pisica matache

Am o honda cbr 125 din 2005 si azi i-am schimbat semnalizarile intrucat atunci cand am luato nu le avea intregi, odata montate ele se aprind 2 cate 2 dar nu lumineaza intermitent ci stau doar aprinse continu. Acum nu stiu ce voltaj au cele originale ale mele erau cred ca 3 de 5 w si unu de 10 originalalel cati w au? E posibil sa fie releul de semnalizare sau doar neintrunit vatajul... sau amperajul? Multumesc!

http://motoservicemanuals.blogspot.com/200...ice-manual.html

In manual becurile de semnalizare sunt date de 12V la 21W.

Daca si becurile astea stau tot aprinse,atunci ori releul e defect,ori e pus pe direct.

Ti s-au dat cateva sfaturi de bun simt,dar poate nu citesti ce ti se raspunde.

Hai sa incerc si eu...cauta pe cineva care se pricepe,care are macar un multimetru si stie sa-l foloseasca.Sau poti experimenta in continuare...inveti si tu(poate),invatam si noi;pe noi n-o sa ne coste nimic.

da, adica nu faci nimic special, incalzirea cu feonul e fix pix, trebuie sa incalzesti rapid si pe cat posibil doar carcasa, surubul sa ramana mai rece, eu am observat ca multe suruburi se slabesc dupa ce ai dat gaura in ele , incalzirea devenind inutila. Acum am vazut si sprayuri care racesc surubul....

Incalzirea nu cred ca e fix-pix;chiar incalzite simultan,datorita coeficientului de dilatare diferit,mai mare la aluminiu,comparativ cu otelul,metoda ajuta.

Vad ca esti din Bucuresti;poate se ofera totusi cineva sa vina si sa dea o mana de ajutor...sau macar sa vada despre ce este vorba.

cum vezi tu daca e pistonul blocat?

Tot impingand de motor,dar de data asta fara compresie...

In treapta maxima pe cre o ai a 5-a sau a 6-a, tocmai ca sa poti invarti.

Ambreiajul NEapasat.

Practic astfel invarti motorul, invartind roata, iar treapta superioara se pune ca sa fie reductia de la roata la motor cat mai mare (respectiv invers cat mai mica)

N-ar fi mai bine sa scoata bujia?Astfel s-ar vedea mult mai usor,daca pistonul ar fi blocat.

Ce garnituri să aibă ? Fluxul de gaz trece Âşerpuit dintr-o cameră în alta... zic Âşi eu, nu sunt 100% sigur dar aproape.

 

În altă ordine de idei,

fiindcă tot se vorbea de garnituri pe aici... am comandat Âşi eu setul de garnituri, care aÂşa cum zicea cineva "surpriza, nu s-a potrivit". A rămas să decupez din foaia de clingherit una "home-made".

În schimb simeringurile par cele corecte... Âşi sunt

 

O întrebare am: eu am primit setul de simeringuri pt. "6V", care conține Âşi unul mic-mic de vreun centrimetru diametrul exterior. Unde mama naibii vine ăla? La fel n-am înțeles unde vin cele două conice....

Simeringul mic,daca are 16mm la exterior si 8mm la interior ,(daca nu m-a lasat memoria..) etanseaza axul pinionului de la vitezometru.

N-am inteles despre ce simeringuri conice vorbesti..spune mai bine ce scrie pe ele.

Oricum,singura diferenta intre 634 (pe 6V) si 638 este simeringul dinspre dinam,sau alternator,functie de model.

Astfel la cea pe 6V,simeringul este 62-25-8 iar la 638 este 52-30-8,in rest sunt identice.

Am masurat bateria si are 12,2V,cred ca este dusa!.Am pornit motocicleta inpinsa,are ceva?.Cu bateria pe motor am masurat incarcarea si avea 14,8-15,2,cu toti consumatorii.Deja am facut comanda de baterie noua!.Intrebarea este daca sa bulit releul de incarcare sau nu???.

Voi ce ziceti?

Merci fain!

Releul pare a fi in regula,atata timp cat tensiunea maxima masurata este 15V ;bateria poate este doar descarcata.

Verifica nivelul electrolitului,completeaza-l daca este cazul,incarc-o pe un redresor,poate nu este cazul sa schimbi bateria.

La 4000 rpm valorile masurate (17-18V) erau facute cu faza lunga aprinsa. Incarcarea merge, as zice insa ca merge mult prea mult. Am sa mai fac niste teste astazi si revin cu rezultatele.

Multumesc pentru suport!

Tensiunea masurata de tine,17-18V,nu e de loc in regula,indiferent de ce sfaturi primesti pe aici.

Schimba releul,altfel cu putin noroc, mai poti schimba si altele pe langa el (de ex CDI-ul)

Indiferent in ce conditii masori,tensiunea pe baterie nu are voie sa depaseasca 15V.

Ai verificat daca mai ai electrolit in baterie?Daca nivelul e mult scazut,e semn sigur ca bateria a fost supraincarcata.

Voi incerca maine doar cu bateria masinii. Multam de sugestie. Dar pare greu de crezut sa fie doar bateria bolnava.

Ai dreptate,sansele ca releul sa fi scapat,parerea mea,sunt zero.

Verifica si nivelul electrolitului la baterie;din cauza supraincarcarii,e posibil ca nivelul sa fie foarte mic.

Buna ziua am si eu o nelamurire. Stiu ca pt un 638 trebuie o baterie de 12v si 5Ah, insa nu gasesc (in Bucuresti ).

Mi sa mai spus ca pot sa ii pun si de 7Ah sau de 9Ah. Nelamurirea mea este daca amperajul este mai mare dauneaza cumva instalatiei? se mai incarca bateria? Din experienta proprie am observat ca, un incarcator de baterii pentru mp3 nu incarca DELOC o baterie ce are un amperaj mai mare ca el.

Astept parerile voastre. Va multumesc

http://www.bumbas.ro/lista%20pretmoto.html

Incearca si aici,poate gasesti.Eu mi-am luat asta vara o baterie de la ei.

O baterie mai mare de 5A,e mai greu de montat din cauza spatiului;daca o poti monta,nu-ti face griji din cauza incarcarii,va merge fara probleme.

Parerea mea,daca gasesti,pune una de 5A,n-o sa mai trebuiasca modificat nimic,in plus e si mai ieftina.

220W consumati de motor,am scazut 48W,consumul motorului in gol,am mai scazut inca vreo 48W,pierduti prin cuplul rezietent datorat magnetizarii rotorului = 124W transformati in caldura

Am luat fraza ta copy-paste, doar am substituit 250W cu 220W(48V x 4.6A) Daca nu am gresit cu ceva totusi e mult 124W dati la masa, nu s-a incalzit nimic?

 

Curentii pe fiecare faza nu sunt relevanti decat daca consideram si faza lor, si ne complicam prea mult.

Bineinteles ca s-a incalzit...

La incarcarea normala s-a incalzit statorul,puntea redresoare,tiristorii..Ce mi s-a parut ciudat,era faptul ca se incalzea puternic puntea redresoare,desi curentul consumat de baterie era foarte mic,0,5A.Abia dupa aia am inteles ca de fapt se incalzeau diodele,dinspre masa,prin care trecea acelasi curent ca si prin tiristori..

Cand am pus firele statorului in scurt ,s-a incalzit statorul,desigur;in cateva minute a ajuns la 90 grade.

Curentii pe fiecare faza cred totusi ca sunt importanti,tocmai ei sunt raspunzatori in mare masura de incalzirea statorului,datorita rezistentei bobinelor.

Mesaj completat

Absolut de admirat perseverenta ta . Inteleg perfect ce ai facut. Conform experimentului tau releul disipa 250 W?

Pai asta ar insemna ca fiecare motociclist merge cu cite un resou sub poponeata, care isi mai calmeaza focurile doar cind dai drumul la halogene, nu? . Hai sa fim seriosi, releele se incalzesc in mod evident pe la 40 w nu mai mult. Si nu se incalzesc prea tare cit sint bune, poti tine mina pe ele in orice situatie. Ia incearca sa tii mina pe un releu care disipa 250 w, ala e clar resou (un resou normal are cam 500w).

 

Acum unde este eroarea?

In primul rind sa mai avansez un pas dpdv teoretic:

 

Regula lui Lentz

Tensiunea electromotoare indusa si curentul indus au astfel de sens , încît fluxul magnetic produs de curentul indus sa se opuna fluxului magnetic inductor .

 

Respectiv fluxul magnetic produs de curentul "de scurt" se opune conform legii lui Lentz fluxului magnetic inductor, ceea ce imi confirma teoria. Astfel fluxul magnetic inductor este diminuat si apare fenomenul de reglaj al tem asa cum am aratat.

 

Experimentul facut de tine este o improvizatie inversa care utilizeaza un alternator clasic. Care functioneaza in mod original asa cum am aratat cu un altfel de sistem de reglaj (releul respectiv controleaza curentul din rotor).

Unde este principala problema? Pai in rotorul respectiv (tot bobina)se induc deasemenea curenti importanti si variabili din stator in momentul cind conduc triacele. Normal ca in alternatorul original nu are cum sa se produca asa ceva (nu au cum sa se induca curent in magnetii permanenti).

 

Nu stiu cum exact, dar aici este cheia esecului experimentului tau.

 

Uite, deoarece vad ca esti un experimentator pasionat si muncitor (respect!) iti propun urmatorul experiment usor de realizat. Folosesti pur si simplu o motocicleta cu alternatorul si releul (cu triace) original de fabrica si in stare buna si un termometru ( preferabil electronic cu senzor sonda) dar poti folosi si un termometru clasic caruia ii solidizezi balonul de mercur de aripioarele de racire ale releului cu un pic de argila de exemplu, sau il presezi usor cu ceva colier improvizat de aripioare. Nu conteaza asa cum vei vedea precizia de masura a temperaturii.

 

Pornesti motorul cu acumulatorul incarcat in prealabil pentru ca procesul tranzitoriu de reincarcare post actionare demaror sa fie cit mai scurt. Oricum dupa 2-3 minute de functionare energia pierduta la pornire se reface. Apoi lasi sa functioneze motorul cu toti consumatorii decuplati 10 minute (te va costa ceva benzina) si citesti temperatura in momentul cind ea se stabilizeaza. Apoi conectezi la baterie un bec de 100w si lasi din nou 10 minute motorul sa mearga si citesti din nou temperatura.

 

Ei,ce zici? Eu cred ca experimentul acesta va fi concludent si ne va da o idee generala macar asupra functionarii releului.

Conform experimentului ,cei 250W nu se pierd doar pe releu, (diode si tiristori) ci per ansamblu alternator-releu.

Astfel din cei 250W,mare parte se pierd pe rezistenta bobinelor;este ceva mai greu de masurat practic,(dar nu imposibil),distributia puterii disipate ,intre stator si releu.Simplul fapt ca in timpul experimentului,bobinele se incalzeau foarte puternic,(am masurat temperatura cu un multimetru electronic,prevazut cu sonda de temperatura.....temperatura maxima masurata pe stator:90 grade,care era in crestere,dar eu opream experimentul) mie imi spune ca mare parte a puterii se disipa la nivelul statorului,ma repet,pe rezistenta bobinelor.

Este si normal sa se intample asa,pe o rezistenta de 0,5ohmi,cam cat are o bobina,un curent de numai 10A,va disipa pe aceasta 50W,si sunt 3 bobine.

Pentru mine cel putin ,o concluzie este clara:se pierde un sfert de Kw,din puterea motorului,pt a produce ....7W.

Asadar,in ce priveste resoul,doar o mica parte se afla sub sa,(releul ) mare parte insa se afla pe motor (statorul ).

In ce priveste esecul experimentului ce sa zic,fiecare trage propriile concluzii;am ferma convingere insa,ca si in cazul generatorului cu magneti permanenti rezultatele vor fi aceleasi;eu unul chiar nu vad diferenta intre un magnet si un electromagnet,in cazul de fata..Sunt de acord ca in rotor sunt indusi anumiti curenti,dar acestia sunt nesemnificativi in cazul de fata.

In plus, direct pe motor,nu se poate constata decat incalzirea releului,statorul fiind racit de motor.

simulam magnetii permanenti rotitori cu primarul unui traf monofazat

secundarul e una dintre cele 3 bobine ale statorului.

 

Scurtcircuitam secundarul. Ce poate sa iasa inafara de fum?

 

Eu am incercat un pic sa vad treaba mai energetic un pic:

- rotorul invarte magnetii permanenti, generand un camp magnetic invartitor. Daca nu am avea un stator, nu s-ar extrage energie mecanica din MAS, campul magnetic. Chiar daca avem un stator si il lasam in gol, el incepe sa genereze o tensiune alternativa, variabila cu turatia, dar energie din MAS inca nu se extrage(ba da, niste pierderi in FeSi, dar neglijam). Deci motorul nu simte o sarcina dinspre alternator. Sarcina apare cand inchidem circuitul prin consumatori, dintre care cel mai mare energofag este scurt-circuitul(nu e consumator, l-am numit asa) Asa ca eu anticipez fum la legarea celor 3 faze impreuna(la nulul virual)

 

Pot sa refac demonstratia si altfel: Exista motoare electrice "cu rotor in scurt-circuit" care exact acest lucru il fac, doar ca statorul induce, dar e tot aia pentru noi. Statorul produce campul invartitor care induce un curent in rotor, iar acesta e in scurt-circuit. Se inchide bucla, devine si el un magnet in sincronism si roteste axul motor al motorului. Doar ca rotorul e o colivie metalica masiva, care la curentii ce trec prin el se incalzeste, dar este racit fortat. Cu cat e sarcina pe motor mai mare, scoate rotorul din sincronism, si energia consumata e mai mare. Cu cat e sarcina pe ax mai mica, cu atat consuma mai putin. Dar nu 0, si nu pierderi in tole. E scurtul acolo.

 

Revenind la alternatorul de motocicleta, s-ar putea cumva schimba polaritatea unei bobine ca sa genereze in triunghi tensiune in antifaza (nu antifaza 180grade) si astfel sa scada tensiunea generata de alternator(reglajul de care s-a vorbit), dar ma indoiesc ca punerea la masa reuseste asta. Trifazatul e mai pervers un pic si stiu ca se pot face smecherii. Nu neg, dar analogiile de mai sus ma fac sceptic ca scurtul sa fie solutia.

Foarte buna analogia alternatorului cu un transformator ..Si intr-un caz si in altul ,punerea in scurt a secundarului,in cazul trafului,sau a bobinelor ,in cazul alternatorului ,duce la supraincalzirea acestora,din simplul motiv ca rezistenta de sarcina este zero,iar tensiunea se aplica doar pe rezistenta interna,foarte mica.

Totusi,in cazul alternatorului,e posibil ca acest curent de scurtcircuit,sa fie limitat datorita intrefierului dintre rotor si stator.Altfel spus,cuplajul intre bobinele alternatorului (intre rotor si stator,adica ) e mai slab ,decat in cazul unui transformator.Oricum o sa repet experimentul,punand bobinele in scurt,iar in ce priveste fumul sunt putin sceptic;supraincalzirea urmata de distrugerea izolatiei unui conductor,nu se intampla intr-o fractiune de secunda,in plus,motorul ce antreneaza alternatorul,are o putere comparabila cu acesta,astfel incat o suprasarcina pe alternator,va micsora foarte mult turatia motorului,lucru ce nu se intampla in realitate,datorita diferentei de zeci de ori mai mare,intre puterea motorului unei motociclete si puterea generatorului.

Mesaj completat

Azi am repetat testul,de data asta punand iesirea alternatorului (toate cele trei fire) in scurt.

In primul caz,alimentand rotorul cu 9,6V,curentul consumat de motor a fost de 4,6A ,putin mai mic chiar decat consumul maxim gasit initial,iar curentul pe o faza a fost de 13,9A

Alimentand rotorul la 17V,consumul pe motor a crescut la 10,9A iar curentul pe o faza a crescut la 18,3A.

Am incercat si varianta fara baterie,pe care am inlocuit-o cu un electrolitic de 4400 microfarazi;consumul a fost aproape identic ca si in cazul bateriei,singura diferenta gasita,fiind cresterea tensiunii de la iesire releului,de la 14,0V in cazul bateriei,la 14,2V in cazul condensatorului.

Eu as fi curios sa repeti experimentul si la iesirea generatorului sa cuplezi releul regulator fara nici o sarcina dupa el, adica fara baterie..

Vezi atunci cat ai consumul pe motorul invartitor.

 

Apoi, daca nu ti-e mila de generator, pune toate 3 fazele in scurt si vezi ce se intampla, macar pentru scurt timp.

Fara baterie,nu ma risc,pot distruge integratul,eventuale varfuri de tensiune,nefiind limitate de nimic,dar pot testa,inlocuind bateria cu un cond electrolitic,de valoare mare...

Pot pune si iesirile in scurt,pt timp scurt,ceva imi spune ca motorul va consuma in cazul asta,cel mai mare curent.

O sa fac testele astea si o sa revin cu rezultatele...

Releul ala homemade dupa ce schema e facut? ( stiu ca ai experimentat mai multe scheme)

Poti repeta experimentul cu un releu moto (de fabrica)functional? (ma astept la acelasi rezultat, dar tot sunt curios )

Este vorba de prima schema,cu LM723,de aici:

/index.php?...2676&st=100 ,(post 106)

Am incercat sa pun schema cu toate valorile pieselor,dar nu merge.

Celelalte doua scheme,cele cu puntea semicomandata,functioneaza,deocamdata incerc sa rezolv singura problema constatata:cresterea tensiunii pe baterie,proportional cu cresterea curentului debitat,cu cca 1V;n-am avut osciloscop,abia recent mi-am cuparat unul,asa ca pot vizualiza tot ce se intampla pe acolo..

Experimentul il pot repeta oricand,dar nu am un releu original functional.

Oricum testul descris de mine,il poate face simplificat oricine,direct pe motor;e suficient de un dit (ampermetru cleste ),ca e mai simplu de conectat,cu care sa masoare curentul pe una din fazele care merg la releu.

Se poate vedea astfel,ca la o anumita turatie,indiferent de cati consumatori exista pe instalatie,curentul pe faza respectiva,cu variatii foarte mici,ramane constant.

1. Este un caz extrem nu se intilneste in practica (bateria incarcata nu mai consuma aproape de loc). Dar asa se petrec lucrurile in cazul acesta extrem, tensiunea este limitata la valoarea bateriei de catre consum si triacele nu conduc:)

2. Corect, puterea consumata din motorul electric acopera doar pierderile mecanice (prin frecarea rotorului cu aerul) pierderile electrice (datorita rezistentelor ohmice ale bobinajelor si a caderilor de tensiune de pe jonctiuni) pierderile magnetice (prin curenti focault in miezuri si cele din intrefier). Prin tiristori trece un curent variabil (0-10A) cu valoarea medie de aprox 4-5 A. (am experimentat un montaj de regulator). Acest curent nu produce insa decit o disipatie rezistiva minora pentru ca alimenteaza o impedanta (rezistenta+inductanta) ci genereaza in principal cimp magnetic.

 

Eu am facut ceva fizica la viata mea si inteleg lucrurile principial. Nu am stat sa desenez liniile de cimp si schema vectoriala a fluxurilor de inductie, dar asi putea-o face daca asi relua putin.

O idee generala matematica expun in continuare, respectiv valoarea tem induse este proportionala cu valoarea fluxului inductor, cu viteza unghiulara de rotatie si cu un factor sa-i zicem K ( caracteristicile bobinelor nr de spire, lungimea lor ). De aici intereseaza viteza de rotatie si fluxul inductor. Considerind o turatie medie (3000ture) si numarul de spire potrivit cu tem medie propusa(25V), tem indusa depinde doar de valoarea fluxului inductor. (Bi)

 

La generatoarele clasice cu fluxul inductor generat de o bobina alimentata de la un regulator procesul este simplu de inteles. Respectiv la depasirea tem de 14, 3V alimentarea bobinei inductoare este intrerupta, fluxul magnetic scade, tem. (tensiunea de iesire generator)scade cu o anumita inertie proprie fenomenului de inductie si cind ajunge pe la 13V regulatorul conecteaza din nou bobina. Diferenta intre intrerupere si reconectare se cheama caracteristica de histerezis a procesului de reglaj, care consta in cicluri rapide de conectare deconectare astfel incit tensiunea MEDIE se caleaza la valoarea de 14, 3 V.Din acest motiv daca lipseste bateria sistemul devine instabil si nu este recomandabil sa functioneze asa.

 

Pina aici clar, nu? La generatoarele care folosesc magneti permanenti (cazul cel mai frecvent la motociclete) fluxul magnetic Bi este constant. Ei aici apare gaselnita cu triacele. Vreau sa ne intelegem de la inceput ca triacele nu scurticuiteaza in mod continuu bobinele trifazate si ca este vorba la fel de un proces tranzitoriu. Iar curentul prin triace nu este egal cu U/R ci cu U/Z unde Z=impedanta bobinajelor. Z=R+XL unde XL = reactanta inductiva a bobinei. Si va asigur ca XL este mult mai mare decit R. Caderea de tensiune pe XL se transforma impreuna cu curentul de reglaj de fapt in flux magnetic. Prin inchiderea la masa a tem. induse se genereaza un puls de inductie magnetica care se opune in mod dinamic fluxului inductor constant al magnetilor permanenti. Rezulta exact ca si in cazul generatoarelor clasice un reglaj al fluxului inductor comandat de tem. (tensiunea de iesire generator). Reglajul functioneaza atit la cresterea turatiei de exemplu cit si la cresterea consumului. Scopul este pastrarea tem la valoarea impusa(14,3V) indiferent de curentul debitat sau de viteza unghiulara de rotatie a magnetilor.

Mesaj completat

In fine nu am citit nicaieri cum functioneaza sistemul (nici nu cred ca am unde) dar principial sint sigur ca nu gresesc, asa se intimpla lucrurile.

Probabil discutia asta plictisitoare pentru marea majoritate,ar putea dura o eternitate..

Asa ca experimentul ala imaginar de care vorbeam,a prins viata...

Am folosit un alternator de comunista,antrenat de un motor de CC,(am fixat rotorul alternatorului pe axul motorului,printr-o bucsa conica,iar statorul l-am prins pe scutul motorului);rotorul cu magneti permanenti l-am simulat alimentand bobina rotorului,printr-un bec de la o sursa se 17V.Iesirea statorului am conectat-o la intrare unei punti trifazate,de Dacia,si la un releu de incarcare home made,

Folosindu-ma de vreo trei multimetre simultan,am putut verifica practic ce se intampla...

Am alimentat motorul cu 48V,fara sa alimentez rotorul alternatorului,cu cele trei fire deconectate de la releu...consumul motorului...1A.Motorul are 400w,consuma deci in gol 48W.

Am lasat firele in aer,am alimentat rotorul,(acesta consuma 1,2A la 9,6V ,fiind inseriat cu un bec)...consumul motorului a crescut la 1,9A.Am masurat tensiunea la iesirea puntii,cu releul neconectat...36V.Puterea consumata de motor practic s-a dublat,doar prin magnetizarea rotorului.

Am conectat si releul avand ca sarcina doar bateria;tensiunea pe baterie;14,0V curentul consumat de aceasta;o,5A.(Bateria fusese incarcata in prealabil,tocmai pentru a micsora cat mai mult curentul consumat de ea )

In situatia asta am masurat consumul motorului,care crescuse la 5A.Putere consumata;250W .Curentul pe fiecare faza a statorului,masurat in situatia asta 11A.In scurt timp,desi consumul pe baterie era de doar 7W,temperatura puntii redresoare,a releului,si a statorului a crescut pana pe la 80 grade,desi toate trei erau izolate termic ,una fata de alta.

Facand o socoteala rapida,din cei 250W consumati de motor,am scazut 48W,consumul motorului in gol,am mai scazut inca vreo 48W,pierduti prin cuplul rezietent datorat magnetizarii rotorului,ramanand cca 150W consumati de motor (din acesti 150W,sunt dispus sa mai scad ceva ,repezentand pierderile pe infasurarile motorului )ca sa incarce bateria la 14V,cu un curent de o,5A (7W)

Conectand un bec pe baterie,bec ce consuma 4A,tensiunea pe baterie a scazut putin,iar consumul pe motor a crescut de la 5A,la 6,2A.

Am crecut puterea pe rotor,crescand deci si fluxul magnetic al rotorului,alimentandu-l direct,de la 17V,fara bec ;curentul prin rotor 3A,curentul consumat de motor 9,8A deci putere consumata aproape 500W,curentul pe fiecare faza 16A.Tensiunea pe baterie 14,0V acelasi curent 0,5A.

In situatia asta temperatura statorului a ajuns la 90 grade;am intrerupt experimentul.

In aceasta situatie conectand acelasi bec pe baterie,consumul pe motor nu a crescut,ci a scazut de la 9,8A la 9A.

Fiecare poate trage ce concluzii vrea din acest experiment....

PS

Incerc sa pun cateva poze,dar nu merge...

Cred ca mi-e mai usor sa repet esenta decit sa gasesc pe topicul de africane discutia aceea. Respectiv in mod real bobinele trifazate sint puse la masa la un moment-dat la depasirea tensiunii presetate de 14, 3 V prin deschiderea celor 3 triace. Daca procesul ar avea loc in curent continuu, ar fi vorba cu adevarat de o punere in scurt a bobinelor. Deoarece insa prin bobine circula curenti alternativi trifazati, deci variabili si pentru ca orice curent variabil produce o inductie magnetica si transfera deci in mod continuu energie printr-un cimp magnetic variabil, punerea lor la masa nu inseamna decit compunerea cimpurilor magnetice inductor si al celui generat prin punerea la masa a curetilor variabili, astfel incit in final releul extrage prin cuplajul magnetic rezultant doar cantitatea potrivita de energie mecanica pe care o converteste prin generator si puntea redresoare in energia electrica livrata la parametri impusi de tensiune.

 

Se transforma in caldura doar energia de pierderi (electrice in bobine si pe jonctiunile diodelor si triacelor) si magnetice (prin scaparile de flux magnetic), practic vreo 25-40w din cei circa 300w in cazul africanei.

Nu credeti? Atunci construiti "babeste" un stabilizator parametric (cu element regulator serie) care sa stabilizeze tot la 14, 3V tensiunea redresata si o sa constatati ca elementul serie respectiv (tranzistor) se incalzeste mult mai mult, practic pe el disipindu-se mai bine de jumatate din puterea debitata de generator in conditiile in care tensiunea de intrare oscileaza functie de turatie intre 20 si 40V. Respectiv 100-150 w ajung usor sa fie disipati in felul acesta.

 

Regulatorul cu triace functioneaza principial tot ca si releul regulator de la alternatoarele clasice cu inductor bobina unde avem tot controlarea de catre regulator a fluxului magnetic inductor, dar nu prin generarea unui flux invers ci prin reglarea curentului care produce fluxul inductor.

 

In cazul generatoarelor moderne se folosesc pentru generarea fluxului inductor magneti permanenti asa ca a trebuit gasita o alta metoda de reglare a acestuia si anume prin generarea de flux invers (sistemul cu triace).Principiul ramine acelasi(modularea fluxul magnetic inductor) doar complexitatea releului creste. De aceea se si bulesc mai usor decit cele clasice cu un singur element regulator.

 

Energia de reglaj la fel nu se disipa termic ci trtece doar din circuitul electric in cel magnetic. Disipatia este cum am spus provocata doar de catre energia de pierderi in cupru si in intrefier. Sper ca de data asta ati inteles.

 

Din pacate regulatoarele electronice au puteri corelate cu puterea generatorului in limite destul de strinse, asa ca introducerea de consumatori suplimentari (proiectoare sau becuri mai mari) suprasolicita releul. Din acest motiv este obligatorie montarea unui cooler de calculator pe radiatorul regulatorului, alimentat din contact, astfel incit releul sa reziste mai mult. Acesta e bine sa se monteze chiar daca nu s-au introdus consumatori suplimentari pentru cresterea durabilitatii releului.

 

Monitorizarea tensiunii se face cel mai simplu montind prizele duble sau triple (se gasesc in reteaua Metro cel putin). Aceste prize au un voltmetru optic cu 3 led-uri si daca sint montate pe bord in cimpul vizual, alerteaza imediat daca sistemul supraincarca sau nu incarca.

Hai sa vedem ce am inteles eu din randurile tale;pentru asta o sa propun un experiment imaginar...

Sa presupunem ca generatorul trifazat,cu magnet permanent,nu este actionat de motorul motocicletei,ci de un motor electric,cu turatia variabila intre 1000-8000RPM si cu o putere mai mare decat maximul generat de magnetou.

Sa presupunem ca cei 300W sunt produsi la o turatie de 4000RPM;fixam si turatia motorului la 4000RPM.Tensiunea trifazata a generatorului este redresata de o punte redresoare trifazata,si stabilizata de releu,prin cei 3 tiristori la 14V,exact releul de incarcare despre care vorbim.

Acum sunt doua variante:

1) Din cei 300W debitati de generator,instalatia motocicletei consuma cam tot atat(sa presupunem ca bateria consuma 5A,iar restul de 16A sunt consumati de diversi consumatori).Inteleg ca motorul electric care antreneaza generatorul,va consuma putin mai mult de 300W,sa acopere diversele pierderi,avand in vedere ca randamentul oricarui generator,este subunitar,consumand ceva mai multa putere decat poate produce.Desigur in situatia asta diodele se vor incalzi,bobinele se vor incalzi,iar prin tiristori nu va circula curent...

2)Din cei 300W debitati,instalatia motocicletei nu mai consuma nici-un amper,presupunem bateria incarcata..si lipsa oricarui alt consumator electric.Daca am inteles eu bine,desi tiristorii vor fi deschisi,pentru a sunta fazele la masa,altfel tensiunea pe baterie ar creste mult peste peste 14V,totusi puterea consumata de motorul electric,care antreneaza generatorul,va fi foarte mica,sau chiar zero,curentii ce circula prin tiristori (mi-ai putea spune cam cati amperi trec prin tiristori?)si bobinele statorului,nu produc incalzirea acestora,ba dimpotriva chiar ajuta motorul,care ar trebui in cazul asta sa consume chiar mai putin,decat in cazul in care cele 3 fire ale generatorului ar fi in aer,prin ele necirculand niciun curent.

Desigur in acest caz,nici incalzire nu exista,curentul debitat de generator fiind zero.

Asta am inteles eu din spusele tale,iar ultima fraza se leaga cumva de ce ai spus intr-un post mai vechi,citat de doi sustinatori ai acestei idei.

Te rog sa-mi confirmi,ca am inteles,sau n-am inteles bine..

Mai am o nelamurire,ai facut macar o masuratoare electrica,pe instalatia unei motociclete,care sa confirme aceasta teorie,sau sunt doar presupuneri,sau informatii citite pe ici pe colo ?

Mai bobina e element reactiv ... nu o lua ca o rezistenta ... cu puterea reala P = I^2 x R ...ca nu se aplica la bobine ...aici ai doar o putere ...pfff aparenta ... pot sa ii zic asa ... care nici macar nu o masori in W ... e Volt-Amper

 

Daca o iei ca o rezistenta o sa zici pai pff aici pot sa disip de numa putere ... dar nu e chiar asa ...

Teoretic e element reactiv,practic este o inductanta inseriata cu o rezistenta..

Daca rezistenta e zero,puterea disipata e zero,te mai intreb inca o data pe rezistenta de 0,5 ohmi,la ce inductanta vrei tu,ce putere se disipa,la 15A?Daca nu conteaza rezistenta,de ce nu se bobineaza statorul cu sarma subtire ?De ce la calculul transformatoarelor,se calculeaza sectiunea infasurarilor,functie de curent,ca tot putere aparenta e si acolo?

Daca nu se disipa nimic,care din voi are curaj sa puna cele trei fire ce ies din magnetou in scurt,si sa mearga cu motorul turat,pe baterie,ca doar n-o sa se arda statorul?

Ca doar n-o sa incalzeasca bobinele nu?

De ce oare se ard statoarele,daca ele nu se incalzesc?

Astept un raspuns..

Da mai da pierderea aia nu e intentionata... nu se doreste acea pierdere... e "efect secundar " daca ii pot spune asa din cauza folosiri diodelor de siliciu la punte...in locul celor Shotky asta e una...

 

Si a doua...

 

Atunci când este închisă aceleaÂşi taste, S3-S5 în restul sistemului actual nu merge, astfel pierderile sunt numai pe taste ( adica nu ai consumatori nu se redreseaza nimic... si ai pierderi DOAR la TIRISTOARELE S3~S5 cand pui fazele la masa ) . La punerea în aplicare standard a tastelor sunt bazate pe tiristoare Âşi căderea de tensiune pe ele este de aproximativ 1.5V. Prin urmare, pierderile totale vor fi chiar mai mare decât în faza de rectificare Âşi să fie în jurul 69Vt (inclusiv prin deschiderea de diode la polaritate inversă).

 

 

O fi ea rusa si goagalu e goagal da uite ce inteleg eu de aici ...mai sus in articol zice ca puterea alternatorului luat in calcul e 250 W si in cazul care e spus mai sus ... NU SUNT CONSUMATORI ...si in acest caz TOATE PIERDERILE sunt cele data de TIRISTOARE cand se folosesc TIRISTOARE ... DA CORECT !!! se DISIPA 69 W din 250 W !!! asta e cazul extrem cand nu AM CONSUM!!! si alternatorul scoate maxim de putere!!! Si ce fac cu restul de 250W - 69 W....bun 69W merg in caldura ... da restul de 180 W ??? ...si prin ceea ce sugereaza ca modificari ...Dioade Shotky /MOSFET ... prin acest lucru REDUCE!!!! si mai mult aceste pierderi ... inca o dovada ca aceste pierderi NU SE DORESC!!! ... pai si atunci daca disipi si mai putin cu Shotky/MOSFET ... adica se incalzeste mai putin releul ... unde naiba se duc restul de pana la 250 W ... ca rusoci nu vor caldura aia mai deloc ...unde trimit atunci excesul de energie ???

 

Sper sa se inteleaga ce vreau sa zic...ca la mine asta cu "restul >>> caldura" tot da cu virgula

Un singur lucru as vrea sa te intreb:ce putere se disipa pe o bobina care are rezistenta (nu impedanta,sau alte prostii..)de 0,5ohmi,parcursa de un curent de 15A?

@pisica matache iti multumesc pt articol ma tinut ocupat vreo ora am luat fraza cu fraza ca is bata la rusa ... din ce am inteles eu nu face decat sa confirme ce am scris mai sus ... nu vad unde scrie de transformare in caldura a energiei in exces sau ca asta ar fi principiul de reglare al tensiuni poate is prea obosit si am sarit peste partea aia dar nu cred...Tot ce scrie acolo este despre OPTIMIZAREA partii de redresare prin folosirea de DIODE Schottky in puntea redresoare care au o cadere de tensiune pe ele de 0,3V deci mai mica decat la diodele folosite acuma care au 0.8V ... cadere mai mica de tensiune>>> incalzire mai mica a releului la REDRESARE C.A >>> C.C . Si tot ca optimizare vorbeste de folosirea MOSFET pentru punerea fazelor la masa...si cam atat...la pct 2 spre sfarsitul lui nu am inteles e atat de confuza traducerea ca nu i-am dat de cap ...

 

Uite si un pasaj interesant din articolul care l-ai pus : ( nu am facut corectura in limba romana am lasato exact cu o da goagal )

 

"Другая составляющая сопротивления имеет электромагнитную природу и связана с тем, что протекающий в обмотках генератора ток создает магнитный поток, направленный противоположно потоку ротора и уменьшающий результирующую величину индукции поля в обмотках"

 

O altă componentă a rezistenței are o natură electromagnetică Âşi este legată de faptul că actualul curge în înfăÂşurările de generator de curent produce un flux magnetic este îndreptat opus fluxului rotor Âşi reduce valoarea rezultată a inducție câmp în înfăÂşurări.

 

 

Seamna cu ... : ( ce am debitat eu mai devreme )

 

Ce e cu rosu nu inteleg...poate sa grabit...cred ca e de sens invers acel B indus DE bobine ( produs de fenomenul de autoinductie la bobine in curent alternativ) ... reducand din inductia magnetica initiala >>>flux mai mic >>>variatie flux mai mica>>>tensiune electromotoare initiala ( magnet>>> bobine faze) mai mica ...si uite asa ai redus tensiunea...reducand defapt INDUCTIA MAGNETICA INITIALA a magnetului ...asa o fi ca altfel nu are sens

 

 

Deci pana la urma afirmatia ca reducerea tensiuni prin reducere inductiei magnetice initiale prin aparatia unui camp magentic de sens contrar are sens ...sau o tot dam pe chestia cu caldura ... care da cu virgula

Atunci când este închisă aceleaÂşi taste, S3-S5 în restul sistemului actual nu merge, astfel pierderile sunt numai pe taste. La punerea în aplicare standard a tastelor sunt bazate pe tiristoare Âşi căderea de tensiune pe ele este de aproximativ 1.5V. Prin urmare, pierderile totale vor fi chiar mai mare decât în faza de rectificare Âşi să fie în jurul 69Vt (inclusiv prin deschiderea de diode la polaritate inversă).

Pierderilor în stare deschisă depinde de material semiconductor. Sub redresoare normale - reglementare sunt folosite diode de siliciu Âşi pierderilor la acestea în stare deschisă sunt determinate de căderea de tensiune, care este de aproximativ 0.8V. În consecință, pentru exemplul considerat anterior din totalul pierderilor în generator a podului va fi de aproximativ 4 * 15A * 0.8V = 48W

Se vorbeste aici de 69 wati,pierduti pe tiristori,putere pierduta chiar mai mare decat pe puntea redresoare..48W

N-am inteles eu bine sau aia propun ca varianta la sistemul clasic un convertor dc-dc? Nu de alta da ma gandesc unde naiba incape unu deasta de 3-400W?

Ai inteles bine;cred ca volumul releului n-ar fi tocmai mare,daca se foloseste o frecventa de lucru ridicata(sursele de alimentare in comutatie banale,trec deja de 50khz )

Cu cat frecventa e mai mare,cu atat se reduc dimensiunile;generatorul fiind trifazat,riplul tensiunii de alimentare a convertorului e mai usor de filtrat,iar la iesire,chiar bateria poate tine loc de filtraj;oricum este nevoie de o inductanta care sa reziste la cca 30A,cred ca asta ar putea fi ceva mai voluminoasa...

Da, acum l-am gasit si eu:

 

/index.php?...t&p=2113293

 

Mesaj completat

 

Asa si e, merci de ajutor pentru lamurirea problemei si-i multumim si lu' Galen!

Desi este in rusa,se poate traduce..

Spre sfarsitul articolului se vorbeste despre puterea disipata de puntea redresoare si de tiristori...

http://www.a-electronica.ru/articles-generator.html

Mesaj completat

ma bag si eu...eu vad rostul unui indicator la incarcare:

1. nu mai incarca,daca esti singur, opresti cat mai multi consumatori si cauti o rezolvare cu prima ocazie.daca esti cu un prieten mai faci schimb de baterii pana la posibilitatea depanarii.

2. incarca prea mult, pornesti cati mai multi consumatori pana la posibilitatea depanarii.

P.S. asta daca observi in timp util.

La punctul 2 mai exista o solutie,deconectarea uneia din cele trei faze,sau folosirea motorului la o turatie cat mai mica,pt a reduce puterea generata de magnetou.

Va salut!

Dupa ce vara trecuta, am ars doua relee de incarcare, la un CBR1100xx, si tot de pe forum am aflat cum functioneaza in regim de scurtciruit, transformand surplusul de energie electrica, in energie calorica, am decis sa fac ceva, pentru a raci mai bine releul. Initial am zis sa-l pun in airbox, dat fiind curentul de aer care trece prin el. Dar tot de aici am aflat ca forma releului in airbox, poate afecta curgerea aerului prin el, asa ca am renuntat. Ulterior, vazand topicul asta, am zis sa pun un voltmetru care sa imi indice faptul ca incarca, dar asa cum spunea cineva aici pe topic, imi poate indica si faptul ca a crapat. Asa ca solutia ar fi sa il racesc intr-un mod mai eficient. Asa ca am pus un voltmetru, dar si un termometru, pentru a vedea temperatura releului, pentru partea de monitorizare, si un cooler cu tot cu radiator, luat de la un calculator mai vechi, pentru partea de racire.

A iesit cum se vede in fotografiile atasate. Termometrul este unul pentru ulei, iar sonda am atasat-o pe radiatorul de aluminiu, pe care l-am gaurit, ca sonda sa intre in el. Releul este asezat cu partea de jos, din aluminiu, direct pe radiator, care la randul lui are cooler. Initial, atasasem sonda in alt mod, dar nu indica temperatura corect. Asa, transferul de caldura se face exact ca la procesor, direct de pe releu la placa.

A trebuit sa schimb locul releului, sub codita, in spatele lampii de pozitie, la ca locul lui original nu mai incapea.

Coolerul nu functioneaza tot timpul, ci numai la comanda, printr-un comutator, pus pe "bordul" facut de mine.

De functionat, functioneaza perfect, am ponit motorul, pornit toti consumatorii, el s-a incalzit pana la 60C,... pornit coolreul, es s-a recit imediat la 50C (atat e limita inferioara pe care o afiseaza termometrul). Despre cat de util va fi in trafic..........o sa va spun la primavara, momentan e pe stander, fara roata spate, trebuie sa-i schimb chitul de lant.

 

Cu stima!

E foarte buna ideea cu racirea releului de incarcare,dar montarea unui termometru e o complicatie caruia eu nu-i vad rostul.

Ventilatorul folosit de tine consuma foarte putin,maxim 0,2-0,3A ,in plus este foarte fiabil, asa ca il poti alimenta tot timpul,nu neaparat la cresterea temperaturii releului.

Urmarirea voltmetrului,poate sa iti distraga atentia...mult mai util mi s-ar parea la monitorizarea bateriei,un circuit care sa semnalizeze doar doua stari:cand tensiunea pe baterie scade sub 13V,de exemplu,sau creste peste 15V.

Nu prea e adevarat ce zici tu, e chiar aberant. Releul nu disipa diferenta de curent, pe care BTW nici nu o produce. Tu nu stii ce vorbesti pentru ca nu stii cum lucreaza regulatorul.

 

Pai de obicei magnetoul produce in jur de 350W maxim, ceea ce la o tensiune de 13,8V inseamna cam aproximativ 25A.

Daca ai, sa zicem, in sistem farul, care are 55W, adica consuma 55/13.8 =~ 4A.. si CDI sa zicem ca mai suge si el vreo 2-3A, bateria la incarcare cam 5-6A.. rezulta ca ai un cosum in total de cam 10-12 A. Tu vrei sa spui ca restul de 25-12 = 13A se disipa pe regulator sub forma de caldura???

 

Pai s-ar face praf in 3 secunde.

 

Chestia e ca lucrul asta nu se intampla...

Regulatorul face altceva, nu produce acei 350W daca nu e nevoie, daca nu exista consumatori in sistem.

Nu uita ca intotdeuna puterea e un produs ce curent ori tensiune, iar magnetoul produce aceasa putere care creste proportional cu puterea motorului ca un produs de curent ori tensiune. Magnetoul produce 350W la turatie mare dar sunt undeva 60-70V, deci un curent de 6A maxim.

Regulatorul redreseaza aceasta tensiune si surplusul nu-l disipa pe el, ci pur si simplu pune una sau doua infasurari ale magnetoului la masa cand nu e nevoie de tensiune (deci si curent) asa mare. Infasurarea magnetoului pusa la masa se comporta ca o sarma moarta, nu mai produce nici un fel tensiune, nu se disipa nici o caldura, nimic. E nevoie de putere mare? Releul regulator cupleaza toate infasurarile si converteste o tensiune mai mare in curent.. si se ajunge la o putere mare pe consumatori... in nici un caz nu disipa el nici un rahat.

Partea care se incinge in releu sunt diodele redresoare, care si normal ca se incing pentru ca ele au intotdeauna cadere de 0,6V pe ele care inmultita cu curentul din circuit la acel moment rezulta o putere destul de maricica.. pe care o transforma in caldura, dar asta se intampla oricum, pt ca asa sunt diodele redresoare facute.. 0,6V x 10A = 6W care se duc numa pe o dioda ca si caldura...

Cred ca faci cateva mici confuzii,pe ici pe colo,...in punctele esentiale.

In exemplul tau,spui ca surplusul de 13A,nu poate fi disipat de releu..Formula puterii este P=U*I Tensiunea de 14V se imparte astfel:cca un volt cade pe tiristorul deschis, (care disipa in cazul asta 13W )iar restul de 13 V,este caderea de tensiune pe rezistenta bobinelor statorului si conexiunile dintre magnetou si releu.In exemplul tau ,jumatate din cei 350W sunt consumati de far,bateria,CDI ,iar cealalta jumatate (cca175W) se disipa astfel:13W pe tiristori,iar restul de 162W sunt disipati de infasurarile statorului .Spui de asemenea ca infasurarea magnetoului pusa la masa se comporta ca o sarma moarta;iar te inseli..un generator de curent caruia i se pun bornele in scurt va disipa intreaga putere pe rezistenta infasurarilor sale.Spui ca doar puntea redresoare se incinge in puntea redresoare,dar tiristorii ce fac,cand puterea consumata de motor e mai mica decat puterea magnetoului,...stau reci ?

Tocmai de aceea multi prefera sa mearga cu farurile aprinse,pt a micsora puterea disipata de tiristori,tocmai pt ai proteja,desi in felul acesta creste curentul prin diodele redresoare..iar incalzirea releului e cam tot aia.De aceea singura solutie de a prelungi viata unui astfel de releu,este ventilarea lui fortata,care ii asigura o racire eficienta.

Altfel spus,switch,are dreptate intr-u totul,chiar asa functioneaza releul regulator,cum spune el.

Din ciclul parada modei la mobre, va prezint colectia de iarna. Ivanka nu a mai rezistat turelor prin atelier si s-a cerut afara la racoare, drept urmare m-am conformat si am scos-o la o tura pe asfaltul inghetat in speranta ca talentul meu echilibristic nu m-a parasit peste iarna.

Concluzia.....Ivanka s-a distrat de minunepe ghiata chiar si fara cuie-n roti, nu am reusit sa ne trantim si ne-am mai potolit din setea de adrenalina......asteptam amandoi zilele insorite pentru plimbarile lungi mult asteptate.

Problemele cu incarcarea am rezolvat-o cu 1 releu electronik construit de la 0, acum nu mai avem probleme, in afara de faptul ca benzina se scumpeste pe zi ce trece iar salariile raman aceleasi, sper ca la primavara sa imi perimt din cand in cand cate 1 plin la jawa.

in asteptarea sezonului cald va salut pe toti si va doresc asfalt uscat

 

http://www.youtube.com/watch?v=z6VYJ6z89sU

Frumoasa Ivanka,dar nu te-am vazut...calarind-o,daca-mi este permis,sa spun asa...

In filmulet doar ii dadeai roata,poate erai timid?