda cu tranzistor... sa vedem ce iese... Sper sa pot identifica in sursa de pc vreun tiristor... condensatorul costa 35.000. Am gasit un declansator mai bun pentru tiristor : www.moshulikkk.home.ro/triger.gif Va tin la curent (400V DC) ))))))

Da , la faza cu aglomerarea ai dreptate, cel putzin pe coborare trebuie facuta "stratificarea". Eu am facut transfagarasanul cu bicicleta, urcare (pe langa) dinspre Sibiu si coborare pe partea argeseana si cred ca este chiar mai placut decat cu orice alt mijloc de transport. Peisajul este super, mai ales prima parte, cand ai vizibilitate absolut totala. Traseul merge facut chiar intr-un week-end - cu punct de intalnire - fosta cabana Cota 2000 - care a ars, dar acum e numai buna de campare. Asta e in partea argeseana a tunelului. Dincolo e cabana Balea Lac, dar are pretzuri prohibitive pentru "comunisti". Oricum, ar fi o idee sa ne adunam acolo intr-o sambata seara, si sudistii si nordistii. Din Pitesti sunt cam 100km pana la Balea mi se pare. Dinspre Sibiu nu stiu cat e, e mai putzin ca distantza, dar panta e mai abrupta.

Alta jmecherie simpla si ieftina - se pune o simpla DIODA intre platina si bobina de inductzie. Se pune in sensul de a conduce curent de la bobina catre platina. In felul asta se protejeaza platinase imbunatatzeste si scanteia - acumularea inductiva nu se mai descarca si pe primar, unda de reflux se concentreaza pe secundar, pentru urmatoarea scanteie. Dioda trebuie sa fie de cel putzin 30Amperi si 400Voltzi.

Singura metoda care functioneaza in cazul meu este urmatoarea : In mers nu se abureste, pentru ca las aerisitorul deschis. La semafor nu mai respir ))))))

Man, atat face xeroxu si eu unul prefer mirosul proaspat de xerox (imi aminteste de facultate), decat raceala privirii reci cu care se uita un monitor la mine. Poate nu toti au acces la imprimanta ieftina si nici laptop sa depanezi jawazukiul "online".

Bueyy... sunteti primitivi. EU... licean fiind, ma amuzam construind emitzatoare in FM. Costa cinspe mii de lei un tranzistor un on beceu amarat si cateva piesulici pe langa el. Oscilatorul iese destul de repede, tot ce mai trebuie partea mecanica, cum articulezi microfonul sa iti vina in dreptul vorbitorului, apoi semnalul de pe microfon se pune direct pe baza tranzistorului si iese o bijuterie de modulatzie in frecventza. Si deci asta ti-e emitatzorul. Merge alimentat cu cat vrei tu, preferabil din baterii, ca altfel variaza frecventza cu tensiunea de alimentare. Apoi mai trebuie cumparat un radiou de-ala ieftin din piatza si acordat pe aceeasi frecventza din banda FM ca si emitatorul, o frecventza comuna (reglabila in plaja 88 - 107 MHz) si aleasa incat sa nu fie post de radio pe-acolo, sa bage bruiaje. Emitatorul intr-un tranzistor bate linistit cateva sute de metri in linie dreapta. (Eu bagasem intr-un telefon de-ala obisnuit, fix, alimentat emitatorul chiar din tensiunea de lucru a telefonului si automat modularea pe frecventza se facea prin alimentare si prindeam ce se vorbea la radion-casetofon, pe care inregistram pe o caseta ) . O sa va caut o schema de oscilator de-asta de incredere. Receptorul nu merita sa-l faci, ca are multe piese si muncesti aiurea, cand poti sa-l iei de-a gata. A... si parca am vazut o data la un magazin de electronice chiar si emitzatoare de-a gata, cu tot cu microfon, se numeau "de scena", cum au aia la televizor. Dar daca merg cu voi in grup, v-am ars, ca eu nu am fisa la bujie de-aia din nichelina bobinata, ci sarma de cablu TV si va bag bruiaj la greu

Am si eu o baterie de-asta cu PASTA ACIDA . Asa se numeste, nu cu "gel". Are niste placi de plumb, iar intre ele este aceasta pasta acida, care are aspectul unei hartii de sugativa uda cu o substantza intepatoare la limba. Va intrebati probabil de unde stiu asta... Bateria am luat-o pe 2 beri de la aia care au masinutze de-alea pentru plimbat copii mici si pentru ei nu mai era buna, era terminata, nu mai tinea curent in ea. Eu am pus-o pe motor si pentru ce imi trebuia mie (o leaca de curent de excitatie pentru alternator) era buna, ca aveam aprindere pe magnetou. Dupa o vreme, bateria a murit de tot. Motivul - din socuri/vibratzii s-au rupt legaturile de plumb dintre celule. Am taiat-o, i-am scos capacul si am refacut legaturile dintre celule cu sarma de cupru lipita cu cositor de capetele celulelor. Inauntru nici pic de lichid, apa sau acid, totul era impregnat in "hartia" aia. Dupa ce am refacut legaturile, am pus un burete peste celule, un plastic tare, apoi am mumificat-o bine de tot in scoci. Am pus-o la incarcat si tine curent in ea cam o zi doua bine, apoi mai ramane o tensiune reziduala, care-mi permite sa pornesc motor impins (acum am aprindere pe bobina). Deci asta ar fi problema cu bateriile cu pasta acida - nu rezista la socuri/vibratzii - trebuie infasurata bine in ceva "suspensii". La alea normale, legaturile intre celule se fac prin bare de plumb mult mai groase ca la astelalte. Altfel, ai numai avantaje la astea cu pasta acida.

Pentru ca un sistem de injectzie complet si de-a gata nu este doar scump, ci foarte scump. De exemplu "calculatorul" de dacie berlina costa 600$ am inteles, desi el nu face treaba nici de 200 de mii de lei. De acord ca o presiune mai mica nu duce la o pulverizare perfecta, dar comparativ cu un carburator (care pulverizeaza benzina la diferentze de presiune de 0.1 -0.2 atmosfere....... totusi e o diferentza, pana la 3-4. Oricum, crezi ca mie nu mi-ar placea sa fac rost de o pompa de injectzie de cielo sau dacie ? Dar de unde sa gasesc asa ceva si sa mai fie si ieftina... ? Ideal ar fi sa gasesc una busita, pentru ca in general sa arde doar motorul electric, din cauza ca se merge cu rezervorul gol si nu mai are racire. De multe ori se prajesc doar periile, nu neaparat bobinajul. In orice caz, zi-mi tu de unde gasesc macar mecanica de pe o pompa de injectzie la un pretz de 3-400.000 sau cu tot cu motor - pana in 500 de mii si nu mai insist cu metode "alternative" de generat presiune. In alta ordine de idei, m-am gandit la o alta metoda de a stoca presiunea - anume o butelie obisnuita, fosta de gaz, pe care o aerisesc bine de tot de gaz si in care pot sa bag aer comprimat linistit, pana la 6-7 atmosfere si mai bine... As fi penibil daca as mai vrea sa fac un sistem de robinetzi cu bila pentru deconectarea presiunii si reumplerea recipientului intermediar cu benzina, apoi inchiderea liniei de benzina si reconectarea presiunii etc... A... iar in ceea ce priveste sistemul de comanda. Am aflat ca meseriasii pun pe dacii cu injectzie comanda "pe direct", in cazul ca se arde "calculatorul", adica exact un monostabil integrat care tine cont numai de turatzie. De-asta vreau sa-mi construiesc si eu, numai ca mai adaug cativa senzori - anume pedala acceleratziei plus un "shoc" electronic actionat manual. Daca ma enervez pun si senzor de temperatura (termorezistentza-amplficator operatzional-tranzistor inseriat cu rezistentza de descarcare a monostabilului) si sonda lambda (aceeasi poveste). In fine, ma rezum la minimul necesar pentru faza 1 a proiectului. Presiune de 3-4 atm. din roata, duza mare la injector, comanda analogica cu e555 cu senzori - turatzie si deschidere clapeta. DACA da rezultate, trec la faza a doua - pompa de injectzie benzina in imersiune intr-un vas cu benzina intermediar cu nivel constant asigurat de un pahar de carburator de simson, micsorez duza la injector (in felul asta pastrez debitul) si comanda digitala cu microcontroller.

Injectorul este aproape gata. Probele preliminare indica sanse mari de reusita. Mai trebuie sa execut o lipitura cam problematica, intre doua piese de cupru masiv. Cand e gata jucaria, pun scheme complete.