AdrianS

Ca orice fier luat de bun din nu Âştiu ce cu.rți țărăneÂşti, Niprul meu avea un proprietar care nu era, de fapt, proprietar. Nea' în cauză a mers pe talonul proprietarului inițial, singurul care a avut Niprul Âşi înmatriculat. După ce-am făcut un contract de vânzare-cumpărare care, se pare, o să ajungă fix în soba bunică-mii, m-am lansat în niÂşte investigații demne de romanele polițiste. Într-un final (Âşi aici m-am oprit deocamdată din pricina sărbătorilor) am găsit casa proprietarului inițial, un nene mort de mai mulți ani, în care stă însă un succesor de-al decedatului. Din câte am înțeles, succesiunea ar fi fost făcută la vremea oportună Âşi motocicleta încă figurează (sau figura) în evidențele fiscale ale acestui fiu, nepot sau ce-o fi dumnealui.

Rămâne deci să mai oftez un pic Âşi să merg urgentisim (când se mai dezgheață) la nenea ăsta Âşi să văd cum stă treaba cu actele. Sper să putem întocmi cumva baza legală, deÂşi parcă văd c-o să mă-mpotmolesc rapid. O să-ți povestesc mai en-detail pe messenger ca să nu oripilez lumea forumistă, deÂşi unsă Âşi ea cu toate alifiile. Cert este că azi m-a vizitat un nene pensionar Âşi, în consecință, Muravey-ul este ca Âşi vândut. Rămâne doar să vină cu banii Âşi să-i montez la loc pinionul original la diferențial. Spre liniÂştirea lui Aleko Âşi nu numai, Muravey-ul va ajunge cel mai probabil înapoi de unde-a plecat, adică la cărat ciorciobute pe drumuri de țară. Restul banilor intră la Nipranovici, Âşi vai ce-o să mai intre...

Am să revin asupra chestiunii cu actele pe măsură ce se mai limpezeÂşte zeama. Deocamdată-i tulbure Âşi bleah...

Aceea este o remorcă PAV 40, cehească, produsă pentru motocicletele Jawa. Se găsesc Âşi la prețuri mult mai mari, de asta să fii sigur. Sunt rare, mai ales la noi. După ce-am gugăluit informații concrete, am aflat că modelul "40" era făcut să care maxim 30 kg, remorcuța în sine având 20 kg goală, cu un spațiu util de aproximativ 100 litri. Fabrica precizează că viteza maximă admisă pentru mersul cu remorcă este 70 km/h.

Uite Âşi câteva linkuri interesante, precum Âşi un website indian, aparținând unui producător de cĂłpii PAV, zise "Inder".

Detalii tehnice PAV

Galerie foto PAV

Alt site despre PAV, cu scurt manual în engleză

InderAutos.in

Mai pe Âşleau, e tare urâțică. Dac-o cumperi, aruncă-mi-o mie peste gard ca să scapi de ea .

Mesaj completat

BLEAH, scuze, am crezut că postez în alt topic, m-am băgat ca tâmpitu' să scriu detalii când se vorbeÂşte de pagini întregi despre aceeaÂşi remorcă . În fine, fericiți cei zăpăciți etern.

Propusese Mihai acum ceva vreme o tură înfrigurată până la Comana ca să-l vedeți (nu subtilizați) pe Ivan sau cum l-o chema. Nu Âştiu cât vin fiert se găseÂşte pe-acolo, dar peisajul () trebuie să fie grozav cu toată zăpada asta.

Na, preț nou (Âşi ceva mai flexibil dacă mă scăpați poponeataând de "agregat") scăzut la 1700 RON. La mulți ani Âşi să nu vă dați cu roatele-n sus pe gheață!

Mulțumesc pentru complimente. Mă tem că nu faceți decât să mă-ntărâtați la Âşi mai mult scris . Povestirea despre Nipru urmează după prima poză, iar introducerea este cam lungă. Nu mă supăr dacă săriți peste prima parte.

Treaba cu "meseriaÂşul" e relativă: taică-meu e profesor de engleză. A fost profesor de română, spaniolă, franceză, engleză, italiană. Mi-a tradus, cu dicționarul ruso-român în față, treimea necesară din manualul de reparație rusesc pentru Muravey. Pe lângă partea filologică, cu el am prins gustul pentru Âşofat, mecanică, tâmplărie, ciclism Âşi toate celelalte lucruri. În măsura în care poți numi un om rotund ca fiind "meseriaÂş", înseamnă că el va fi într-adevăr meseriaÂş nu pentru că este specializat într-o anumită arie de lucru, ci fiindcă Âşi-a făcut atâta experiență în atât de multe Âşi variate domenii încât numărul mare de sinapse Âşi procese cognitive îi permite să rezolve probleme complexe Âşi diverse. Având în vedere că poate repara Dacia în aceeaÂşi măsură în care poate traduce "Luceafărul" în franceză, da, îl numesc pe taică-meu meseriaÂş. Iar faptul că este intelectual îi permite o abordare inteligentă, deschisă Âşi pe mai multe fronturi a problemei, calitate pe care mult prea rar am întâlnit-o la adevărații "specialiÂşti", mecanici de profil sau intelectuali de profesie. Capacitatea de a te folosi de analogii Âşi de experiența acumulată într-o privință care pare (la prima impresie) să nu aibă nicio legătură cu problema ta este un mare avantaj. În plus, serviabilitatea Âşi determinarea îi asigură persistența Âşi, în consecință, Âşansa reuÂşitei.

AÂşadar, persistă oarecum aspirația la omul renascentist, ăla care le făcea pe toate.

Eu sunt student la Litere, Etnologie. Până acum am avut chef de mai puține traduceri, mai puțină literatură. Nu de puține ori îmi Âşi pare rău. Vorbesc mai puține limbi deÂşi le înțeleg, dar cu engleza am făcut câțiva englezi să creadă că sunt de-al lor. În schimb am o chitară agățată de perete, mă dau cu motocomunistele Âşi repar calculatoare. Între mine Âşi părinții mei sunt 36 de ani distanță. Cam singura vină pe care o poate avea un om în privința experienței lui reduse, alta decât a fi leneÂş (fiindcă dezinteresul este Âşi nu este o vină, depinde cum îți abordezi propria umanitate Âşi cât de aprig vrei să înțelegi universul), este faptul că mai are de acumulat încă 36 (sau câți) ani de experiență.

Nici eu Âşi nici taică-meu nu am mai văzut Nipru până acum. El are un pic mai mult avantaj că a studiat manualele mai în detaliu (deh, eu scriam pe forum Âşi el citea la manualul de reparație), eu le voi citi mai îndeaproape cu.rând dar "gugăluiesc" între timp imagini, filmulețe, istorii orale. Chiar acum am trei taburi deschise privind cutia de viteze Âşi alte Âşapte cu exemple de ataÂşe tapitațe. Nu mă disperă în aÂşa măsură tapițeria din ataÂş , dar vreau să zic că mă documentez. Ca s-o lămurim: prin vremea gimnaziului, Adricuță se uita la taică-său cum îi făcea la subsolul Clubului Copiilor 4 kart cu motor de Hoinar, apoi ATV din fiare vechi Âşi motor de Mobră. Nu-mi pare rău absolut deloc, ba chiar dimpotrivă, mi-e dor de vremurile dolce far niente Âşi schimbătorul_schimbă_Âşi_nu_e_o_tijă_legată_de_altă_tijă_legată_de_un_Âşurub_care_fir-ar_să_fie_trebuie_strâns_iote-te_la_ce_mă_gândesc_în_loc_să_n-am_habar_Âşi_să_accelerez_acolo_liniÂştit. Meseria se fură, iar experiența se câÂştigă întâi văzând Âşi (mai apoi) făcând. Tot stând pe lângă el Âşi dând cheile la mână, mi s-au format Âşi mie gândirea, mâna Âşi ochiul, astfel încât - deÂşi sunt departe de noțiunea de meseriaÂş - am început să-mi fac singur treaba. Sigur că prefer să fim doi inÂşi, fiindcă două capete lucrează mult mai bine decât unul singur. M-am obiÂşnuit să pornesc la drum cu cea mai bună idee disponibilă într-un anume moment, idee care vine în urma - să-i zicem aÂşa - "brain-storming"-ului ad-hoc. Mi-am dat seama, uitându-mă la mine Âşi privind la alții, cât de recunoscător sunt faptului că am avut pe cineva care să vrea să mă-nvețe; nu că Âştia dinainte, fiindcă învățam împreună: cea mai bună cale de a învăța ceva tu însuți este să înveți pe altcineva despre acel ceva. Am văzut câțiva oameni, de vârsta mea sau mai în etate, care au fost nevoiți - de bine sau de rău, nu asta comentăm acum - să învețe pe cont propriu. Au câÂştigat din treaba asta încredere în sine Âşi brațe dezghețate, însă de multe ori au Âşi pierdut (în schimbul timpului dedicat reinventării roții) o parte din răbdare.

Zeta a fost în mare măsură proiectul meu, exceptând niÂşte suduri mai complicate pe care i le-am lăsat lu' taică-meu din evidente motive. Eu sunt din cale-afară de meticulos Âşi țin întrucâtva (Âşi) la aspectul motocicletei, el nu prea mai are răbdare Âşi să-i dai muncă de concepție cât încape, numai să nu-l pui să vopsească sau să protejeze vopseaua când dă ciocane. Deformarea lui profesională de profesor este că ar vrea să fie toți ca el sau măcar să facă la fel. Defectul meu este că sunt câteodată panicard Âşi capabil de prea multă meticulozitate, deseori aparent inutilă sau cel puțin rezultând în ceva la fel de bun sau de prost. ÂŞi nu-mi place încă să mă frece la icre bobinele oricărui fel de dinam fiindcă sunt nesimțite, parÂşive Âşi... aiurea.

Că nu făceam nici Muravey, nici motocicletă Âşi nici pe dracu' fără taică-meu sau maică-mea, e-adevărat. Că am dorința (împărtăÂşită de mulți adolescenți, de altfel) să mă rup la un moment dat din dependența față de ai mei, e-adevărat Âşi asta, dar e cu totul altă poveste. Câtă vreme mai facem echipă bună, ne vom Âşi ține de treabă motivați.

Din toată treaba asta n-aÂş vrea să rămână decât ideea că oamenii nu-s perfecți, ba chiar unii-s (subscriu) mai imperfecți ca alții. Dar se chinuie care-cum pot ca să fie mai bine. Gata cu filosofia de joi după-amiaza, hai să trecem la Nipranovici.

Am aprofundat ieri problema actelor la Nipru. O bună analogie ar fi scormonirea în rahat, că m-am ales cu aceeaÂşi durere de cap. Îmi permit să scriu liber pe forum fiindcă prea puțin va conta legal adevărul ăsta. Cel mai important lucru e că am un Nipru Âşi să vreau să merg cu el. Cu gândul ăsta am fost ieri la primăria Ciorogârla, din ale cărei evidențe speram să pot stoarce un atestat fiscal al primului proprietar (eu crezând că sunt al patrulea), singurul care a avut motocicleta Âşi înmatriculată. Buboaia evidentă este că nenea îi mort de vreo doiÂşpe ani, cu toate că eu îl credeam adormit abia de vreo doi. Vă spun mai încolo cum am aflat Âşi treaba asta. În fine, la primărie am întâlnit o binevoitoare doamnă ale cărei brațe împreunate rareori se desprindeau unul de celălalt. N-a fost chip să scot vreun fiscal (nici nu s-ar putea pe numele mortului), iar în calitate de cineeÂştitubă n-am convins pe nimeni să aflu prea multe despre moÂştenitorii din Dârvari. Despre casa unde-a trăit actualul defunct am aflat cu greu pe la nu Âştiu ce porți obscure: un om cu dumicatu-n gură mi-a dat niÂşte indicații tare precise, aÂşa că în scurt timp am ajuns în fața unei case mari, vechi, cam dărăpănată Âşi din cărămidă, cu brazi frumoÂşi Âşi-nalți în curte.

Un dulău lătra înlănțuit mai din fundul cu.rții Âşi era cât pe ce să plecăm, când din casă a ieÂşit o fată-n fugă să ne-ntrebe pe cine căutăm. Cu răbdare i-am explicat cine suntem, de unde venim Âşi ce vrem. Felul ei binevoitor Âşi detaliat de-a-mi răspunde m-a trecut, în decursul a câtorva secunde, prin multe Âşi complet diferite stări de agregare umană: complet demoralizat, exaltat, dărâmat, extaziat, resemnat, liniÂştit. Fata a încercat (mai mult ca sigur fără să-Âşi dea seama) pe mine legea entropiei, care spune că totul tinde spre egalizare - munții se vor eroda Âşi mările se vor astupa. Cam aÂşa s-a bălăngănit Âşi starea mea de spirit până a nimerit în acea dulce liniÂştire.

Se făcea că tânara e-nsurată cu un Făt Frumos, iar regele (bunicul lui, din câte am înțeles) a murit de doisprezece ani - număr divizibil la cifra magică 3, aÂşadar atenție! Făt Frumos era plecat vânătoare în capitala împărăției (la tăiat de porci prin BucureÂşti), dar fata avea pregătit un porumbel mesager ca eu să-i pot trimite vorbă flăcăului. După ce mi-a dat numărul de telefon, l-am sunat pe soțul Doru Âşi am aflat o povestioară tare asemănătoare cu soarta Trabantului Combi pe care taică-meu l-a dat când aveam eu vreo cinci ani Âşi nu l-a mai văzut, cu toate că plăteÂşte până în ziua de azi impozit. Se pare că va fi posibil să by-passuiesc ceilalți proprietari - care oricum nu s-au sinchisit să reînmatriculeze Âşi să reînscrie motocicleta în evidențele statului, fie ele polițieneÂşti sau fiscale - ai Niprului Âşi să întocmesc acte cu acest succesor al regelui. Răbdarea este însă primul lucru de care am nevoie fiindcă-i posibil să intrăm în dialog abia după anul nou. Sau cel puțin aÂşa vreau eu să cred: că problema s-a simplificat drastic Âşi că de-acum încolo întreg mapamondul va veghea asupra bunei mele dispoziții Âşi-a actelor mele de motocicletă.

Cam vlăguit, îngândurat Âşi cu soarele-n ochi, am purces la drum înspre Comana. Nu Âştiu cum se face că ai naibii americani călăresc înspre Apus cu soarele la asfințit (Âşi pe muzică emfatică), pe când eu acceleram spre Răsărit în claxoanele asistenței Âşi cu mâna la ochi. Deh, ăÂştia cu mai mulți cai-putere se scoală mai de dimineață...

La țară am îmbrăcat rapid combinezonul Âşi-am scos Nipranovul din magazie. După o duÂşcă de-un litru-juma' de benzină (iarăÂşi bocnă cutia!), a luat-o motorul la prima pedală cu scânteie. Ziua fiind scurtă Âşi friguroasă (iar banii Âşi timpul meu - împărțite toate pe unde se poate), amânăm orice tentativă majoră de reparat până la vară. Între timp, constatăm cu bucurie lipsa butucului de frână al roții de la ataÂş, profilul complet Âşters al anvelopei de la roata din spate a motocicletei, instalația electrică foarte "răsfirată" Âşi vrăjită fiindcă se-ncăpățânează stoic să nu facă scurt-circuit în ciuda nenumăratelor lițe Âşi lițiÂşoare atingând caroseria la tot pasul, zăngăneala apărătorilor de vânt în chiulase Âşi mersul ciudățel al cilindrului stâng.

Mă opresc doar un pic la cilindrul stâng ca să precizez că merge parcă în rateuri, cu toate că de vreo două ori - oprindu-mă pe drum - am constatat cât de frumos Âşi de rotund mergea întreg motorul, fără niciun fel de rateu sau bâlbâială. Foarte posibil să fi avut doar un cilindru funcțional , dar n-are importanță. Dreptul merge foarte frumos, stângul ori are toba înfundată Âşi acumulează gaze pe evacuare, ori are pierderi de curent, ori... voi să-mi spuneți sau eu să aflu. E prea devreme Âşi prea alandala totul ca să fac o diagnosticare cât de cât realistă.

K63T-urile mele au nărav: se îneacă singure, cred că au pointeau-urile obosite. La un moment dat am uitat să închid benzina iar stângul făcea pipi de vreun minut până să mă sesizez Âşi să-i ard un deÂşt pe tija de înecare.

Încă n-am deblocat cablul care trage de avansul manual fiindcă nu vreau să scape tot jegul din cămaÂşă în jos, în aprindere. Sigur că puteam scoate cablul, dar ca să umblu sub distribuitor aÂş vrea să dau aripa față jos, ceea ce nu voi face câtă vreme nu pot sta în fund lângă roată. ÂŞi pe fleoÂşcăiala aia...

Ehei, da' am încercat în schimb agregatul pe zăpadă. Mai întâi am dat să urc până la poartă cu anvelopa Âştearsă de pe spate: bună de făcut găuri în pământ, bună de aruncat noroiul pe taică-meu Âşi de-a dreptul excelentă pentru demonstrarea faptului că, pe zăpadă, Niprul poate ține ralantiul în viteza întâi stând pe loc. Pur Âşi simplu am băgat cutia în treapta întâi, am lăsat ambreiajul uÂşor Âşi m-am dat jos de pe motocicletă cât să-mi iau o mănuÂşă. N-avea roata nicio grijă, parcă amesteca la zacuscă...

Ăsta fiind semnul suicidului în caz că ieÂşeam pe stradă, ne-am decis să suim Niprul înapoi în fața magaziei. Am urcat motocicleta pe cric Âşi ataÂşul pe-un butuc de lemn în vederea inter-schimbării roților. Am acum o tăietură luuungă pe degetul mare de la mâna stângă (deh, muchia aripii din spate versus crampoanele anvelopei...) dar, post-factum, m-am folosit bucuros de sfaturile de la "Sinteza Dnepr", anume să iau la bocanci roata din spate ca să se strecoare printre telescop Âşi saboți la remontare. Odată făcută trampa Âşi umflată roata, m-am avântat derapând către poarta mare Âşi-am ieÂşit într-un târziu pe asfaltul fleoÂşcăit Âşi înzăpezit, unde-am început să fac niÂşte derapaje Âşi niÂşte rotocoale de zâmbeam cu gura până la urechi: nu mi-aÂş fi închipuit că poți fi atât de conÂştient de dinamica (să zic balistica) Nipranului în derapaj, cu atât mai puțin nu mă gândeam că poți avea în acelaÂşi timp control complet Âşi mai deloc asupra direcției în care-ți fug fundul Âşi ataÂşul. La întoarceri nu mă mai chinuiam cu marÂşarierul, ci acceleram pur Âşi simplu în timp ce răsuceam ghidonul: urma o piruetă minunată, armonioasă, în jurul propriei axe, cu toate că demarajul era ca Âşi când... n-ar fi fost.

Mie-mi sare cutia din treapta a doua la cuplu mai puternic. Dacă mai punem la socoteală Âşi avansul cu desăvârÂşire fix, reiese că trebuie să forțez nițel biata motocicletă ca să treacă din treapta întâi direct în a treia. Dar atât cu pasager cât Âşi fără m-am distrat cum nu se putea mai bine pe zăpada aia, tăind făgaÂşe pe arătură Âşi dansând sârba-tango fără frâne. Cu ajutorul Roxanei am tras Âşi niÂşte înregistrări pe care le voi uploada pe diseară. Deocamdată am să vă las niÂşte poze.

Într-adevăr, motocicleta asta e mai mult decât un "fier de reparat" Âşi dă cumva senzația că va trece prin sau peste orice. În momentul de față, este doar un fier care-a costat 1600 RONi. Având în vedere starea lui, mi se pare că am dat cam mult. Dar treaba asta nu va mai conta deloc din momentul în care mă voi vedea înmatriculat Âşi "Âşoselist".

Rugăminți:

• vă rog de o poză în care să văd sistemul de frânare care pleacă de la pedala de frână spate însper butucul roții de pe ataÂş; eu nu am nici pârghiile Âşi nici butucul, aÂşadar nu prea Âştiu cum arată sistemul
  
• o poză cu butucul cu saboți de la roata ataÂşului; nu am aÂşa ceva Âşi vreau să-i pun
  
• pe față, frâna este cu dublă comandă; la Niprul meu, în spate, am remarcat că există prinderea dar nu Âşi pârghia acestui sistem; vă rog de-o poză cu sistemul de frânare de pe grupul/butucul roții spate, văzut din dreapta motocicletei
  

Din repezeală am uitat să precizez Âşi aici (cum am făcut la descrierea filmulețului de pe YouTube) că bubele principale au fost legăturile proaste la bornele bateriei Âşi bateria în sine cam descărcată. Odată ce-am aruncat o baterie de maÂşină (încărcată de cu seară) în ataÂş Âşi i-am înnodat niÂşte lițe proaspete, Niprescovici a-nceput să duduie fericit. A doua buboaie, care nu mă lăsa deloc să am un control cât de cât decent asupra turației motorului, a fost țăpănoÂşenia cablurilor de accelerație în cămăÂşile lor. Vaselină cu praf, cu -5 Celsius Âşi cu alți câțiva factori de-ăÂştia au însemnat defunctoÂşenia cablurilor mele. Le-am injectat niÂşte benzină cu ulei de amestec prin cămăÂşi Âşi Âşi-au dat drumul ca prin minune.

Cum a făcut copilaÂşul ăla pe care l-a spălat mă-sa pentru prima dată de s-a mirat Âşi el: "Iote-te, mamă, degețele!!"

ÂŞi-am rezolvat între timp Âşi cu flencănoasa aia de pedală de pornire: avea pana-Âştift pusă de-a-ndoaselea Âşi teÂşită ciudat de anteriorul "mecanic", aÂşa că nu prea bloca ea nimic acolo. Odată ce-am rectificat-o un pic am înfipt-o imediat între pedală Âşi ax Âşi acum am o pedală mai tare ca salcâmii din curte!

Gata, am fugeat. Haida hai că pleacă MoÂş Ene pe Mobră Âşi mă lasă insomniac!

Domnilor, sănătate Âşi vouă că sunteți simpatici!

Minune! Săptămâna trecută am descoperit că am frână pe spate! ÂŞi că, în afară de martorul de încărcare Âşi cel al punctului mort (hai, poate Âşi martorul presiunii de ulei), nu am absolut niciun bec funcțional pe tot fierul!

Mâine (de fapt azi) urmează să fac un drum matinal pentru rezolvarea bubei cu actele - vă voi povesti mai încolo, că deocamdată trag la somn. Dar sunt pe drumul cel bun Âşi sper să rezolv fără prea mari chichițe.

Tot mâine ajung iarăÂşi la țară Âşi sper să-i mai ard o pedală Niprului. Despre "distracția" săptămânii trecute vorbesc pozele Âşi filmulețul de mai jos. Cât am dat târcoale agregatului îmi scosesem o aerotermă din casă ca să mai ajut nițel încălzirea globală. ÂŞi chiar că treabă bună a făcut la toate cele patruzeci de deÂşte implicate, plus o cutie de viteze complet înțepenită. Nu Âştiu ce valvolină sau vopseluri alchidice a băgat fostul proprietar în cutia de viteze, dar a trebuit multă muncă de convingere să fac schimbătorul de viteze să simuleze altceva decât natura moartă.

Bun, am fugit la somn că mâine-s pe drumuri. Promit să revin cu povestiri mai pe-ndelete Âşi material foto-video nou! Sexy mai e motocicleta asta...

azi am gasit o mobra originala stock porneste.. eu mai am una daca nu o iau cine se baga?

Păi ar fi interesantă. Dar de unde e, cât cere nenea sau tanti pe ea Âşi cum arată? Se donează, se-aruncă peste gard sau se pune la licitație?

Păi mai lasă Âşi pentru alții ...

Păi poate-i suficient de coroziv încât să cadă rugina!

Mi-ar plăcea să-ncerc uleiul de gătit pe post de combustibil. Ce-ar mai mirosi a cartofi prăjiți Âşi Âşnițele în urma mea!

Gugălul are resurse tare împrăÂştiate despre subiectul ăsta, dar răspunde bine la termenul "biogasoline". Între timp visez la pompele de benzină RDGiste de unde puteai pompa benzină gata preparată cu ulei de amestec.

Eu înțeleg că Papa Bear a căutat pe Ebay niÂşte prețuri ca să evidențieze absurditatea anunțului cu ZĂźndapp-ul de ?7000. Eu nu mă dau cunoscător Âşi nici 7000 de euro n-aÂş da pe-aÂşa ceva, dar parcă tot mai des văd leit-motivul ăsta cu "pe ebay.de costă atât". Vorba spune, într-adevăr, să te sfătuieÂşti de Âşapte ori Âşi să cumperi (sau să vinzi, după caz) o dată. Dar chiar aÂşa nu suntem în stare să punem propriile prețuri în funcție de propriile condiții Âşi nevoi? Licitațiile le-am luat, prețurile le-am luat, mai rămân banii lor pe care, slavă Domnului, încă nu i-am... luat.

Seamănă un pic cu o declarație pe care o auzeam la radio anul trecut: "ne-am inspirat în legătură cu taxa de poluare de la Olanda, Suedia Âşi Danemarca". Nu contest adevărul afirmației, dar ce legătură are cultura noastră cu cea a Scandinaviei? Unde suntem noi Âşi unde-s ei?

În fine, dacă forumul devine rampă de plecare a motocicletelor înspre afară, bun. Dar zic eu să nu mai comparăm automat prețurile .de cu alea .rro.

Scuze de off-topic, Mihai, m-a luat valul de pe Plaja Modern.

Dacă nu mă-nÂşel, motocicleta din poză este a lui Liviu_M, iar remorca este făcută artizanal din două ligheane, o anvelopă Âşi o roată (mică) de bicicletă. Câți nervi Âşi-o fi pierdut cu omologarea Âşi înmatricularea - nu Âştiu. PlăteÂşti asigurare Âşi ITP pentru ea, Liviu?

piese de jawa 250

habar n-am cat sa cer pe ele si nici timp sa evaluez piesa cu piesa nu prea am,orice oferta e ok,insa trebuie avut in vedere faptul ca eu sunt nevoit sa platesc transportul pana la destinatie

0727196351 ori pm

Ai inbox-ul full Âşi nu-ți pot trimite mesaj privat. Eliberează, te rog, un pic din el. Cele bune!

Cromul arată excelent pe piese! Mai mult de-atât n-am nicio pretenție alta decât să văd cât ține la intemperii. Casca este iarăÂşi grozavă, îmi plac stilul Âşi ochelarii aferenți; Âşi fiind pe mărimea mea (am capu' mare, Âştiu) te-aÂş scăpa eu de ele imediat dacă ar fi creițari.

O să-ți iasă un MeZeu pe cinste, bag samă! Dă-i bice că acuÂşica-ți creÂşte barba Âşi roțile tot pe loc stau!

Mai trânteÂşte Âşi dumneata câteva poze cu starea fetei, că se simte neglijată . Spor!

Se potriveÂşte vreunul din alternatoarele-astea vestite sub carcasa din dreaptă a unui motor Jawa tip 11? Hai că flanÂşa se mai face ea cumva, dar de dat cu dalta-n capacul de aluminiu nu prea-mi vine.

De acord cu buba ciopârțirii. Dar măcar de s-ar învârti toate-n jurul banului! Proiectul ar putea ieÂşi totuÂşi miÂşto.

În fine, of Âşi spor!

Mă uit Âşi mă tot uit cum aÂş fi procedat Âşi eu dacă nu existau restricțiile RAR-ului privind modificările aduse cadrului. Foarte miÂşto aÂşezat motorul, precum Âşi tot centrul de greutate cu ocazia asta! Ca joc Âşi joacă, ar fi interesantă continuarea proiectului. Cu cât se "înstrăinează" maldărul de țevi Âşi fiare?

Numai bine!

Mesaj completat

Ciudată editare mi-a făcut forumul.

Adăugasem ideea cum că, atunci când am tăiat cu taică-meu Muraveyul micuț de i-am pus motoraÂş de Hoinar, n-am umblat la jug decât jos, tăind capătul țevii la un alt unghi Âşi resudarea țăpănoasă; am evitat slăbirea țevoiului rusesco-bădăran.

Sigur că, pe-atunci, n-aveam nici prea multă inspirație, nici prea multă carte-n cap Âşi puțini aniÂşori. Soluția ta e mult mai abruptă, mai "beaong!" Âşi mai bine aleasă. Îmi place mult Âşi-mi place ce-ar putea ieÂşi. Ca joc Âşi joacă, ar fi interesantă continuarea proiectului. Cu cât se "înstrăinează" maldărul de țevi Âşi fiare?

Numai bine!

Mesaj completat

ÂŞi bleah că m-am tot repetat. Las' că înțelegi dumneata!

Ăla nu-i cilindru de Tula?

Nea' MiÂşu, Strada Poieniței, Cartierul Ferentari, BucureÂşti. Îți voi da numărul de telefon într-un mesaj privat. Am uitat numărul casei, e un atelier alb cu vreo două strunguri, freze, alezoare Âşi tot ce trebuie. MeseriaÂşul e meseriaÂş. Mi-a recunoscut dintr-un capăt în celălalt al atelierului pistonul de Jawă pe care-l țineam în mână ca să-mi facă segmenți: "A, păi pe-ăsta l-am turnat io acum douăj' de ani!" Într-adevăr, bun piston.

Mă număr Âşi eu printre posesori/forumist/plimbăreți de Ural, chiar dacă nu e al meu, dar eu l-am plimbat în ultimii ani. Al cui o mai fi la primăvara viitoare, nu se Âştie încă...

Bă, da' sexos mai eÂşti, Burule! Acuma văd de ce te iubeÂşte femeile .

Anume să vadă poze Âşi filmulețe cu agregatul dumitale funcțional, lustruit, bling-blinguit Âşi dat cu cremă pe pantofi! Cum aÂş vrea Âşi eu, de altfel...

Nenea Tull, da, hai să aflăm cât cere. Alex zicea bine că ar fi grozav să poți face niÂşte poze la întreaga curte, poate mai vedem ce Âşi cum. Carpațiul se mai înmatriculează, se mai face cu număr galben? Cum mai stau lucrurile?

daca mai convingi multe fete trebuie sa te pregatesti sa le si repari, la cine crezi ca se duc cand se strica motocicleta?

stie el ce stie, cand s-or plictisi pisicutele de fier vechi, ajung tot la el, la juma de pret

pisicutele? ...as vrea si eu vreo doua..

Lăsați, mă, băieți, că au să urmeze cândva niÂşte poze de-aveți să mă pupați . Pe mine unul mă oftică monotonia motoretelor vitezane care apar la secțiunea fetelor motocicliste. În seara asta am convins-o pe pasagera Ancuța să-Âşi ia cu.rând o Jawă 353/04 de mai multă vreme vizată. În schimb, cu regret, colegul facultier Vali (îndrăgostit Âşi el tot de acelaÂşi tip de fier) rămâne pe mai încolo, că e săracu' harnic Âşi falit. Bucurii Âşi neajunsuri...

ÂŞi nu divulg prea mult, doar că o anume colegă R. va intra săptămâna viitoare în posesia legală a următoarei motociclete (o voi ruga să facă ea însăÂşi topic separat Âşi să pună poze mai multe când Âşi dacă va veni vremea):

Io nu-nțeleg, totuÂşi, o treabă: unde erați, fraților, toți ăÂştia cu piese Âşi fiare vechi de Jawa 250 anul trecut, când aveam nevoie de voi?! Acuma parcă numa' cu aÂşa ceva veniți pe la Bursă...

Presimt că-i durere mare cu recondiționarea. Da, aÂş fi în continuare curios să văd ce zice. Cred că tocmai am mai convins o fată să se facă motociclomunistă, Âşi Carpațiul e drăguț pentru aÂşa ceva.

Poți să mai faci niÂşte poze prin curtea omului? Ca să vedem Âşi noi cum arată la măcelărie .

Sunt curios să aflu cu cât se dă acel Carpați.

AÂşa citisem Âşi eu (mai era un articol, dar nu-l mai găsesc), că astea erau niÂşte motoraÂşe făcute de nemți pe la sfârÂşitul celui de-al doilea răzbel ca startere pentru motoarele avioanelor. Faptul că ți l-a dat un mecanic care a lucrat la o bază aeriană întăreÂşte argumentul. Trebuie să mai studiez însă.

Am mai văzut motoraÂşul ăla pe undeva. Era un articol despre istoria motocicletelor pe internet. Uite un link aici (scroll down cam până la jumătatea paginii respective pentru articolul cu pricina), cu toate că nu scrie nimic despre motorul însuÂşi. Mai caut.