dezamagitoru Postat Martie 22, 2009 Share Postat Martie 22, 2009 Capitolul 1 “…si zi, unde mergi, incolo sau incolo?” “aaaaaa…..” De-aici incepe drumul, din “the point of no return”. Caci daca pana aici eu mi-am ales drumul, de aici drumul m-a ales pe mine. Buna alegere Dar nu asa incepe povestea, ci banal, textul standard: “Da pisi, cum sa nu scumpa mea, diseara sunt acasa, si tot ce ramane din weekend sunt numai al tau, muah! Si eu! Tzok” mda… Asa ca ma scol eu ca omul gospodar (adica inainteaaaa.... stiti voi) pe la 6 si’un sfert, beau apa (ca noaptea dinainte rupsesem baierile), adorm la loc si ma trezesc din nou la 8. Phiiii.... soare frumos afara... Hai, echiparea si incalecarea! Bun, deci plec pe Cheia, ca tre’ sa trec pe la Pisi pe acasa sa iau aparatul de foto. Nu ca-s marele pozar, dar macar sa am ce arata cand nu ma cred interlocutorii Si nici mare amator de Cheia nu sunt, ca nu-mi plac camioanele, dar deh, conform planului, ajung repejor in BV, trag o cafea la OMV la gara si bag inapoi Siriu. Pe la 3-4 sunt acasa, sa nu ma apuce noaptea. Deja abandonasem total ideea de a pleca la Cluj de-mi venise in cursul saptamanii. Cica ninge in uichend. Brrrr!!!!! Toate bune si frumoase, de pe la Maneciu incep niste imagini de numa’. Un asfalt uscat si curat, un aer rece, dar nu de-ala de te doare, ci doar asa, te invigoreaza, si peste tot peisajul zapada. Alba, stralucitoare si cel mai important, la locul ei. Adica afara de pe sosea. Mirific!!! Ajuns mai sus, fix la cheia, trag un popas la o pensiune. Deja era ud pe jos si aveam viziera murdara. Si cum stergeam eu simandicos, imi zic gazdele ca a inceput o ninsoare de toata frumusetea. Dar era destul de cald cat sa nu se prinda. Ei, zic in sinea mea, doar e martie, o fi asa, un capriciu. Biscuiti ostenii mei! Biscuim maria ta, biscuim! Si incet incet se degradeaza treaba, udatura se face fleoscaiala, fleoscaiala se ingroasa, dar coafura rezista! Iete dom’le! Merge si pe zapada! Cool!!! Zapada alba! Sunt al doilea!!! E aproape virgina! Exact! Trageti singuri concluziile Suntem intregi amandoi, multumim. Mda, dar nu e singura, este doar prima (Doamneajuta au fost doar doua). Am facut un mic atac de panica cand m-am gasit jos. Mai facusem eu o cazatura, tot pe Cheia, de era sa dau coltu si am mici sechele. Ce ma fac, cum o ridic, cu chiu, cu vai, o pun pe picioare si plec mai departe. A doua cazatura nu am mai pozat-o ca nu mai imi ardea. Cazusem pe contrasens (nus cum am ajuns acolo) intr-o panta cu curba. Aici era zapada de o palma, si nicio urma de masina... Am belit-o zic... Primul tir care vine, direct pe motoreta se suie. Si vine si primul tir, si ma vede, si claxoneaza, si eu dau disperat din maini….si opreste! O! Cerule! O! Dumnezeule! Eu eram deja panicat total, puls accelerat, hiperventilatie, tremuram tot, si nu eram capabil s-o ridic singur. Asta ma vede ca eram halit tot, ma intreaba daca e ceva rupt, ii zic ca nu am absolut nimic, doar ma cac pe mine de frica, si pune intrebarea cheie (apropo de Cheia): “…si zi, unde mergi, incolo sau incolo?” si zic hotarat : “aaaaaa…..” De fapt vroiam sa il intreb cat imi ia ca sa ma urce in tir cu motoreta cu tot si sa ajung mai repede acasa. Intre timp omu deja omu imi ridicase vaca de pe jos si o indreptase cu farul catre Brasov... In timp ce urca la el in cabina imi striga: ”vezi, mergi pe langa ea, din ambreiaj!” Si ca hipnotizat, asa am facut. Si am avut in acel moment o revelatie: “daca voi scapa intreg de pe cheia, inseamna sunt mai tare ca vremea. Nimic nu ma va putea opri!” Si am tot mers… vreo un kilometru la deal, unde a fost ca pixu’. Eu o tineam de coarne si ea fugea de spate intruna. Aderenta zero… Cumva ajung la limita dintre judete, pe culmea muntelui. Ma bucuram ca un adolescent care stie ca la noapte va face sex. Pauza de fara tigare de riggoare. Ma uit la vale...si realitatea loveste… Si la vale ninge… dar parca mai putin . Si entuziasmul adolescentin prinde aripi, si ma duce la vale, incet, pe langa, usurel, de data asta din frana. Si tot asa vreo juma de ora. Mai ma depaseau masini, mai un claxon mai o mazlina, am tot inghitit sarcasmul si poate mila colegilor mei de trafic... pana cand a venit masina de deszapezire... cea mai frumoasa imagine de pana atunci. Dar venea pe contrasens. Nu-i nimic zic eu, ca umpic de banda o fi si pentru mine. Si tot asa, tar-tar la vale scap de serpentine si intru pe linia dreapta spre Brasov. Incredibil contrastul. Sosea aproape uscata, toate bune si frumoase. Pana in Bv nimic deosebit. Ajung cumva la OMV unde ziceam mai sus si beu o cafea cu bunul meu prieten Cristi Kagula (facu omu cinste). Asta cand m-a vazut s-a crucit. A zis ca asa ceva nu se poate. M-a intrebat unde dracul ma duc pe asemenea vremuri. Si raspunsul a venit pe loc: Capitolul 2 ”spre nord!” Asta catolic, face o cruce, ma binecuvanteaza, imi da o tigara sa am la ce ma gandi si 2 plicuri de zahar, in caz de hipiglicemie. Si la drum am fost. Drumul de Sighisoara banuiesc ca il stiti, frumos foc, lat, neted, si pustiu in ziua aia, uscatel deci laser frate. In Sighi, liniste mormantala. Vroiam sa iau un magnetel de frigider pentru fata mea dar p*ula magazine deschise, asa ca, pe cai! Unde pe cai? Spre Medias, ca nici pe acolo nu fusei. De aici drumul nu mai are nicio peripetie, nici poze cine stie ce, nici nimic, doar am savurat plimbarea asa, pentru sufletul meu. Alimentare pe la Orastie si cam atat. Una peste alta, ma trezii aproape de Hunedoara. Numa’ bine zic eu, ma duc la Free Bikers Bar, ala de pe forum de la intruniri, si vad io ce o fi peacolo. Pana in Hunedoara, cam pe-acolo pe unde imi venise mie gandul ala cu Free Bikers, ma opreste politia. Eu stiindu-ma curat ca lacrima lui ovidiu le dau actele tacticos si intreb ”cat si unde?”. Mai oprisera un motorist. De fapt de ce ma oprisera, nu se mai vedea numarul de JEG!!! ). Rock satanic! In fine, motoristul cu pricina ma indruma spre bar (mersi Shakalu!). Am ajuns la bar, Akim, stapanul casei m-a primit calduros, m-am facut lejer si am plecat la Kaufland Grill, prietenul motoristilor flamanzi (ati observat ca in afara de rahat nu am mancat nimic in toata povestea asta). M-am intors cu burta plina de vreo 2 thuringeri si i-am povestit toata tarasenia. L-am intrebat si unde se poate dormi in HD, cumva pe bani putini asa vreo 30-50 maxim. A ridicat omu din umeri si eu am lasat capul jos. Dupa 5-10 minute, vin vestile bune. Akim are un atelier, cu caldura si tot ce trebuie . Eu am sac si izopren la mine, deci… Free Biker’s Hotel ia fiinta. Toata seara am petrecut-o in compania tatalui lui Akim, si a doi prieteni de-ai sai. Am tot povestit cate in luna si stele, despre motoretismul de odinioara, cand se potcovea ijul cu 20 de cai pe un motor si tot zicea ca-i prea usor, despre adventure touring cu mobra si despre concedii cu familia cu atasul, ehhh…. Vremuri. Acu nu se mai face turing decat cu Varadero, cross cu KTM, speed cu R1 etc… erau oare motoretele alea mai competente? Voi ce credeti? Deci m-am simtit extraordinar. Ce m-a mirat insa e ca in barul de motoristi al lui Akim am vazut putine motoare… pacat ca omul si-a dat silinta sa faca bar de moto si motoristii nu se inghesuie… dar vedem cand o da caldura daca o sa fie tot asa. Akime, mult succes! Si pe la 2 m-am culcat. Cel mai dulce somn din ultimele luni. M-am trezit pe la 9, am beut un ness cu Cristi, unul dintre pretenii tatalui lui Akim din seara trecuta. M-am tot sfatuit cu Cristi incotro s-o iau spre casa. Si Cristi, motorist vechi si el mi-a zis: Capitolul 3 “ce, te grabesti acasa?” “valea jiului tinere. Ala spre spre sibiu nu e drum. Aici ai ocazia sa iti cada bolovani in cap, dar merita riscul” si cu inima indoita am zis “Uau!!! Si cum e drumul?” “neted. Oarecum” Superbe locuri ne-a mai lasat Demiurgul, bunul, in tarisoara asta. Un peisaj superb, cum nu iti poti imagina. Genul de drum pe care nu il poti face decat incet, ca sa-l savurez, altfel ratezi tot farmecul. Se vede peste tot cum omul a incercat sa modeleze muntele si a reusit. Am facut o gramada de pauze, si cateva poze si tot asa. Foarte tari le consider pe cele de la indicatorul DN66. Deci avem si noi Route 66- ul nostru. Si chiar ne putem mandri cu el. Eu unul mai bag o data. Si iarasi drumul continua fara nicio peripetie pana la Targu Jiu. M-am cultivat nitel cu Coloana Infinitului. Politia comunitara nu m-a lasat sa intru cu motoreta in parc (foarte bine mi-au facut! Motociclisti satanisti huligani!) dar au fost de acord sa mi-o pazeasca cat fac poze, ca aveam bagajele legate de ea. Cu poarta sarutului si masa tacerii nu m-am mai cultivat, ca era deja tarziu si vroiam sa ajung acasa pe zi (ha!) Si de la targu jiu am luat-o laser spre ramnicu valcea, pe la horezu. Drum bun, virajat, relativ neaglomerat, deloc plictisitor. De aici devine chiar plictisitor. Pitesti, autostrada, bucuresti, turbozona, ploiesti. Pe autostrada ma tolanisem pe rezervor, cu picioarele pe scaritele de pasajer, ca sa stau mai comod si sa fiu mai aerodinamic. Era sa si adorm intr-un moment de relaxare. Culmea, cu tot 160-ul meu, tot se gaseau bemveuri sa ma depaseasca pe dreapta cu 400 la ora... nush cand o sa se potoleasca setea asta de viteza... a se nota ca, 160 este cea mai mare viteza cu care am mers sustinut, si doar cand nu am mai avut chef de drum si am vrut sa ajung repede acasa. Personal sunt de parere ca top speed sux! Pe drum, am oprit la un ceai la Biker’s. Am stat la vreo 2 povesti cu Kidu’. Cica si asta e mare amator de aventuri de gen. Kidule, sa anunti tata cand mai pleci, ca aproape sigur sunt pe zona. Ei si cam asta ar fi toata povestea. Culmea, dupa ce am ajuns acasa si am baut o supa, in loc sa cad blana mi-a incoltit in cap sa mai ies umpic cu mobra pe’afara. Dar era ceva frumos pe discoveri asa ca am abandonat. Asta a fost cea mai tare calatorie pe care am facut-o pana acum. Nu cea mai lunga, nu cea mai placuta, dar cea mai memorabila. Over & out! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
LinX Postat Martie 22, 2009 Share Postat Martie 22, 2009 Felicitari ca ati ajuns acasa intr-o bucata (si tu si motocicleta)! Si o intrebare de baraj: ai mai repeta experienta intr-un orizont de timp apropiat? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Ravenitza Postat Martie 22, 2009 Share Postat Martie 22, 2009 Esti nebun, dar na...e o experienta 1 data in viata, parerea mea. Felicitari pentru curaj si pentru aceste amintiri. Dar ma bucur ca nu am venit... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dezamagitoru Postat Martie 23, 2009 Autor Share Postat Martie 23, 2009 @linx: da Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
adrian cristea Postat Martie 23, 2009 Share Postat Martie 23, 2009 @linx: da ai bile mari si talent de povestitor. nu-ti mai trebuie nimic. bravos monsher. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ravenshield Postat Martie 23, 2009 Share Postat Martie 23, 2009 Frumos. Am facut si eu de astea de vreo 2 ori. Iti lasa un zambet patat de nurofen si intretaiat de sforaituri amarnice... So! DN66, zici? See u there soon Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dezamagitoru Postat Martie 24, 2009 Autor Share Postat Martie 24, 2009 oricand cu placere! mai putin wk asta. poate, dar nu mai mult de 500 km dus intors, sa ajungem in aceeasi zi. Nu de alta dar mi-e fatuca neglijata si nu am dezlegare... astept idei. pana acum eu nu vad decat un siriu cu retur pe sinaia (viteza). cu toate ca am chef de un alt tip de drum, ceva prin padure, ingust si necirculat, fara curbe prea dramatice, si cat de cat neted. daca iti pica vreo fisa, shoot! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ravenshield Postat Martie 25, 2009 Share Postat Martie 25, 2009 "am chef de un alt tip de drum, ceva prin padure, ingust si necirculat, fara curbe prea dramatice, si cat de cat neted" Acest chef ma trece de mai multa vreme dar drumul nu l-am descoperit inca. M-am priceput sa-mi cumpar doar motoreta adecvata pentru drum. Trebuie sa imi soseasca cam in 10 zile din Germania. Urmeaza chinul inmatricularii si apoi sunt liber sa bantui in cautarea acestor drumuri si a companiei potrivite... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
iraque Postat Martie 25, 2009 Share Postat Martie 25, 2009 Foarte, foarte, adica mi-a placut. Te pricepi si la povesteala. Nu prea ma incanta partea cu cazutul si nici pe tine cred... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cs-marius-b Postat Martie 25, 2009 Share Postat Martie 25, 2009 esti tare... super om... te admir,pe frigul asta... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
catamadan Postat Martie 28, 2009 Share Postat Martie 28, 2009 Esti foarte foarte tare!!! felicitari!!! si la urmatoarea iesire de genul asta iti urez asfalt uscat!!! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
memyselfandI Postat Martie 28, 2009 Share Postat Martie 28, 2009 foarte frumos traseu' ! bafta si la cat mai multe Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
melciu Postat Martie 29, 2009 Share Postat Martie 29, 2009 Bravo nenea. Nu esti tu prea dus la biserica... dar nici nu pari sa ai nevoie. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Purghy Postat Martie 29, 2009 Share Postat Martie 29, 2009 Ce traznaie faina! Bravos! Mi-a placut mult faza cu tiristul Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
throttle Postat Martie 29, 2009 Share Postat Martie 29, 2009 rock satanic! bravo, un spirit liber Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
dezamagitoru Postat Martie 29, 2009 Autor Share Postat Martie 29, 2009 Multumesc tutror pentru feedback Simt nevoia sa mai adaug ca in urma calatoriei, din pacate sau din fericire am tras si niste concluzii. Unele constructive, altele mai putin. Avand in vedere si dualitatea exprimarii, va las sa hotarati voi care e cum: - motoreta poate fi folosita pe (aproape) orice vreme, voie buna garantata - nu poti sa ai incredere intr-un camion ca va fi acolo cand ai nevoie, dar mai stii? - masina de deszapezire iti este prietena - daca vrei sa ajungi undeva, nu pleca catre o tinta, ci intr-o directie (asta e de-a dreptul filozofica) - daca mergi tot inainte, o sa ajungi acolo! (si asta la fel) multumesc inca o data Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.