viosss

PS: De ce se cheama bosonul "particula lui dumnezeu"? Ce dobitoc ia dat denumirea asta? Incep sa cred ca totusi religiile sunt de actualitate, din moment ce tot ce stim despre lucrurile esentiale din univers sunt ipoteze si modele matematice stiintific imaginate, care pot fi intelese doar de cativa oameni. Daca ar fi toti oamenii matematicii am muri de foame. Sau pentru prosti am putea crea o noua religie in care tu ai putea fi noul Isus cu harul de a intelege "densitate infinita" si sobolanu dumnezeu ca el are "particula lui dumnezeu". Asa si ? Eu nu vad nimic la tine. Ba ma lesi. Suntem pe un forum stiintific? Aici vorbim de dumnezeu, trezestete. Nu marai, ma distrez. Nu ma intereseaza termenii pe care ii folosesc fizicienii, eu spicuiesc doar esenta lucrurilor pe care le spun. Sar din tampenie in tampenie asa cum sari tu din ipoteza in ipoteza (la nivelul nostru, cam acelasi lucru, sau vrei sa cred ca tu intelegi toate teoriile/ipotezele astea si implicatiile lor ) ?

Te-am prins. Ti-ai facut caracterizarea singur. Ca sa vezi cat de coerent esti in gandire si opinii. Te-am intrebat despre big-bang in care tu crezi nu eu, dar nu te-ai prins. Am folosit exact limbajul vostru. :lol: :lol: Uite dinifinitia de pe wiki "El pornește de la ideea că la începuturi, cu circa 13,7 miliarde de ani în urmă, Universul încă nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natură cu totul specială, o așa-numită singularitate ceva fără dimensiuni dar cu o energie infinită. La momentul "zero" acest punct a ieșit din starea lui de singularitate (încă nu se știe din ce cauză) și și-a manifestat uriașa energie printr-o inimaginabilă explozie, Big Bang-ul, care mai continuă și în ziua de azi." Poate imi explici si mie cum faci din energie infinita ceva finit? E vreo formula, e experiment?

Cand o sa incepi sa gandesti mai mult decat la 9 ani, mai vorbim. Acum inteleg de ce l-ai comparat pe dumnezeu cu strumf. Ai confundat povestea strumfilor cu biblia. Descrii matematic un univers finit aparut din infinit, pe principiul cauza-efect, si nu te intrebi despre cauza primordiala a aparitiei lui ?? probabil din cauza varstei. Cu toata confuzia si ignoranta unora, si cu toate cunostintele si certitudinile tale, fie ca te numesti 9degete si ai 9 ani, fie Stephen Hawking, la intrebarile fundamentale pe care si le-a pus omul dintotdeauna nu ai raspuns. Religiilor e simplu sa te opui, si majoritatea de pe aici avem o problema cu ele. Dar tu daca esti ateu ar trebui sa ai probleme cu totii dumnezeii imaginati de cand e omul si cu sanse matematice de existenta; (pentru ca matematica este principala scula care iti construieste universul descoperit de tine zilnic) Ca sa intelegi cum sta treaba cu dumnezeu uite ce spunea Bohr: "Fiecare acțiune care presupune efectuarea unei măsurători, este un act de interogare a Universului. Răspunsul pe care cineva îl primeÂşte la această interogare depinde de modul în care este formulată interogarea – adică de felul în care se realizează măsurarea." Deci daca ne uitam azi amandoi dupa Dumnezeu eu il vad cu barba si parul alb, iar tu nu-l vezi deloc. Daca ne uitam maine eu il vad chel si verde, tu iar nu-l vezi. Poimaine cine stie .... Cum faci tu legatura dintre lumea quantica si lumea macroscopica, ambele observate si dovedite? Intr-una ai certitudinea ca electronul exista in punctul A si B dar nu exista intre ele, in ceallata ai certitudinea ca electronul exista intre A si B pe o traiectorie clar delimitata in spatiu si timp. Tu o faci prin teoria stringurilor (imaginatie matematica pura, care incerca sa descrie cum functioneaza universul, dar nu a reusit inca) si eu iti zic ca exista observatorul dumnezeu in afara universului (care se uita cu ochiul stang la univers in asa fel incat sa arate asa cum il descoperi tu). Tu incerci sa descrii un univers guvernat de principiul cauza-efect fara sa te intrebi despre cauza primordiala. Ca tot ai dezbatut stringurile in noaptea de revelion, as fi curios sa vad cum ai facut legatura intre teoria stringurilor si teoria evolutiei. Cam cate Universuri ti-au iesit si cum arata evolutia in alte universuri? Esti in toate la fel de inteligent, sau in altele esti retardat ? Bineinteles ca nu ti-l pot descrie pe dumnezeu, dar poti vedea ce a facut cand te duci in gradina. Cand incerci sa intelegi cum au evoluat semintele de plante, unele sunt elice perfecte, altele parasute, altele scai, si cand mai vezi si o insecta care juri ca e frunza, alta care juri ca e creanga, alta ca e samanta, nu te intrebi cate miliarde de miliarde de accidente genetice trebuie sa se fi intamplat ca sa apara astea? Nu te intrebi daca matematic este posibila evolutia (din nimic J ) intr-un timp atat de scurt? Ia tata un pix in mana si calculeaza si vezi cat iti da, si dupaia incepi si razi cu curu, pana atunci razi in continuare ca muta la p..... Si ai putea sa citesti si cate ceva despre creierul uman, ca sa vezi cat de solid e universul pe care il construiesti tu zi de zi . Cat despre popii cu care te lupti , ei cred in dumnezeul lor tot atat de mult cat crezi si tu. Atei practicanti ar trebui sa le zicem.

Daca ai sti cat de nestiutor sunt eu, ai fi mai tare ca Soboloanu si big-bangul lui, dar tu din pacate nu stii nici cat de nestiutor esti tu. Daca il definesc pe Dumnezeu " infinit in spatiu si timpu, creator al universului pe care il descopera zilnic Sobolanu", mai are vreun sens sau logica intrebarea ta ? Chiar daca il definesc pe Dumnezeu "ca un extraterestru cu o inteligenta de 1000 mai mare ca a Ta" mai are vreun sens sau logica intrebarea ta ? Chiar il definesc pe Dumnezeu "ca urmasul lui Sobolanu de peste 10000 de ani din universul alfa" mai are vreun sens sau logica intrebarea ta ? Ti se par Dumnezeii astia fictiuni mai mari decat Teoria stringurilor? Cum te-ai gandit tu ca arata dumnezeu cand ai pus intrebarea?

@Sobolanu "Si da, tratez totul prin ochii lui dumnezo, pt ca eu sunt dumnezoul universului meu , eu dau sens si existenta realitatii in care vietuiesc, eu sunt Observatorul pentru bucata din Univers care pentru mine ESTE universul. Restul nu exista. dar caut, citesc si incerc sa inteleg, largind zilnic limitele lui. " Acum se explica inapoierea ta mintala (traiesti intr-un Univers primitv). Desi accepti ca esti esti un prost nestiutor care invata zilnic ceva despre Univers, esti sigur ca nu exista dumnezeu. E bine ca iti largesti Universul, dar ai grija cum il largesti, ca a inceput sa arate ca o buda. Dupa felul cum te exprimi, e mult jeg inauntru. PS: Universul asta in care traiesti acum, e ala creat anul trecut in laborator?

Daca stiinta iti pare copilarie atunci tu pari mai degraba agnostic decat ateu. Ai tu alte raspunsuri decat copilariile astea? Crezi ca daca te uti 7 zile din 7 la filmulete si citesti carti stii mai mult despre univers decat Einstein sau Sobolanu ? Religia poate fi combatuta sau explicata de orice pentru ca e facuta de oameni, cu universul e mai greu pentru ca nu se stie nici ce e si nici de cine e facut. Macar Sobo intelege perfect experimetele si calculele astea ... , in schimb el are probleme cu RELIGIA.

In sfarsit cineva care a inteles ce am vrut sa spun. Felicitari. Eu numar pana la infinit si nu ajung niciodata si tu calculazi cu el si nu termini niciodata. Esti sigur tu ca nu e universul infinit din moment ce tinde la infinit si energia din care e facut e infinita ?... Si care zero e dincolo de Univers 1/0=infinit sau 1/0 egal cu 0 ?

Am mai spus-o: Agnosticismul meu este oscilant. Creierasul imi spune ce sa cred si ce nu, in functie de ce citesc. O zi sunt prost, o zi destept, sau tot timpul sunt prost, dar nu chior cum sunteti voi. Ati inteles vreunul ceva din sfera lui Reimann sau si asta e de clasa a 11-a si nu coborati la nivelul asta? Zi-mi un lucru ce ai inteles din pagina asta http://en.wikipedia.org/wiki/Riemann_sphere sa mai vorbim si pe concret ca la teorie am vazut ca esti foarte bun. Si da sunt obsedat de infinit. Voua nici asta nu va da cu virgula, il tot folositi in toate formulele, si la final va mirati ca ajungeti la el.

Este infinitul de care va vorbeam si care voi ziceti ca e de clasa a 11-a. Eu vi l-am aratat cum se manifesta intr-un corp real uzual, dar voi nu-l intelegeti daca nu e inclus intr-un corp imaginat extraordinar de complex. Esti penibil, chiar nu intelegi ca in fata acestei teorii suntem toti niste prosti. Ce trebuie sa mai scriu ca sa intelegi acest lucru. Vrei sa-ti pun sutele de pagini cu formule matematice care in final ajung tot la infinit ?

De aici : http://en.wikipedia.org/wiki/Riemann_sphere Ai inteles acum?

@Sobo Pe mine poti sa ma ignori, asa cum iti ignori si inteligenta. Am spus eu odata ca prostia e relativa. Cred ca m-am inselat. Teoria asta nu se aplica si la tine. Am intrat in jocul tau de disputa ilogica si cu jigniri, si te-am dovedit fraierica.

Sobolane, n-ar fi mai bine sa faci o lista cu definitiile termenilor uzuali din teorii ? Ii zici dictionarul prostilor. Asa mai filtrezi un pic prostiile care le spun unii pe aici, si care iti merg direct la jugulara ...

Asa e cu sublerul.

Serios ca rad cu curu de tine. Pai masuratorile nu trebuie sa le faca cineva ca sa aiba loc fenomenul? Cat de ilogic poti frate sa fii? Esti un deliciu in postul asta ... Ar trebui sa fii predat la scoala in Teoria evolutionista, plasat undeva intre maimuta si om.

Ba esti limitat de credinta. Trezeste-te. Esti dovada vie ca expresia "Cultura nu insemana inteligenta" este valabila. Traiesti in lumea teoriilor si nu vezi dincolo de ea. Pentru tine si colegii tai foarte pregatiti in teorie, fictiunea si realitatea sunt totuna. Dupa cum zicea unul mai devreme, aveti pistoale in maini dar nu stiti in ce sa trageti, si mai sunteti si chiori. Orice ar fi observatorul, e in afara obiectului, e chiar atat de greu ?

Sunt multi fiziceni si unii de Nobel care au spus ca nimeni nu a inteles cu adevarat fizica quantica. Poate ii ajuti tu, ca tie nu-ti da cu virgula ... O sa explic eu pe scurt, ca si eu am inteles-o. Fizica quantica nu exista fara observator. Daca consideri tot Universul un obiect de studiu trebuie sa ai si observatorul in afara lui ... Ala e mnezo care se uita la cacaciosi elevati cum dispar si apar, dupa cum vrea muschii lui.

"gun fight" . poate youtube fight Pacat ca nu mai sunt teorii noi de asimilat, s-ar putea sa va plictisiti. Sau poate continuati voi de la stringuri incolo ...

E clar ca nu citesti in totalitate ce scriu. Nu stiu de unde ai scos-o ca as cauta eu ceva ... (in toate posturile in care am vorbit de creator am zis ori "bascalie", ori "daca ar fi sa iau in serios", ori altcumva pentru a se intelege ca nu era pozitia mea si doar replica la o ipoteza, pozitia mea o exprimasem anterior cand am fost intrebat) Ma las pagubas... am subapreciat puterea credintei in ipoteze. Continua cu colegii de tai, mai faceti un big-bang, un ping-pong prin universuri, chestii intelese si normale pentru voi.

Discutia plecase din alta parte dar nu mai conteaza ... Ideea e ca nu eu umblu dupa cauza asa cum am spus de atatea ori. S-a ajuns la discutia despre cauza big bangului pentru ca este in definitia de pe wikipedia: "un punct fara dimensiuni si cu energie infinita. La momentul "zero" acest punct a ieșit din starea lui de singularitate (încă nu se știe din ce cauză) și și-a manifestat uriașa energie printr-o inimaginabilă explozie, Big Bang-ul, care mai continuă și în ziua de azi" Constat ca nu numai eu am varza in ideii. Craciun fericit ! Cateva cantece (nu sunt recomandate ateilor )

Daca vrei sa te mai iau in serios te rog sa citesti ce scriu sa nu interpretezi cum vrei. Eu nu vorbeam de explicarea universului ci de explicarea originii (cauzei de aparitie) Universului , care voi admiteti ca nu o cunoasteti. Ce facem noi acum este sa analizam efectul (Universul) pentru a gasi cauza, care a dus la formarea lui. Este posibil ca in urma analizei sa gasim mai multe cauze posibile. Spre exemplu: Eu constat ca tu nu ai inteles ce am vrut sa spun in postul anterior= efectul Analizez si gasesc trei cauze posibile: ori ai inteles dar faci pe prostul, ori nu ai capacitatea sa intelegi ori nu ai citit cu atentie. Ca sa gasesc cauza reala dintre cele trei, incerc sa reproduc efectul in aceleasi conditii. Dar din pacate in cazul nostru nu se mai poate pentru ca s-au schimbat conditiile. Cam acelasi lucru e si cu Universul. Analizam pana ne sar capacele, dar cauza reala a aparitiei lui nu o s-o stim niciodata.

Ai dreptate , nu port discutii elevate pentru ca nu sunt de mine. Nu sunt nici fizician nici matematician. Nu o sa pot niciodata intelege in totalitate o teorie sustinuta de zeci de pagini de formule matematice. Le las in seama ta, si ma distrez. Du-te linistit pe drumul tau.

Iar ai tras concluzia gresita. Tu esti Dumnezeul Ateilor. Era vorba de doi Dumnezei, daca nu te-ai prins : Unul besmetic care a creat un univers haotic in laborator, si unul care a dat forma universului creat de celalalt. Existenta unuia ai demostrat-o tu in laboratorul din baie, pe a celalalt ti l-am aratat eu cu matematica de clasa a 5-a. Se pare ca tu nu-l vezi decat pe primul, probabil din cauza vacumului. Si iti mai arat un Dumnezeu al meu: tot ce nu poate fi explicat de mintea mea e Dumnezeu. Pe asta nu ai cum sa-l ca pentru tine nu exista asa ceva, tu nu ai lipsuri, mintea ta explica orice. Spor la filmulete. Mai ai mult pana termini youtube-ul?

Da ma Dumnezeu e infinitul. Poate vacumul din capul tau sa-l cuprinda? La clasa a 11-a ti s-a prezentat cum se manifesta infinitul in lumea materiala si tu nu ai inteles nimic ... Sau la-i reprodus si pasta in labotator ? Stii ce, cobor mai jos la clasa a 5-a poate intelegi si tu ceva. Dumnezeu nu e infinitul ci e numarul 2 care e prezent peste tot in universul material: Ia orice obiect de orice forma tetraedru, cubu, octoedru, orice forma vrei tu, si o sa vezi ca Nr. laturi - Nr. colturi + Nr. fete o sa iti dea 2 intotdeauna, chiar si obiectele imaginate in patru dimensiuni in fizica teoretica .. Asta e dumenzeul meu. El da forma universului creat de tine in laboartor ... Il poti combate ?

Exact, cum zice mecanica quantica: Dumnezeu exista si nu exista in cutie in acelasi timp, si in functie de cine deschide cutia exista sau nu exista. Daca e sa teoretizam ajungem la orice rezultat pentru ca asa trebuie din moment ce nu exista limite in nimic. Problema nu e ca teoretizam ci ca luam de bun orice teoretizam (vezi atitudinea laborantului Sobolanu, care acum nu mai e teoretician e si laborant, a reusit sa reproduca big-bangul).

Nu pot sa te contrazic. Uite un exercitiu de logica extraordinar, ca sa intelegem cu ce lucreaza teoria si de ce nu sa-i dea niciodata masa cu casa: Galileo incepe cu roti imperfecte, cu cateva laturi, ca de exemplu de forma unor hexagoane. Rotile sunt tridimensionale - sa ni le imaginam ca si cum ar fi facute din marmura. Hezagonul mai mic este fixat in cel mare, si fiecare se misca pe propria sa ruta orizontala. Rotim agregatul intr-o parte astfel incat sa se miste pe urmatoarea latura. Miscandu-se, roata mare pivoteaza pe unul din colturi si avanseaza pe traseu cu lungimea unei laturi. Dar ce s-a intamplat cu roata mai mica? Nu doar roata mare s-a miscat pe acea distanta, ci si roata mica; trebuie sa fie asa, deoarece sunt fixate impreuna. Adica ambele roti trebuie sa fi parcurs fix aceeasi distanta intre pozitia lor anterioara si cea de acum. Aterizand pe propria latura urmatoare, roata mica a executat 1/6 dintr-o rotatie completa si pare sa se fi deplasat pe traseul propriu cat lungimea laturii sale; dar lucrurile nu s-au intamplat asa, pentru ca ea a fost miscata pe distanta laturii rotii mari. Asadar, pentru a executa miscarea in surplus si a respecta legile fizicii, roata mica a fost complet ridicata de la traseu si asezata pe latura sa urmatoare. Totul pentru ca, distanta intre pozitia sa initiala si cea actuala trebuie sa fie egala cu dimensiunea laturii rotii mari. Aici intervine artificiul istet. Galileo si-a imaginat un numar sporit de laturi. Cu cat mai multe laturi, cu atat mai multe seturi de mici miscari pe traseu si mici salturi ale rotii inferioare de pe ruta proprie pe masura ce se invarte. In final, sa ne imaginam ca ducem numarul de laturi la infinit. Sfarsim prin a avea roti circulare. Infinitul meu e mai mare decat infinitul tau Invartim din nou cele doua roti, conectate, pe respectivele trasee. Inca o data, ambele parcurg aceeasi distanta, sa spunem, un sfert din circumferinta rotii mari. Sau asa ar trebui, pentru ca acum, ceva straniu s-a intamplat. Marginea rotii mari s-a rotit cu un sfert din circumferinta ei pe traseul propriu. Marginea rotii mai mici s-a invartit doar cat un sfert din propria sa circumferinta, mai mica. Totusi ea trebuie sa se fi deplasat pe aceeasi distanta ca roata mare, insa fara a mai parasi ruta. Nu exista salturi, sau cel putin asa pare. Ceea ce si-a imaginat Galileo ca se intampla in acest caz este ca pe masura ce roata mai mica se invarte, un numar infinit de mici hop-uri infinitezimale se intampla pentru a acoperi diferenta dintre circumferinta rotii mici si distanta pe care se deplaseaza. Infinitul a intrat in scena printr-un dispozitiv fizic capabil sa faca sa se intample ceva aparent imposibil. Concluziile trase de personajele lui Galileo, Simplicio si Salviati, au fost ca exista un numar infinit de puncte pe o roata circulara si un numar infinit de puncte pe cealalta. Dar cumva, desi fiecare are o infinitate de puncte, una a parcurs o distanta mai mare decat cealalta. O infinitate era astfel la fel ca cealalta si in acelasi timp mai mare. Suna confuz, pentru ca este o problema sa gestionam infinitul cu mintile noastre finite, dupa cum Salviati recunoaste in carte. Al doilea model propus de el este cel al patratului; nu forma geometrica, ci patratul unui numar, adica orice numar inmultit cu el insusi. Asadar, isi imagineaza numerele intregi, inmultinu-l pe fiecare cu sine. Pentru absolut orice numar intreg exista un patrat. Avem un numar infinit de numere intregi si, deci, un numar infinit de patrate cu o corespondenta de unu la unu. Dar iata prinsoarea. Exista o multime de numere care nu reprezinta patratul perfect pentru nimic. Asadar, desi exista un patrat pentru absolut orice numar intreg - un set infinit - exista chiar mai multe numere individuale decat patrate perfecte. Din nou, infinituri diferite. Galileo a descoperit ceva foarte special despre infinit. Regulile normale ale aritmeticii nu i se aplica. Pot exista, efectiv, infinituri "mai mici" si infinituri "mai mari", unul substituit celuilalt, care este de aceleasi dimensiuni cu el, infinit. Adevaratele implicatii ale cugetarilor lui Galileo au avut nevoie de peste 300 de ani pentru a iesi la lumina, dar chiar si asa, el a sadit samanta a tot ceea ce avea sa urmeze in legatura cu infinitul.