Jurnal de bord Honda Hornet '07

[SONYC]

Salutare,

 

de aproximativ o luna de zile detin o Honda Hornet, modelul 2007, importata din Italia.

 

Bordul afiseaza 33.014 km, putin probabil insa sa fie reali.

 

Codita/suportul de numar/semnalele sunt aftermarket.

 

 

Atasez cateva fotografii.

 

 

 

 

 

 

 

 

[marcone]

3300km pe an suna rezonabil pentru un macaronar )

[teby05]

ii una dintre cele de la SER moto, dupa poze deci mai pune ceva 33000+

[middle_of_nowhere]

E posibil sa fi fost a unei batranici, care mergea ocazional sa cumpere paste...

[SONYC]

Salutare,

 

ma intreb, oare ati uitat bucuria primei mobre? Mai conta altceva in acel moment in afara faptului ca era a voastra?

 

Nici eu nu cred ca acei km afisati in bord sunt reali, dar repet, mai conteaza? Daca motorul functioneaza in parametri normali eu unul sunt multumit. In mod cert a fost si trantita, nu cred sa existe mobra second hand care sa nu fi luat macar o data contactul cu asfaltul. Buna sau rea, acum este in proprietatea mea si ma voi asigura ca toate minusurile vor fi remediate. In acest moment este la Cesar, pentru o revizie hai sa spunem.

 

Observ ca nu mi-a urat unul sa o stapanesc sanatos, fara incidente. Ma incapatanez sa nu cred ca asta este spiritul de colegialitate, avand in vedere ca impartasim bucuria mersului pe doua roti.

 

Va rog sa imi permiteti sa tin un jurnal de bord fara prea multe interventii din partea voastra, cu atat mai mult cu cat nu postati nimic cu adevarat util.

 

Multumesc.

» Post actualizat in 27 Jul 2017 08:36

In cursul zilei de ieri am luat mobra de la Cesar. Cum era pe rezerva imi zic ca merg sa alimentez si apoi ma intorc la birou.

 

Nu stiu cum, dar ma trezesc pe Andronache. Mai sa fie, lasa, nu-i bai, mai execut doua viraje si ma intorc. Trec de Stefanesti, de Gagu, de Fierbinti, de Maia, de Adancata (data viitoare musai opresc sa dau doua ture pe circuit), de Albesti Paleologu, de Ploiesti si intru pe A3. Numa' bine ce intru pe autostrada cand realizez ca nu prea am benzina si nu stiu daca reusesc sa ajung in Bucuresti. Decid ca nu merita riscul si ies spre Potigrafu. Dupa aproximativ 15 km ajung, dar nici urma de benzinarie. Opresc, intreb, mi se spune ca e un Petrom aproape, pe DN1. Alimentez si iau drumul spre Bucuresti.

 

Aglomerat, dar ma strecor. In zona aeroportului ma depaseste un grup de 4-5 motoare, cea din urma era o fata. Ma saluta, ii salut la randul meu si ma tin dupa ei. In jurul orei 22.00 parchez mobra. Trag linie si observ ca am parcurs 207 km, nu-i rau pentru o seara zic

» Post actualizat in 31 Jul 2017 10:01

Dimineata, Duminica, dorm. Tresar insa cand aud o mobra torcand, e vecinul de la doi, pleaca cel mai probabil intr-o tura. Aveam alte planuri pentru ziua de astazi, dar le schimb intr-o clipita. Nu o sa fie prea fericita mandra cand o sa afle ca o las singura toata ziua, dar nu-i cale de intors, plec.

 

Ma imbrac repejor si dau sa ies pe usa cand aud: "Iubire, unde pleci?" Sa ma prefac ca n-aud si sa inchid usa sau sa ii raspund, dilema diminetii. Desi stiu ca o sa regret, aleg ultima varianta: "Ies putin iubita". Ma intreaba unde, cu cine, cat stau, toate intrebarile pamantului. In timp ce sunt interogat pune si niste vinete la copt, ca deh, i-am spus cu o seara inainte ca imi e pofta de o salata. Vede ca-s pornit si capituleaza. O las intr-o mare de fum si bag viteza.

 

Nu trece mult si sunt deja pe A2, 140km/h, numa' bine. Trec de Pitesti, de Ramnicu Valcea si opresc in OMV-ul de pe Valea Oltului (manastirea Cozia). De aici decid totusi sa ma intorc, sa nu cumva sa scape mandra prea multa sare in salata, din prea multa dragoste evident.

 

Decid sa schimb o idee traseul de intoarcere si o "cotesc" spre Curtea de Arges, apoi ruta deja clasica, A2 Pitesti - Bucuresti..

 

Trag linie si notez pe fisa 415 km cu 80 de lei cheltuiti pe combustibil, nu-i rau zic

» Post actualizat in 04 Aug 2017 18:23

Bun,

sa trec in revista modificarile aduse pana in prezent mobrei:

 

1) Ulei motor full synthetic Silkolene PRO4 10W40

 

2) Filtru de ulei Hiflo 204

 

3) Filtru de aer K&N curatat si gresat

 

4) Filtru de combustibil curatat

 

5) Baterie Yuasa FA 12V 8.6Ah (YTZ10S)

 

6) Bujii Denso Iridium

 

7) Antigel G12+

 

8) Lichid de frana + aerisirea instalatiei

 

9) Placute de frana fata CL A3+

 

10) Placute de frana spate CL RX3

 

11) Valve anvelope + echilibrare

 

12) Rulmenti roata fata Honda 752.27.09

 

13) Rulmenti roata spate SKF 6204 C3

 

14) Revizie furca

 

- simeringuri ulei + praf SKF G

 

- cuzineti alunecare SBS-009

 

- cuzineti ghidaj GBS-007

 

- ulei de furca Silkolene PRO RSF 7.5

 

15) Buson de ulei 4Racing (rosu)

 

16) Semnale LED Xenolen Pirana

 

17) Manete de ambreiaj/frana LSL

 

18) Capete de ghidon 4Racing

 

19) Retapitare sa

 

20) Suport numar Rizoma

 

21) Crash pads 4Racing

 

 

Urmeaza:

 

- scaritele fata/spate - au ajuns, dar nu am avut inca ocazia sa le montez

 

- oglinzile

 

- mansoanele

» Post actualizat in 10 Aug 2017 09:27

Tura de doua zile (05-06.08.2017) Bucuresti - Ruse - Razgrad - Varna - Sunny Beach - Pomorie si retur - 700+ km

 

Tura 07.08.2017 Bucuresti - Targoviste - Sinaia si retur - 300 km

» Post actualizat in 16 Aug 2017 06:04

Tura pe coclauri 14.08.2017 - 200+ km

 

» Post actualizat in 16 Aug 2017 17:13

Tura 16.08.2017 Bucuresti - Ploiesti - Valenii de munte - Cheia - Sacele - Brasov si retur pe DN1 - 376 km

 

 

» Post actualizat in 20 Aug 2017 09:57

Ma trezesc mult inaintea alarmei setate de cu seara, ori dorul de duca e mare ori o fi sforaitul consoartei, ma rog, una din astea doua imi strica frumusete de somn. Incep sa misun prin casa, sa caut ceva de ale gurii, sa caut hainele pentru tura s.a.m.d. Galagia astfel creata o trezeste.. pe cea etern flamanda, pe cea etern nemultumita, pe stapana casei, pe EA.. .. pe matza! Trece astfel timpul si pornesc la drum.

 

Ora 08.03 ma prinde pe A2, autostrada pe care, conform planului, trebuia sa o urmez pana la Cernavoda. Cum planul de acasa nu se potriveste insa mereu cu cel din targ, ratez iesirea catre Cochirleni. Acest lucru nu s-ar fi intamplat daca foloseam orice aplicatie de navigatie, dar mobra ma transporta parca in trecut, cand orientarea se facea pe hartile de hartie/indicatoare sau se intrebau pur si simplu localnicii, lucru care imi place foarte mult. Continui pe A2 pana la Medgidia si apoi intru pe ruta prestabilita, spre Mihai Kogalniceanu. Contrar asteptarilor, drumul este unul foarte bun. Acelasi lucru pentru segmentul de drum Mihai Kogalniceanu - Targusor - Cheia.

 

 

 

 

 

Ei bine incepand insa cu localitatea Gradina si pana la Sarighiol de Deal drumul este unul extrem de rau, gropi foarte mari si foarte multe. Unele se pot evita, unele insa nu. Pot spune ca mi-am dat examenul in controlul mobrei la viteza foarte mica. Nu regret ca l-am parcurs, dar nici nu as mai reveni. Segmentul de drum Beidaud - Ceamurlia de Sus pana la intersectia cu drumul judetean 22D este unul acceptabil.

 

Alimentez la Rompetrol-ul ce se afla in intersectia mai sus amintita si pornesc din nou la drum. Drumul pana la Jurilovca este unul foarte foarte bun, atentie insa la poarta ce preceda intrarea in localitatea Ceamurlia de Jos, exista o gropa destul de mare fix sub ea, in umbra, se observa abia in momentul in care se ajunge foarte aproape. Ajung curand la drumul de pamant, las mobra si o iau la pas spre capul Dolosman.

 

 

 

Zona a fost mult mai animata decat ma asteptam, un grup de romani aveau instalat cort si tot ce trebuie. Gasesc o bucatica de pamant unde las hainele, apoi baie. Apa foarte curata si calda.

 

 

Pornesc spre Enisala, drumul excelent, vizitez cetatea si nu zabovesc inutil.

 

 

 

 

 

De la Enisala urmez segmentul de drum Sarichioi - Agighiol - Murighiol. Nu reusesc sa vizitez cetatea Halmyris, pur si simplu nu ma incadrez in timp, continui spre Tulcea.

 

Aleg traseul Nalbant - Ciucurova - Harsova - Tandarei - Slobozia - Drajna - A2 - Bucuresti.

 

 

Km parcursi: 866

 

[SONYC]

22) Parbriz Honda 08R80-MFG-800

 

23) Mansoane Puig High-Tech

 

24) Scarite fata/spate sport Puig

 

25) Reglajul lantului + ungerea acestuia

» Post actualizat in 28 Aug 2017 14:09

Tura 27.08.2017 (600 de km)

 

Bucuresti - Ruse - Byala - Veliko Tarnovo - Dryanovo - Gabrovo - Shipka Pass - Buzludzha - Kazanluk - Veliko Tarnovo - Ruse - Bucuresti

 

 

 

 

 

» Post actualizat in 04 Sep 2017 07:50

Tura 02.09.2017 (603 km)

Bucuresti - Pitesti - Curtea de Arges - Transfagarasan - Cartisoara - Fagaras - Sercaia - Hoghiz - Brasov - Cheia - Valenii de Munte - Ploiesti - Bucuresti

De ce?? De ce suna alarma la 05.00 dimineata?? Chiar nu mai este nimic sacru pe lumea asta?

Imi ridic totusi oasele obosite din patul cald si incep echiparea. Stiu ca o sa fie frig parte din drum astfel incat pun mesada la geaca/pantaloni si iau suplimentar si izmenele, aka incalzitoarele. Imi iau ramas bun de la mandra si purced la drum. Alimentez rezervorul pana la refuz, ajut un pensionar sa puna motorina intr-un bidon de 5L si curand ajunge si Cosmin.

Parcurgem rapid autostrada si oprim in Curtea de Arges pentru alimentare si pentru a ne incalzi. Soarele incepe sa isi faca simtite razele iar cerul este de un albastru pur. Incepem urcarea pe Transfagarasan. Drumul este curat si liber, intocmai ce speram. Ne jucam pe curbe si in scurt timp ajungem la Balea Lac. Aglomeratie monser! Sunam mandrele sa le anuntam ca am ajuns in siguranta, facem cateva fotografii si inapoi in sa.

Coborarea catre Cartisoara este libera, dar pe urcare se formeaza coloane. Ne depaseste la un moment dat un grup compact de 4 GS-uri, o splendoare sa ii vezi cum abordeaza curbele.

Ajungem in Fagaras, alimentam si aruncam un ochi pe recomandarea lui 1xu1xf1xu (Sercaia - Hoghiz), multumim pe aceasta cale, ne-a placut mult. In localitatea Fintina am intalnit un grup de sateni imbracati in straie populare ce cantau. Flacaii erau primii, pe cai, urmati de doua faitoane (carute) compuse din batranii satului si tinerele fecioare. S-au bucurat cand le-am salutat si ne-am continuat drumul. Tare rau imi pare ca n-am avut o camera video, sa imi ramana amintirea si pe film.

Din localitatea Hoghiz facem dreapta pe E60 spre Brasov. Oprim la restaurantul Belvedere sa alimentam oleaca si matu'. Aici intalnim un grup de 6-7 mobre, toate vitezane. Observam rapid ca pe aproape toate mesele exista cate o portie de ciolan afumat cu fasole. Devine clar ca apa raului de munte ce vom manca la felul doi, dar alegem sa spalam matu' intai cu o ciorba.

Purcedem din nou la drum. Brasov - Cheia - Valenii de munte unde facem un popas pentru alimentare. Urmeaza Ploiesti - DN1 - Bucuresti.

Am parcurs 603 km cu o altitudine maxima atinsa de 2.034m

Multumesc Cosmin pentru ca m-ai insotit

» Post actualizat in 14 Sep 2017 19:00

Tura 09.09.2017 (515 km)

Bucuresti - Adancata - Mizil - Hales - Magura - Berca - Vulcanii Noroiosi - Siriu - Sacele - Cheia - Valenii de Munte - Ploiesti - Bucuresti

E inca intuneric cand suna alarma telefonului. Crap oleaca geamul si simt adierea rece a vantului pe sira spinarii, f.u.t.u-i ceapa m.a-sii, iar trebuie sa iau izmenele pe mine.

Ajung la benzinarie. Iulian, mai matinal decat mine, e deja aici. In scurt timp soseste si Traian alaturi de Valentina. Purcedem la drum.

De la Adancata o luam spre Salciile - Gradistea - Baba Ana - Mizil. De aici Traian ne sugereaza o ruta ocolitoare dar foarte frumoasa. Nu stam pe ganduri si il punem in fata coloanei. O luam spre Hales si poposim la Manastirea Ciolanu.

Ne continuam drumul spre Magura - Berca - Vulcanii Noroiosi.

Caldura mare monser, incepem sa inlaturam izmenele termice si plecam spre Siriu. Facem o fotografie la baraj si ne bucuram de peisaj si de curbe.

Cotim spre Sacele, oprim la un restaurant pe Cheia unde mai bagam ceva la ghiozdan si din nou in sa. Oprim pentru alimentare in Valenii de Munte. Tot aici ne despartim de Traian si de Valentina, care decid sa inopteze la niste rude din Campina.

Ne alegem insa cu alti doi motociclisti la drum, i-am intalnit in benzinarie si aveau ca destinatie tot micul Paris. Ne prinde noaptea, dar ne descurcam.

Trag mobra in fata casei si bordul afiseaza 515 km parcursi. Nu-i mult, nu-i putin, dar o fo' fain tare!

Ma bucur ca v-am avut ca si parteneri de drum. Va astept cu drag si cu alta ocazie!

PS. Mai putin pe tine Iulian, sa pleci tu cu 3 fete in concediu, nu nu, asa ceva NU se face!!!

 

[SONYC]

26) Releu semnalizare LED

 

27) Jante, grila far, aripa fata, rezervor si codita pictate

» Post actualizat in 02 Oct 2017 10:54

Tura 30.09.2017 (402 km)

 

Bucuresti - Ruse - Razgrad - Shumen si retur

 

 

Ma lipesc la tura unui coleg de forum si luam drumul Bulgariei. Vantul se face simtit astfel incat temperatura, si asa scazuta, este resimtita si mai mult.

 

 

 

 

Ajungem in Shumen, o localitate mica/neingrijita. Bifam repede un local unde sa mancam ceva.

 

 

 

 

Incercam sa ajungem la monumentul ce vegheaza de la altitudinea de 450m dar incepe sa picure si nu riscam sa ne prinda ploaia. Facem cale intoarsa spre micul Paris.

» Post actualizat in 02 Oct 2017 13:23

Tura 01.10.2017 (624 de km)

 

Bucuresti - Urziceni - Sarata Monteoru - Focsani - Lepsa - Targu Secuiesc - Brasov - DN1 pana in Bucuresti

 

 

Cum temperaturile din ultima perioada is oleaca cam scazute, decidem sa plecam la ora 10.00 pe traseu. "Lustruiesc" jantele, asa cum avea Iulian sa constate si ajung abia la 10.30. Primesc mistourile de rigoare si purcedem la drum. Cer senin/soare din plin, doar ca are dinti, iar vantul bate cu putere.

 

Facem o scurta oprire in statiunea Sarata Monteoru, ocazie cu care facem o baba fericita. Nu nu, a nu se intelege ca a "rezolvat-o" careva in padurea din apropiere ) A vrut o fotografie pe motor iar dorinta ei a fost porunca pentru noi )

 

 

Continuam catre Focsani. Ii dam bice astfel incat frigul isi face simtita prezenta si mai mult.

 

Ajungem in Lepsa, numa' bine, sa bagam ceva haleala la ghiozdan/sa ne incalzim.

 

 

 

Inainte de a pleca spre casa poposim putin si la cascada Putna.

 

 

Alimentam in Targu Secuiesc, ne clatim ochii cu don'soara casiera si inapoi in sa. Ajungem in jur de ora 20.10 in Brasov, este deja intuneric. Sa faci serpentinele de la Predeal in bezna e, pentru mine, un vis devenit realitate. Nu iesim bine din ele, ce sa vezi, mare petrecere in fata. Sute de participanti, fiecare cu cate o masina. Ma rog, mai o avarie, mai un semnal stanga, ne strecuram, iar de la Comarnic ii dam bice serios. Reusim sa ne intoarcem in micul Paris fara evenimente neplacute, nu de alta dar mai avem calatorii propuse pentru anul asta.

 

Va multumesc baieti pentru tura!

» Post actualizat in 17 Oct 2017 06:25

Tura de doua zile (14-15.10.2017)

 

Bucuresti - Pitesti - Curtea de Arges - Vidraru - Balea Lac - Carta - Agnita - Cincu - Fagaras - Beclean - Sinca - Codlea - Vulcan - Rasnov - Predeal - Sinaia - Fieni - Pucioasa - Varfuri - Valea Lunga - Sultanu - Provita - Poiana Campina - Magureni - Floresti - Ploiesti - Bucuresti (682 de km)

 

O sa las fotografiile sa vorbeasca, fac doar cateva mentionari.

 

- Drumul de la Carta la Agnita este super fain, asfalt de o calitate foarte buna, lin, fara denivelari si cu viraje din plin. Aici l-am lasat putin pe Traian in spate si m-am jucat putin, si acum zambesc cand imi aduc aminte.

 

- Am innoptat in Fagaras la Pensiunea Diana, localizata in centru - raport calitate/pret foarte bun, recomand daca ajungeti in zona. Am mancat la hotel Bulevard asa cum n-am mai facut-o de mult, preturi decente iar mancarea gustoasa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

» Post actualizat in 21 Oct 2017 18:08

28) Ulei motor full synthetic Motul 7100 - 10W40

 

29) Filtru de ulei Hiflo 204

 

30) Lant spalat/gresat

 

 

Tura 21.10.2017 (470 de km)

 

Bucuresti - Snagov - Bucuresti - Ruse - Veliko Tarnovo si retur

 

 

Vorbesc Vineri seara cu Iulian sa facem o tura Sambata, nu stim insa unde. Ne intalnim dimineata la Bogdan pentru schimbul uleiului si filtrului, necesare de acum. Il rog sa curete si lantul cu ocazia asta. Ne intreaba ce traseu avem pentru astazi iar cum noi ridicam din umeri, ne spune ca putem merge alaturi de el si de niste prieteni la Veliko, asa, ca de "vara"

 

Cum mai aveam vreo doua ceasuri pana la plecare, decidem sa tragem o fuga pana la Snagov. Ne facem astfel incalzirea, iar la ora programata suntem prezenti la locul stabilit. Unul cate unul vin si baietii. O Hayabusa neagra (Stefan), a doua generatie, isi face simtita prezenta. Curand apare inca una, prima generatie de aceasta data, a lui Bogdan. Ultimul venit, dar nicidecum mai prejos, este Traian, cu un GSXR. Ma uit la mobra mea si imi pare o bicicleta pe langa ce au ei. Purcedem la drum.

 

Baietii merg bine, oricum, mult sub puterea motoarelor lor si mult peste puterea mobrei mele, desi incerc sa tin aproape de ei. Consumul creste simtitor, dar pe cine intereseaza? Ajungem in Veliko, ne clatim ochii cu cateva don'soare, de "plastic" cum le-ar spune Iulian sau "obraznice" cum le-ar "alinta" Traian. Bagam totusi ceva si la ghiozdan, deh, foame mare.

 

Dupa toate astea luam drumul inapoi spre Micul Paris, nu de alta, dar maine e programata alta tura cu o alta gasca.

 

 

 

» Post actualizat in 22 Oct 2017 18:05

Tura 22.10.2017 (379 de km)

 

Bucuresti - Targoviste - Voinesti - Campulung - Leresti - Cabana Voina si retur prin Lazaresti - Gaesti - A1

 

 

Dorul de duca e mare, uleiul e "proaspat", asa ca ma alatur unei ture ce are ca obiectiv Cabana Voina. Baietii, mai matinali de fel, sunt deja prezenti la locul intalnirii atunci cand ajung. Curand vine si Iulian si astfel numaram 7 oameni cu chef de plimbare.

 

Oamenii din sate cand vad asa gasca mare, ne zambesc si ne saluta.

 

Din Leresti si pana la cabana drumul este foarte bun si, ce mi-a placut, cu foarte multe viraje. Fug pe urma Apriliei RSV 1000R, dar ma desprind tarziu de colegi si o ajung abia sus.

 

Ne punem la masa, bagam fiecare cate o ciorba si o pastrama de oaie cu mamaliga. Luam apoi poteca la pas, imortalizam natura in toata splendoarea ei si inapoi in sa.

 

Alerg colegul cu Aprilia pe serpentine, trage bine mobra mea, dar a lui si mai bine. Asteptam grupul in Leresti si o luam in directia Gaesti - A1. Aglomerata autostrada, dar ne descurcam si ajungem cu bine la destinatie.

 

Atasez si cateva fotografii:

 

 

[SONYC]

Tura 26-27.10.2017 (932 de km)

"De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei?"

No' bun, sa depanam amintiri nu de mult timp apuse.

Aventura incepe cu o zi mai devreme, respectiv Miercuri dimineata. Alarma telefonului imi transmite prin vocea lui Margineanu' ca "e o zi fututa ca oricare alta". Avand in vedere ca e ora 06.00, tind sa ii dau dreptate. Deschid geamul, matza hop si ea, in cateva secunde insa facem amandoi cativa pasi inapoi, brr brr. Ce sa fie astazi, mobra sau masina? Alea "batrane" de la birou s-au obisnuit cu mobra, ba' chiar imi cer sa le plimb, masina deci.

Soarele isi face curand simtita prezenta iar ziua arata foarte diferit de precedenta. Ajung la serviciu si verific repede prognoza meteo pentru weekend, sa fac planul de bataie. Pai se putea, ploaie Sambata/ploaie Duminica, off. Joi si Vineri, zile, fie vorba intre noi, lucratoare, ce sa vezi, ideale pentru plimbare, soare/cer senin. Imi zic ca ar merge o aroganta, dar oare imi pot lua liber, dar oare mai pot convinge pe cineva, dar oare gasesc cazare asa din scurt, dar oare sa ung lantul inainte, dar oare sa imi iau pelerina de ploaie, dar.. eh futu-i ceapa ma-sii, ce o fi o fi!

Fac cum fac si reusesc sa obtin cele doua zile. Postez tura pe forum in speranta ca poate mai gasesc un spirit aventurier, n-a fost sa fie, poate data viitoare. Trece (cu greu) si ziua de lucru. Ajung acasa, pun cateva lucruri in rucsac si imi zic ca ar fi bine sa trag obloanele mai devreme, reusesc sa adorm insa abia pe la ora 02.00. Reusesc totusi sa gasesc cazare in Targu Secuiesc la Villa Westfalia, aveam ulterior sa constat ca de aceasta locatie pomeneai si tu Doctor X, mersi

26.10.2017 - Bucuresti - Targoviste - Sinaia - Rasnov - Brasov - Targu Secuiesc

Joi dimineata tresar la auzul alarmei, nu nu, astazi sigur nu e o zi ca oricare alta! Trag un tricou pe mine, iau pompa si sandalele din debara si cobor. In clipa in care deschid usa blocului sunt lovit instant de un front de aer rece, no', mi-o trebuit motocicleala. Setez presiunea la 2.5 fata/spate si urc sa ma imbrac. Echipamentul este compus din: mesada termica pantaloni/geaca, doua straturi termice superioare/inferioare, un polar, doua perechi de sosete si o pereche de manusi de polar inserate in manusile moto.

Cum n-a confirmat nimeni prezenta, nu am tinut sa respect intocmai ora de plecare astfel incat la ora 10.08 incalzeam mobra. Cerul negru, frig, cam taia cheful, dar nici gand sa renunt, asa ca purced la drum.

Prima oprire e in Targoviste in jurul orei 11.30, pentru alimentare si pentru a ma incalzi. A fost foarte frig, mi-a intepenit tot corpul.

Ciocolata calda si cele doua croissante isi fac insa repede efectul.

Soarele incepe timid, dar sigur, sa isi faca simtite razele. Ma insoteste pe tot segmentul de drum Targoviste - Pucioasa - Sinaia, e cald si bine Cu vreo 2 km inainte de Sinaia intalnesc primul temerar, ne salutam si zambesc pe sub viziera, hai ca nu-s singurul nebun

Din statiunea Busteni pierd aliatul calduros printre norii negri, dar pufosi. DN-ul desigur, asa cum il stim, aglomerat. Curand ajung pe podul de la Predeal si mi se prezinta doua optiuni. Fie continui pe drumul cel mai scurt spre Brasov, se vedea in zare ca cerul este senin, implicit mai cald, fie fac conform planului stanga spre Rasnov unde cerul era negru ca taciunele. Ne calim si noi sau o ardem ca printesele imi zic in gand si trag de ghidon stanga. Simt frigul la un cu totul alt nivel acum iar asfaltul este rece si ud, insa curat. Trec de serpentine si la un moment dat pe coborare opresc, sunt curios sa vad cate grade sunt. Telefonul nu raspunde comenzilor desi manusile au zona de touch astfel incat sunt nevoit sa le dau jos. Dureaza cateva secunde actualizarea pentru ca ulterior sa afiseze 4 grade.

Surprind si natura cu aceasta ocazie.

Din Rasnov fac dreapta spre Brasov iar soarele imi aproba noua directie. Depasesc un ambuteiaj cauzat de un accident destul de serios pe celalalt sens de circulatie si opresc ceva mai in fata pentru indicatii.

De aici "blana" pana in Targu Secuiesc unde ajung in jurul orei 15.00. Opresc in prima benzinarie si desi mai am jumatate de rezervor alimentez, pentru ca nu stiu cat o sa consume mobra pe pista. Consult harta si curand bat la portile circuitului.

Administratorul ma intreaba (conversatie telefonica) daca am nevoie de priza, pentru incalzitoare de anvelope, eventual de boxa. Raspund, cu o jena probabil sesizabila in glas, ca nu imi sunt de folos, am venit pe motocicleta din Bucuresti. Imi ofera indicatii spre locul unde ma asteapta un coleg si imi ureaza in acelasi timp spor la treaba. Ii multumesc si fac dreapta, spre corturi. Semnez documentul prin care imi asum deplina responsabilitate pentru joaca.

"Pasesc" usor spre linia de start. Datele sunt urmatoarele:

- sunt singur pe pista

- mobra Honda Hornet PC41 2007

- rezervor plin ochi

- pneuri Pirelli Diablo Rosso 2 dot 2014 - presiune 2.5 fata/spate

- pneuri calde, abia ajunsesem

Prima tura e de acomodare. Asfaltul e bun, aderent, fara gropi/denivelari, fara pete de ulei, no' hai sa vedem ce putem face. Spuneam la un moment dat ca nu am frica asta de a ma apleca, iar conditiile de pe circuit imi ofera incredere. O inclin serios inca din a doua tura, simt insa ca merge si mai mult astfel incat dupa 5-6 ture opresc, sa confirm.

Dunga care taie Rosso-ul reprezinta limita unde ma situam inainte de a il rula pe circuit.

Din mai multe unghiuri:

Pneul fata:

Simt insa ca mai este loc de aplecat, astfel incat dupa inca vreo 5-6 ture incep sa polizez scaritele.

Stanga:

Dreapta:

Dupa vreo 30-40 de ture vreau sa vad ce timp reusesc sa scot. Habar n-am care e recordul pistei, banuiesc ca putin peste un minut cu o mobra sport. In cadrul primelor filmari ma situam undeva la 1.22, ulterior am scazut la 1.20 iar cel mai bun rezultat a fost de 1.18 (video), timp care ma situeaza probabil la coada clasamentului. Nu-i insa bai, incep sa vad unde as mai putea castiga secunde.

Alte fotografii:

Continui sa alerg, din ce in ce mai agresiv, mai bifez 35-40 de ture. Soarele insa apune iar temperatura se schimba aproape instant, moment in care imi zic ca nu-i a buna. Hai totusi sa mai parcurg 4-5 ture si gata, ies. Nu o las insa mai moale, nu, tot agresiv. In tura nr. 4 imi aluneca spatele pe un viraj la stanga, fiind mult prea aplecat pentru aderenta scazuta de acum. Echipamentul isi face cu brio treaba astfel incat nu am absolut nicio zgarietura. Ridic mobra, n-are pagube, crash pad-ul si-a facut datoria, iar zgarieturi se regasesc doar pe capatul de ghidon, maneta de ambreiaj si pe suportul pasagerului.

Plec spre cazare, fac un dus fierbinte si apoi analizez echipamentul. Nu-s pagube asa de mari, se repara/schimba. Asta se intampla cand nu ai slidere.

Cobor la masa unde cer, desigur, un gulas! Inainte de a manca ud gatul uscat cu o palinca, acompaniata apoi de o bere rece.

Soseste si gulasul, de mult nu am mai mancat unul asa de gustos.

Felul doi nu intarzie nici el, ceafa de porc secuiesc cu cartofi pai.

In jur de ora 21.00 trag draperiile, is oleaca obosit iar maine traseul e lung.

Ca o paranteza, recomand aceasta cazare. Camera spatioasa, curata, mobilata cu bun gust. Mancarea de la restaurant foarte buna. Tot aici voi trage si data viitoare cand voi veni la circuit, pentru ca imi este clar ca o sa revin.

27.10.2017 - Targu Secuiesc - Lepsa - Focsani - Buzau - Siriu - Brasov - Cheia - Valenii de Munte - Ploiesti - Bucuresti

Vineri dimineata, ora 07.30, ies pe terasa balconului. Inspir adanc aerul rece si toate simturile se trezesc. O sa fie o zi frumoasa!

Servesc micul dejun, imi bandajez "ranile" iar la ora 09.30 sunt deja in sa.

Ora 09.50 ma prinde pe Gresu. Drumul este curat, dar in mare parte ud, nu ma surprinde, nu-i tocmai cald. Ahh, si pustiu, rar intalnesc cate o masina.

15 min mai tarziu, in timp ce cobor spre Lepsa, situatia se prezinta foarte diferit.

Cu vreo 20 de km inainte de Focsani dau de ceata. Temperatura/vizibilitatea scade foarte mult si sunt nevoit sa sterg continuu viziera. Un baiat era deja in sant cu masina, alti doi incercau sa il scoata.

Pe segmentul de drum Focsani - Ramnicu Sarat - Buzau ceata se ridica si astfel ii dau o idee mai tare. Intalnesc si aici un accident grav pe celalalt sens de circulatie.

Din Buzau fac dreapta, spre Siriu. Satele sunt pitoresti, drumul este bun iar soarele ma incalzeste, nu imi pot dori mai mult. Cam o data la fiecare doua case observ fructele de sezon prezentate frumos in lazi si bunicutele asteptand musterii pe prispa casei. Nu mai rezist astfel ca in satul Magura opresc.

- Sarut mana mamaie, 2kg de pere va rog!

Incepe bunicuta si pune, incet si cu atentie. Trateaza fiecare fruct ca pe o bijuterie. Ii tremura mana, dar vrea sa ridice cantarul mobil, sa imi arate ca a pus cat trebuie. O rog frumos sa lase punga jos, nu am dubii ca n-ar fi bine.

- Cat iti datorez mamaie?

- 4 si cu 4, 80 raspunde ea. A ramas pe sistemul vechi dar nu-i bai, am inteles care e pretul. Ii intind o hartie de 10 lei si vreau sa pun fructele in desaga. Imi spune ca n-are rest sa imi ofere.

- Lasa asa mamaie, noi sa fim sanatosi, sa ne revedem si la anul cu bine! Intinde mana spre lada sa imi mai dea cateva pere dar o refuz politicos. Zambeste si ma bate cu dragoste pe umar.

- Dar unde te duci maica?

- La Brasov ii raspund.

- Cu.. arata cu mana spre mobra.. aia?

- Da mamaie, cu motocicleta.

- Dar de unde esti?

- Din Bucuresti mamaie.

- Bine maica, drum bun sa ai, sanatate!

- Multumesc mamaie, sanatate si matale!

Soarele e deja orbitor dar am ac de cojocul lui si cobor ochelarii integrati. Curand ajung la barajul Siriului.

Revin in judetul Covasna.

Dealurile din apropierea localitatii Teliu imi fura privirea "fortandu-ma" sa opresc si sa le surprind intr-o fotografie. Tot aici intalnesc si cel de-al doilea temerar.

Cheia, pe cat de frumoasa, pe atat de blamata, ma primeste cu bratele deschise. Nu suntem la prima intalnire astfel ca ma avant fara preludiu. Drumul este curat si relativ liber. Cele cateva tiruri nu opun rezistenta si le depasesc rapid. Aici intalnesc si cei din urma temerari, doi la numar.

Ajung in localitatea Valenii de Munte, foarte aglomerata, se lucreaza intens la un sens giratoriu. Reusesc sa ma strecor si ii dau bice.

DN-ul este, asa cum il stim dintotdeauna, aglomerat. Pe primul pod, cel inainte de Ikea, un accident grav cu mai multe masini implicate paralizeaza traficul pe celalalt sens.

Ora 17.47 ma surprinde blocat in trafic in apropiere de Casa Presei Libere.

Rezumatul:

Am facut frigul pentru ca mai apoi sa imi fie cald si din nou frig. Am vazut natura in toata splendoarea ei. Am cazut pe circuit, am inteles de ce si n-am prins teama. Am parcurs 932 de km, e doar un numar, calatoria in sine a fost faina. O tura care.. mi-a bucurat sufletul.

» Post actualizat in 06 Nov 2017 08:47

Tura 29.10.2017

 

Bucuresti - Alexandria - Zimnicea - Giurgiu - Comana - Bucuresti (279 de km)

 

O tura scurta, de "vara"

 

[sirsq]

Bravo tata. La mai multe!

 

PS: Imi place Shoei’u ala. Sper sa mai gasesc si eu un Neotec TC-3 pe undeva cand ajung acasa.

[SONYC]

Bravo tata. La mai multe!

 

PS: Imi place Shoei’u ala. Sper sa mai gasesc si eu un Neotec TC-3 pe undeva cand ajung acasa.

Mersi fain

 

Tura 05.11.2017

 

Bucuresti - Ruse - Razgrad - Varna - Balchik - Dalboka - Kaliakra - Kavarna - Vasilevo - Toshevo - Negru Voda - Viroaga - Sipotele - Adamclisi - Lipnita - Ostrov - Silistra - Calarasi - A2 - Bucuresti (672 de km)

 

 

Nu ninge ca in basme, nu avem lemne in semineu si nici blana de urs in fata lui, dar hai totusi sa povestim.

La ora 07.50 ajung in benzinaria OMV din Comuna 1 Decembrie. Il zaresc pe Iulian langa o Suzuki V-strom noua, mai sa fie. Alimentez si trag langa ea, nu confirmase nimeni cu asa o mobra. Aveam insa sa constat ca avem un participant surpriza Curand ajunge si Nelu cu a lui Honda Pan European. Bun, purcedem la drum.

In Calugareni targul de Duminica era in toi astfel incat drumul era foarte aglomerat. La iesirea din Uzunu intampinam o ceata densa ce ne insoteste pana in Ruse. In ciuda frigului ii dau blana ca sa trec cat mai repede peste portiunea asta dreapta si astept baietii in benzinaria Petrom din vama. Degetele de la mana stanga sunt ok, in schimb cele de la mana dreapta ma dor destul de mult. Le bag sub geaca, la abdomen si astfel se dezmortesc rapid, alimentam si inapoi in sa.

Agentul vamal ma intreaba unde plecam pe asa o vreme de rece. Ii raspund ca facem o plimbare pana la Dalboka si vad cum aproape se inchina.

Drumul este bun, curat, iar din cand in cand soarele ne incalzeste sufletele inghetate. In timp ce rulam pe autostrada catre Varna am observat ca vecinii nostri bulgari lucrau din greu parcelele de pamant. La un moment dat vad o buruiana mai uscata astfel incat opresc sa ii ofer mult asteptata udatura.

Din Varna facem stanga spre Balchik unde intalnim si un grup destul de mare de motociclisti, probabil bulgari. Alegem drumul ce merge de-a lungul coastei si oprim la Thracian Cliffs pentru cateva fotografii.

De aici si pana la Dalboka a mai ramas doar o aruncatura de bat. Robert ajunge si el tocmai bine astfel incat luam masa toti 5.

Mancarea gustoasa, asa cum eram obisnuit.

Decidem sa poposim putin si la Kaliakra, ocazie cu care un grup de la Crucea Rosie ne roaga sa facem o fotografie cu ei.

Din localitatea Toshevo a inceput ploaia, marunta pana in vama pentru ca mai apoi sa se inteteasca. Norocul meu a fost ca mi-a imprumutat Nelu o pelerina. Pana sa ajungem la bac s-a oprit. Ultimele aproximativ 2.5 ore le-am parcurs pe intuneric.

Toata lumea a ajuns cu bine acasa, drept urmare ma declar multumit de plimbare si de companie.

» Post actualizat in 17 Nov 2017 09:17

Tura 12.11.2017

Bucuresti - A2 - Slobozia - Harsova - Ciucurova - Tulcea - Mahmudia - Tulcea - Babadag - Ovidiu - A2 - Bucuresti (712 km)

Sambata, ora 01.08 PM, iau drumul spre casa. No' tulai Doamne ce ceata. Apai sa vezi la rasarit cum o sa ne fie.

Duminica, ora 08.48, intram pe A2. Poti taia ceata cu cutitu', atat de densa este. Imi ingheata oleaca mainile, dar dupa aproximativ o ora vedem soarele.

 

Temperatura aerului creste simtitor iar acest lucru ne aduce un plus de confort. Copilasii din sate ne fac cu mana si ne zambesc, voiosi nevoie mare la vederea noastra. Ii salutam la randul nostru si ne continuam drumul pe bulevardul eolienelor.

 

 

La ora 12.30 ajungem in Salsovia. Ne punem, cum altfel, la masa.

 

 

Crapelnita, ce sa zic, gustoasa, o mers la suflet.

 

Surprindem si Dunarea cu al ei brat in cateva fotografii.

 

 

La ora 16.20 intram pe A2 iar in jurul orei 17.10 pierdem lumina. Se lasa o idee rece, dar gandul la bruneta aia focoasa din benzinarie imi tine de cald, prietenii stiu de ce ))))

 

Ora 18.20 ne prinde pe bulevardul Theodor Pallady din micul nostru Paris.

 

Rezumatul zilei: (link video)

 

- ceata (frig)

 

- soare (cald)

 

- drum bun/curat

 

- peisaje demne de admirat

 

- mancare gustoasa

 

- bruneta focoasa

 

- gasca vesela

 

Ce iti poti dori mai mult? Doar alte, alte si alte ture! Va multumesc domnilor pentru companie!

» Post actualizat in 22 Nov 2017 23:28

Tura 19.11.2017

Bucuresti - Stefanestii de Jos - Gagu - Fierbintii de Jos - Maia - Adancata - Albesti Paleologu - Bucov - Ploiesti - DN1 - Bucuresti (190 de km)

Ieri ploaie, astazi ploaie, canci motocicleala. Pomenesc toti sfintii timp de un sfert de ceas si apoi.. o iau de la capat. Iubita plecata in oras cu fetele, eu ce dreaqu fac? O fifa pe PS cu baietii, gata, m-am scos! Pe Santiago Bernabéu ce sa vezi, soare, f.u.t.u-i ceapa ma-sii! No' bun, hai sa nu disper, ziua e lunga si vremea se poate schimba. Spre dupa-masa chiar asa se si intampla. Ploaia se opreste, norii se mai risipesc iar razele soarelui nu ezita sa isi faca, chiar daca mai timid, si ele aparitia.

Atat asteptam, in secunda doi sunt in saua mobrei. Alimentez si in jurul orei 15.45 ies din Bucuresti. Asfaltul este ud si pe alocuri plin de noroi de la utilajele agricole. Curand ajung in sate. Fumul lemnului ars in soba imi inunda casca si asta imi aduce aminte de perioada copilariei/de bunicii de la tara. Copiii sunt desigur afara la joaca, imbracati bine, caciula, manusi. Lucrurile astea, desi este frig, imi incalzesc sufletul.

In Bucov ma prinde nu doar ora 17.00, implicit apusul, ci si ploaia. N-am nimic la mine, am plecat in graba, asta e, ii dau inainte. Pe centura Ploiestiului trag intr-o benzinarie pentru o cafea si pentru analiza situatiei. Baietii imi confirma ca in Bucuresti nu ploua asa ca cel mai probabil pe masura ce ma voi apropia de casa voi scapa de ea. Nu mai zabovesc inutil, mai ales ca sunt asteptat pentru o bauta, asa, ca de Duminica.

Ei bine, ma insoteste pana in Otopeni. Cu toate astea, ajung uscat acasa.

» Post actualizat in 30 Nov 2017 23:53

Tura 24.11.2017 - 25.11.2017

Bucuresti - Pitesti (A1) - Ramnicu Valcea - Targu Jiu - Craiova - Pitesti - Campulung - Targoviste - Bucuresti - (770 de km)

24.11.2017

Ora 06.30, ma trezesc inaintea alarmei, cheful de duca e mare, cam cat podul bunicii. Scot capatana din paie si arunc un ochi la vaca ce rumega de zor. Daca scoate abur o sa fie o vreme cainoasa. Stai olecuta, hoo, nu o lua pe aratura, nu esti la tara, ci la capitala, asa ca trage draperiile. No' bun, cracanez geamul, delicat, deh, recomandarea producatorului, nu ca in cazul iubitei, cand trag pana paraie. Sufla boul din mine, ce sa vezi, abur. Ok, nu-i panica, mai astept.

Ora 08.00, ceata este in continuare foarte densa, dar nu ma grabesc, n-a confirmat nimeni prezenta.

Ora 09.00, ceata coboara si mai mult, ocazie taman buna sa mai vizionez videoclipuri cu pisici pe Facebook. Tot in cadrul aplicatiei observ ca acum 5 ani, pe vremea asta, eram cu toacla prin localitatea Maia.

Ora 10.00, ceata persista. Bine, hai sa vedem care pe care, incep echiparea iar 30 de minute mai tarziu purced la drum.

Iesirea din oras se dovedeste a fi o cursa contracronometru, dar reusesc sa intru pe A1 in jurul orei 11.15.

Ceata ma insoteste pe tot parcursul autostrazii, dar sansa imi surade din Pitesti si iata ca ma bucur de razele soarelui. Drumul spre Ramnicu Valcea este curat si relativ liber. Gresesc insa la un moment dat si in loc sa cotesc spre Horezu o iau spre Dragasani. Opresc la benzinaria Petrom din localitatea Munteni pentru alimentare si pentru a verifica harta. Cum imi incalzeam io manutele cu o ciocolata calda, fie vorba intre noi, mergea o palinca, dar deh, nu le poti avea pe toate, zic sa o intreb pe doamna casiera daca sunt pe drumul cel bun.

- Ma sc.. nu apuc sa termin pentru ca intervine, dur, autoritar.

- Ma filmezi? Ia spune!

- Nu stimata doamna, e inchisa camera, dar de ce ma intrebati?

- Nu e voie sa filmezi, nu e voie!

- Am inteles, este in regula, puteti sta linistita. Acum, ce voiam sa va intreb.. intervine din nou.

- Da' sigur nu ma filmezi?

- Nu stimata doamna, va asigur. Ca asta fac eu, asigur doamnele.

- Bine, vezi poate ma trezesc vedeta pe la televizor! Ti-am notat numarul si stiu unde sa vin!

- Daca imi permiteti, cum ati observat numarul?

- N-avea tu grija, te "citesc" cand pleci!

- Ok, acum, va rog, spuneti-mi, pe acilisa' spre Targu Jiu?

- Gresit!

- In regula, ma puteti indruma in cazul asta?

- Apai' asculta la mine de vrei sa ajungi cu bine, dar te avertizez, faci 3 ore pana acolo. Valeu imi zic in gand, m-o indruma spre Targu Mures.

- Mergi inainte, treci Bistrita, faci dreapta, treci iar Bistrita, la bifurcatie stanga si tot inainte pana in Horezu. Nu e asfalt, sunt dale de beton, se poate merge, da' mai incetisor asa, ca sunt sate.

- Sarut mana, multumesc!

Ii urmez cu sfintenie indicatiile, fac dreapta la Babeni, stanga la Francesti si apoi tot inainte prin Folestii de Jos/Sus spre Horezu. Drumul decent, soarele la datorie si casele batranesti ce inca scot fum pe horn imi incanta privirea. Opresc pentru o fotografie doua.

Aud venind din spate o masina turata puternic, ma vede, pune avariile si trage imediat pe dreapta, un VW Golf 2 cred ca era, fara numere. Iese un pusti, localnic fara indoiala.

- Salut!

- Salut!

- Ce canal ai? Pe youtube! Pe ce nume?

- Nu am canal de youtube, si oricum, camera nu filmeaza acum.

- Aaaaaa! Se intoarce si pleaca, fara sa mai zica ceva.

Oooook, ce a fost asta? Ma rog, imi continui drumul. Din Horezu soarele se pierde printre nori iar ceata isi reintra in drepturi.

Ajung cu bine in Targu Jiu, tarziu insa, ora 14.30.

Surprind coloana infinitului in cateva fotografii.

Imi zic sa nu zabovesc, mai am inca de mers. Observ insa un domn care imi face energic cu mana. Se apropie de mine si initiaza o discutie:

- Buna ziua, sunteti pentru prima oara in Targu Jiu?

- Buna ziua, nu, dar acum este diferit, sunt cu mobra.

- Ce frumos, stiti, si eu am avut cateva in tinerete. Istoria coloanei o cunoasteti?

- Da, dar am asa o vaga impresie ca dvs stiti mai multe. Zambeste, scoate telefonul din buzunar si imi arata cele atasate mai jos, insotite firesc de poveste. Este si el prezent in cadrul ultimei fotografii.

Petrec astfel o buna bucata de timp in parc. In cele din urma ma pun in miscare spre urmatoarele obiective turistice.

Poarta sarutului:

Masa tacerii:

Faleza:

De aici il sun pe Ivan sa il anunt ca o iau agale spre el.

Activitatea e in toi la termocentrala din Rovinari.

Bun, ajung la om acasa. Ma pune in fata unui butoi de ceai din floare de colt si imi imaginez cum ar fi fost sa fie plin cu o dulce palincuta. Om bun, cald si vesel Ivan, imi place de el. Imi povesteste la un moment dat de o tura si de o scurtatura, pe care, ca sa vezi ca lucrurile nu-s chiar intamplatoare in lumea asta, am venit si eu astazi, "ratacit" fiind, cea de la Babeni. Mai o vorba, mai o gura de ceai, iaca timpul trece si eu mai am drum de batut. Ii multumesc pentru ospitalitate si inapoi in saua motocicletei.

In jurul orei 18.40 ajung in Craiova, toate bune si frumoase, noapte, oarecum rece, dar sunt imbracat bine si n-am treaba. De aici coboara insa ceata, o asteptam, dar nu atat de devreme. Aia e, alimentez si ii dau inainte.

Vizibilitatea scade foarte mult, asfaltul devine alunecos iar viziera nu face fata cetii oricat de mult as sterge-o. Daca o las coborata vad stopurile masinilor de pe sensul meu de mers si farurile celor de pe celalalt sens de circulatie, dar nu si banda, nu mai zic de eventualii pietoni, biciclisti sau faitoane. Pe segmentele de drum unde nu sunt masini si nici alte lumini imaginea este apocaliptica. Cobor in timp ce merg piciorul stang sa simt aderenta asfaltului. Zici ca sunt pe gheata, asa de tare aluneca bocancul, cu toate ca talpa e una de foarte buna calitate. Ok, nu-i a buna, imi dau seama ca ma pot accidenta. Ridic viziera astfel incat sa am vizibilitate, scad treptat viteza de rulare si continui, nu ma pot opri in camp.

Ajung in Slatina. Ma interesez despre starea vremii si cum aceasta este relativ favorabila decid sa nu ma opresc aici. Aveam curand sa constat ca situatia nu avea sa fie mai roz, ba' din contra. Ceata a coborat mai mult si curge din ea de parca ar fi ploaie. Au fost segmente de drum unde am putut merge cu 70-80 km/h, dar au fost si zone unde am rulat cu 20-30 km/h. Cu vreo 15 km inainte de Albota vizibilitatea a scazut sub 2 metri, nu mai vedeam nimic. Asta a fost cea mai solicitanta portiune. Am reusit sa ajung cu bine in Albota si cand am vazut pensiunea Ema n-am ezitat. Puteam forta, mai aveam 5 km pana la autostrada, iar de acolo incet pe banda unu pana in Bucuresti. Presupunea insa un risc pe care nu aveam de gand sa mi-l asum, mai ales ca nu ma grabeam. Cam asa arata soseaua in momentul in care am ajuns.

Pensiunea, desi foarte modesta, mi-a asigurat un acoperis deasupra capului si un pat cald. Geaca uda, pantalonii ok, interiorul castii curat ca lacrima, ca a intrat apa cat pentru 10 ture. Pun toalele la uscat, deschid oleaca tembelizorul pe un canal de muzica si dupa vreo doua ceasuri adorm. Ma trezesc pe la 04.20, verific daca mai e mobra in fata pensiunii, aud si cocosul cantand cu ocazia asta si.. inapoi la somn.

25.11.2017

La ora 08.30 sunt in picioare, dus, cafea si apoi intreb baietii pe unde ne mai plimbam astazi. Decidem sa o luam din Pitesti spre Campulung - Targoviste, zis si facut. Traian intampina ceva dificultati la mobra, astfel ca vine doar Iulian. Pana ajunge el cobor la micul dejun. Ma serveste o mamaie, pai se putea? Aia focoasa si tanara statea degeaba, tulai Doamne!!

Ma rog, bag repede la ghiozdan si apoi calare pe cei 102 cai frumosi. Il astept pe Iulian in benzinaria Lukoil din localitatea Maracineni.

Curand ajunge si el. Facem dreapta spre Mioveni si apoi iar dreapta pe 73D. Notam localitatile Davidesti - Vulturesti - Lunca - Boteni - Suslanesti (recomand drumul, dar nu pentru motoare de viteza, are doua portiuni fara asfalt)

Facem dreapta pe 72A si notam localitatile Stoenesti - Valea Cetatuia - Malu cu flori - Voinesti (de unde luam mere si suc) - Targoviste (recomand drumul, dar nu pentru motoare de viteza)

De aici si pana in Bucuresti mai este doar o aruncatura de bat. Parcurgem rapid distanta si iata-ne teferi si nevatamati in micul Paris.

 

» Post actualizat in 02 Dec 2017 01:14

Tura 30.11.2017

Bucuresti - Giurgiu - Ruse si retur (172 de km)

Vanez prognoza meteo toata saptamana in speranta unei zile mai putin vitrege, sa pot scoate oleaca mobra la plimbare. Nu trebuie sa caut mult si o gasesc. Bun, ramane doar sa aleg o destinatie, munte sau mare? Castiga marea, Varna sa fie!

Ora 07.00, suna alarma, nu-i chip insa sa ma ridic, m-a ajuns oboseala. Imi doresc sa mai lenevesc, pisica simte insa miscare asa ca vine si ma miauna, vrea mancare. Nu cedez insistentelor si ma intorc pe cealalta parte. Ti-ai gasit, se urca pe mine, trage de patura, ma musca, doar doar m-oi indura de ea. N-am de ales si ma trezesc. Deschid si geamul cu ocazia asta, sa vad cum arata vremea, hm.. ploaie. Nu-mi surade ideea de a merge aproape 600 de km in conditiile astea astfel ca aman tura.

Soarele isi face simtita prezenta in jurul orei 12.00, mult prea tarziu insa pentru a mai putea sa respect planul initial. Si totusi in casa nu pot sta. Ce ar fi sa bag la ghiozdan niste coaste de vita la bulgari, in Ruse? Zis si facut, in cateva minute sunt echipat si cobor sa incalzesc mobra.

Alimentez la OMV-ul din Comuna 1 Decembrie si ii dau bice, foamea e mare. Drumul bun, curat. Incepand din localitatea Daia si pana in vama banda unu este blocata de un sir de tiruri ce isi asteapta randul pentru a traversa podul prieteniei. Reusesc sa ma strecor astfel ca in doi timpi si trei miscari sunt la bulgari, cu destinatia Centru. Pe asfalt este o mazga ce reduce drastic aderenta asa ca o las mai usor.

Parchez mobra si surprind atmosfera locului in cateva fotografii.

Unde era domne' restaurantul ala, ca imi chitaie stomacul. Hai ca il gasisi (Happy Bar & Grill)

O alternativa mai ieftina, tot in centru, este taverna Caruso. Mananci o kavarma de pui alaturi de o pita cu usturoi de sta matza in coada. Daca mai uzi gatlejul uscat si cu o zagorka sau kamenitza, esti rege!

Iau drumul spre casa. In vama aceeasi blonda focoasa. Ii spun ca e din ce in ce mai frumoasa. Zambeste, dar isi pastreaza aerul de seriozitate. Hm, data viitoare ii zic ca e urata.

30 de minute mai tarziu ajung in micul Paris. Mai rece la intoarcere, dar suportabil. Mi-am facut damblaua, asa ca sunt multumit.

[zzabest]

Foarte frumos !

[SONYC]

Foarte frumos !

 

Multam' fain!

[Ribo]

Dar de ce ai vopsit-o bre?

[SONYC]

Dar de ce ai vopsit-o bre?

 

1) Pitici pe creier.

 

2) Imi place foarte mult nuanta asta de visiniu, mi se pare ca ii ofera putin stil si viata mobrei, spre deosebire de clasicul negru. Nu se regaseste in paleta de culori de la Honda asa ca am ales-o de la Kawasaki.

[Ribo]

Maine poimaine iei de la ducati

[SONYC]

Maine poimaine iei de la ducati

 

Amin!

» Post actualizat in 29 Dec 2017 09:52

Tura 16.12.2017

Bucuresti - Afumati - Lehliu-Gara - Autostrada A2 - Constanta - Eforie Nord/Sud - Costinesti - Mangalia - Vama veche si retur (596 de km)

E inca neagra noaptea cand imi da Margineanu' trezirea. N-are cum imi zic, a sunat alarma prea devreme. Incerc sa dibui telefonul, fara succes insa, astfel ca ma vad nevoit sa deschid larg ochii. Hm, ora 06.00. Sar din pat ca un arc, pun repede de o cafea si la dus cu mine. Trag izmenele val vartej, imi oparesc gatul cu un sfert din lichidul negru si rup usa in doua.

Da' de unde.. vise..

Ma misc ca la 100 de ani, ma ridic intai in coate, apoi pun si genunchii la treaba si iata-ma in picioare, teafar si nevatamat, 1-0 pentru mine! Bag fatzaul sub jetul de apa rece si parca parca simt ceva dezmorteala in corp, no' insa cand ma bag cu totul simt ca traiesc! Ma echipez cu gandul la un espresso, scurt si tare. Gasesc insa un rest de Pepsi printr-un colt de camera cu care ma amagesc pana cand voi ajunge la Nelu, la o cafea adevarata.

Cobor, e rece si e noapte, bai, unde naiba ma duc? Fluier dupa un taxi. Stai, eu nu stiu sa fluier. Fac din mana, canci, nu ma vede unul. Sa arat bulanu'? E paros, nu cred sa am sanse de izbanda, acu' se poarta epilat. Ma las drept urmare pagubas si o iau agale catre unul aflat in departare. Ajung..

- Buna dimineata zic.

- S-a stricat motorul, ma intreaba el.

- Nu, dar e la donsoara' acasa.

- Dar ce motor ai? Si unde pleci pe vremea asta? Si nu iti este frig? Si cat i-ai dat maxim? Si ai mers pe o roata? Si asa-i ca e magnet pentru gagici? Si te-a alergat vreodata politia? Si multe multe multe alte intrebari. Imi spune ca si-ar lua si el, dar ii este frica, e mai bine pe patru roti. In fine, ajungem la destinatie, dezbrac mobra si o las putin sa se incalzeasca. Ce drag imi e de ea si cum toarce de frumos, abia astept sa o iau din loc.

In localitatea Afumati opresc la Nelu, servesc o cafea, punem la cale traseul si iata-ne in sa. Cerul senin si asfaltul uscat ne indeamna sa ii dam bice. Pe masura ce ne apropiem de Lehliu-Gara asfaltul este acoperit de o mazga compusa din apa si noroi, lucru care ne da putin planurile peste cap. Decidem sa alegem varianta cea mai sigura, si anume autostrada.

Aici facem un mic schimb, urc pe PanEuropeana iar Nelu pe Hornet. Ioi, ce diferenta. Ma incanta gabaritul, modul in care livreaza puterea si desigur, confortul. O tinem asa vreo 30-40 de km, dar apoi ma gandesc ca lui Nelu trebuie sa ii fie greu pe Hornet, fara protectie la vant, asa ca opresc. Imi confirma de indata banuiala, nu cred ca se mai suie prea curand pe un naked

In scurt timp ajungem pe faleza din Constanta.

Il las pe Nelu singur timp de o ora, ocazie cu care viziteaza Muzeul Marinei, in timp ce eu ma ocup de o treaba personala. La intoarcere surprind in cateva fotografii si plaja mea preferata, pe numele ei: "3 papuci"

Din Constanta luam drumul Vamii, unde eu unul visez sa bag la ghiozdan un peste cu mujdei de usturoi si mamaliga. Salutam doi colegi care se bucura si ei de vremea superba, ambii pe GS-uri. Gasim o Vama Veche cum altfel daca nu.. pustie. Ne alegem fiecare cum ne place locul de parcare

si la masa cu noi.

Nu putem desigur pleca fara sa surprindem valurile din Vama.

La ora 16.32 luam drumul spre casa iar la 17.10 intram pe autostrada. Nu ma deranjeaza sa o parcurg noaptea, fiind si libera, doar ca e foarte plictisitoare. Ca si temperatura, am plecat pe aproximativ 12-13 grade si am ajuns pe aproximativ 7-8 grade, cat se poate de bine avand in vedere perioada anului in care ne aflam. La ora 19.58 parcam mobra in fata blocului.

Mersi fain Nelu pentru companie!

» Post actualizat in 29 Dec 2017 10:00

Mos Craciun vine anul asta cu motoru' (editia nr. 3) - 24.12.2017 (41 de km)

 

O fo' tare fain. Bucuria copiilor si a bunicilor a fost si bucuria mea. Bonus a fost faptul ca am adus zambete si pietonilor/soferilor (mai ales celor cu prichindei).

Sa fim sanatosi astfel incat la anul sa ne strangem intr-un numar si mai mare.

» Post actualizat in 29 Dec 2017 10:13

Tura 28.12.2017

Bucuresti - Giurgiu - Ruse - Byala - Radanovo - Samovodene - Veliko Tarnovo si retur (366 de km)

Fac ochisori la ora 06.59, fix cu un minut inainte sa cante lautarii. Aman dusul si echiparea cu inca o ora, nu de alta, dar nu aud bormasina vecinului de la etajul superior si nici suavul glas al vecinei de la blocul alaturat, si apoi unde mai pui ca tare dulce ii somnul. La 07.59 ma trezesc insa brusc, hai, asta nu-i zi de dormit! Apa rece, izmene calde, taxi si cat ai zice: "pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza" sunt langa ea.

O las cateva minute sa se incalzeasca si apoi purced la drum. De indata ce ies din oras observ ca asfaltul este acoperit de mazga. Cobor piciorul si confirm, patinoar in toata regula. Las', ii ghini asa cum ii, nu dau inapoi. Opresc insa pentru a schimba manusile de vara cu cele de ski. No' bun, inapoi in sa. Vantul bate in rafale destul de puternice astfel incat sunt nevoit sa corectez mereu directia. Alimentez (Petrom) in vama si caut cu privirea blonda de la punctul de control, nu-i, poate la intoarcere. Surprind podul prieteniei in doua fotografii si continui spre Veliko Tarnovo.

Vantul incepe sa sufle din ce in ce mai tare iar mazga persista, drumul altfel fiind unul bun. Bulgarii, baieti finuti, ma vad si imi fac loc, de fiecare data. Bai, dar niciun frate roman? Nu apuc sa imi termin gandul ca ajung din urma un brasovean, masina de familie, skiuri pe plafon, cel mai probabil cu directia Bansko. Imi face loc sa il depasesc, il salut si ii dau inainte. Cativa km mai tarziu opresc pentru a iriga culturile.

Pe masura ce ma apropii de destinatie, drumul se zvanta si pot astfel sa merg mai aproape de stilul meu. Ei bine, iata ca ajung. Trag, ca de fiecare data, la Shtastliveca. Ma intampina o blonda simpatica foc.

- "Dobur den" zic

si apoi continui:

- "ti si krasiva" in traducere - esti frumoasa

Chicoteste si apoi imbujorata ma conduce spre o masa libera. Imi ofera meniul si ma intreaba daca vreau ceva de baut pana cand sunt gata sa comand haleala. Salivez dupa o Zagorka sau o Kamenitza rece, dar o rog in schimb sa imi aduca un Pepsi Twist. Imi raspunde ca nu are Twist, dar ca poate taia o felie de lamaie daca doresc (bila alba de la mine). Consult meniul cu toate ca sunt hotarat sa il gust pe Ghita.bg

Constat insa ca mai am inca un meniu, de sezon. Ia sa vedem, rata, hm, interesant. Imi pune capac supa de rata asa ca nu ezit sa o comand, alaturi de rata la cuptor cu tot felul de buruieni.

Dupa asa o masa musai sa bat oleaca la pas orasul.

Toate bune si frumoase, dar vreau sa ma joc putin pe curbe, acu' cat mai e uscat drumul. Prind din urma ceva tiruri, dar le depasesc rapid. In localitatea Volovo intalnesc un alt spirit temerar pe doua roti, ne salutam si apoi bice. Mobra toarce, asfaltul e bun, temperatura optima iar sufletul imi salta de bucurie. Nici nu realizez cand ajung in Ruse.

Opresc in vama, dar nici urma de blonda. Un domn dintr-o masina cu numere de, Polonia cred, imi zambeste si imi arata Ii intorc zambetul si asta il determina sa coboare din masina si sa vina la mine, cu telefonul in mana. Imi arata o fotografie cu el pe o mobra de touring, n-am retinut marca, dar oricum, ceva imens. Imi si spune ceva in limba lui, dar evident, nu inteleg. Zambim amandoi si ne luam la revedere.

Alimentez (OMV) cu benzina mobra iar subsemnatul cu un espresso scurt.

Doamna casiera, la vreo 60 de ani, danseaza pe o colinda ce rasuna in difuzoare, ceea ce ma amuza teribil. Hai, inapoi pe cei 102 reni!

Ii dau oleaca mai tare pe cele doua portiuni drepte iar inainte de Adunatii-Copaceni observ ca asfaltul este din nou acoperit de mazga. Nu-i graba, asa ca nu fortez.

Ma strecor prin traficul din Micul Paris astfel ca la ora 16.30 parchez mobra.

» Post actualizat in 03 Jan 2018 22:28

Tura 01.01.2018

Bucuresti - Stefanestii de Sus - Moara Vlasiei - Fierbinti-Targ - Adancata - Albesti-Paleologu - Ploiesti - Zamfira - Cotofenesti - Varbilau - Slanic - Ploiesti - Bucuresti (301 km)

E intaia zi a saptamanii, a lunii si a noului an, pana si lautarii se odihnesc astazi. As vrea sa fac acelasi lucru, dar soarele ma necajeste. Ptiu' drace, cat o fi ceasul? Sa nu imi spui ca iar am dormit ca un porc pana spre dupa-masa. Ma linistesc de indata ce reusesc sa deschid larg ochii, e ora 09.18. Ho', ca n-am sarit inca parleazul, ora ca ora, dar data? 1 Ianuarie.. hai ca e bine, la cat Pepsi am bagat aseara, aveam dubii.

Deschid fereastra, nici tipenie de om pe strada, hihi, perfect! Izmene, taxi, mobra.

Apai no', amu' incotro? Moara Vlasiei?

Incep sa pedalez

si ajung la balta.

Manastirea Caldarusani? De ce nu.

Cu al ei drum de acces.

Si a ei balta.

Alta destinatie! Sigur, dar un pisu' inainte.

O intoarcem ca la Ploiesti?

Salina Slanic Prahova? Sa fie primit!

Cu ai ei colindatori frumosi.

Si ai ei brazi inalti.

Zi senina, calda si de colindatori plina.

[SONYC]

Tura 06.01.2018

Bucuresti - Ploiesti - Plopeni - Zamfira - Gura Vitioarei - Varbilau - Cosminele - Campina - Sotrile - Barajul Paltinu - Lacul Paltinu - Tesila - Secaria - Comarnic - Breaza - Bucuresti (301 km)

Trei crai de la rasarit

Spre Prahova au calatorit

Si-au mers dupa cum citim,

Pe un picior de plai

Pe o gura de rai,

Si au vazut un albastru infinit

Lunecand pe taramul nesfarsit.

Intalnirea cu baietii e programata pentru ora 10.00, Mc'Donalds Otopeni, dar efectiv nu pot sta locului pana atunci. Decid sa fac o mica plimbare pana la Snagov.

Asfaltul e acoperit de mazga iar temperatura scazuta, astfel ca imi ingheata oleaca degetele de la maini. Ajung la complexul Astoria. Nu am mai fost din primavara, atunci cand am participat la Prima Evadare. Un paznic citeste presa in "casuta" lui iar singurul zgomot care perturba linistea profunda este latratul unui caine. Atat drumul cat si pamantul sunt acoperite de un covor de frunze.

Surprind frumusetea lacului Snagov

si fac cale intoarsa spre Otopeni. Parcurg repede distanta, astfel ca am timp sa servesc micul dejun si o cafea. Curand parcarea se umple de zgomotul motoarelor, dau repede pe gat si ultima gura, au ajuns baietii!

Luam calea Ploiestiului, unde alimentam atat mobrele cat si sufletele, cu ochii cat cepele la mulatra cu chip si trup de cadana ce se perinda prin fata noastra.

Facem stanga spre Plopeni.

Pe cele cateva serpentine de la Manastirea Zamfira intalnim doi colegi motocilisti cu care ne salutam. Din Gura Vitioarei facem stanga spre Varbilau unde intalnim o gasca frumoasa de vreo 7-8 mobre, ii salutam voiosi pentru ca vederea lor ne bucura foarte mult.

Facem din nou stanga, spre Cosminele.

Continuam spre Campina si oprim pe Sotrile pentru cateva fotografii.

Poposim desigur si la barajul Paltinu.

 

 

Lacul Paltinu.

 

 

Secaria.

 

 

Coboram spre Comarnic si ne indreptam spre Breaza, unde speram sa mancam. Gasim.

 

 

Apusul.

 

 

Sa ne revedem sanatosi baieti si in cadrul altor ture, la fel de frumoase!

» Post actualizat in 12 Jan 2018 18:59

08.01.2018

 

Asigurarea expira maine iar prognoza meteo este putin favorabila unor noi plimbari. Drumul spre iernare e pavat cu ceata si frig.

 

 

Alimentez si adaug stabilizatorul de benzina.

 

 

Continui catre barlogul calduros.

 

 

Toarce frumos, dar e timpul sa o las putin sa se odihneasca.

 

Distanta parcursa in acest prim sezon --> 14k

» Post actualizat in 08 Feb 2018 14:12

Asteptam cuminti primavara

 

[memeca]

salutare si felicitari pt toate imbunatatirile aduse mobrei si mai ales ca ai impartasit "mica" ta poveste ,foarte tare ,totusi,fiind posesor de aceeasi mobra,cum rezisti vantului ?! am vazut ca ai acel mic parbriz, ajuta la ceva ?

Bafta multa si asfalt uscat !

[SONYC]

Salutare.

 

Multumesc, o sa tot adaug una alta in cadrul listei de "imbunatatiri".

 

Am avut ocazia sa merg cu un Transalp si o PanEuropeana, astfel ca stiu ce inseamna protectie la vant. Cu toate astea, ma impac foarte bine cu Hornet-ul in ceea ce priveste rezistenta la vant. Pot mentine constant 180-200 km/h pe autostrada, fara probleme. Baietii din UK ziceau ca e util parbrizul, asa ca am decis sa il cumpar. Sunt multumit de achizitie, chiar isi face treaba. Nu se compara desigur cu un parbriz de dimensiuni mai generoase, dar schimbau foarte mult aspectul mobrei si nu mi-a placut, am vrut ceva mai discret.

 

Acum, mai este un aspect, ce nu tine de bucata asta de plastic. Mie imi place sa simt vantul in piept, contribuie la acel sentiment de libertate. Sigur ca e mai obositor pe termen lung, dar aici e placerea, altfel nu mai cumparam mobra si ramaneam la siguranta si confortul masinii. In saua PanEuropenei nu simteam nimic, pluteam la 170 de km/h, as fi putut sa parcurg asa 1000 de km de autostrada si as fi coborat cat se poate de odihnit, dar.. unde mai e placerea? Totul tine de gusturile si preferintele fiecaruia.

 

Asfalt uscat si tie!

» Post actualizat in 08 Apr 2018 21:11

31.03.2018

 

Toata lumea stie, 'onda-i 'onda, ma gandesc insa ca nu se supara daca testez oleaca o alta japoneza. Yamaha MT-09SP o striga astia prin curtea scolii.

 

Arata bini di tat.

 

 

Care mai doreste, care mai pofteste.

 

 

Asta de am primit-o avea ceva optionale, toba Akrapovic, scarite, crash pad-uri, parbriz bla bla bla.

 

 

Curand aveam sa aflu si ce ma interesa de fapt, cum se comporta la drum.

 

Pozitia seii este mai joasa in comparatie cu cea a Hornet-ului, lucru care imi permite sa pun complet talpa piciorului pe asfalt 1-0

 

Pozitia la ghidon - aproximativ la fel, poate o idee mai ridicata la Yamaha.

 

Greutatea totala, la plin, este in jurul valorii de 190 de kg. Hornet-ul are 220 de kg 2-0

 

Ciclistica - ambele sunt extrem de usor de manevrat.

 

Cuplul - mai mare la Yamaha, impinge si iar impinge, mai ales pe modul A - mod de care imi aduc aminte ca ne-a zis liderul de grup: "nu este nicio rusine daca nu il folositi" 3-0

 

Franele - sensibil mai puternice la Yamaha 4-0

 

Suspensia fata/spate - complet ajustabile 5-0

 

Iau in considerare acest model pentru momentul in care voi schimba Hornet-ul. Pana atunci insa, cea mai buna mobra e cea pe care o detii Honda 100 - Yamaha 5

» Post actualizat in 08 Apr 2018 21:21

Cea murgule, cea! (05.04.2018) (355 de km)

 

Acte.. este. Echipament.. este. Chef de duca.. este. Hai sa iau mobra.

Ma asteapta cuminte in curte la Bogdan. Soarele incearca sa ii puna in valoare vopseaua, dar haina rece a iernii inca o acopera. Apas butonul si.. porneste.. ahh, cat de fain toarce.

Urmez planul initial: iau mobra, las bulendrele astea la spalatorie si directia acasa!

sau

Urmez planul nascocit aici: o tura mica pana pe Cheia?

Ma uit la ceas intr-o tentativa inutila de a respecta totusi planul stabilit acasa. E ora 13.30, rezervorul plin ochi iar eu.. eu dau uitarii faptul ca am plecat ca o floare, fara pantalonii moto, fara ghetele moto si cu chilotii impachetati in ghiozdan, in timp ce fac dreapta pe DN cu directia Ploiesti.

Bag seama ca i-a prins bine odihna, trage bini di tat. Simt insa o caldura ciudata la glezne, ce Dumnezeu o fi? Ma dumiresc repede, blugii sunt usor ridicati peste glezna iar bocancii de munte nu sunt suficienti de inalti incat sa o acopere. Toti metrosexualii sunt socati cand observa cat par am pe picioare, dar nu-mi bat capul, sunt incantat ca ma bronzez.

De la Ploiesti si pana in Valenii de Munte e aglomeratie monser, bar dupa bar, pline de musterii. Reusesc totusi sa ma strecor si ajung in jurul orei 14.40.

Cheia isi arata curand frumusetea.

Temperatura scade simtitor iar izmenele astea de le am pe mine (blugii) nu reusesc sa retina caldura emanata de corp. Oare sa opresc sa scot vreo doua perechi de chiloti din ghiozdan? N-ar strica o pereche si in jurul gatului, zic. Renunt insa la idee si ii dau bice. Drumul este curat, dar iarna a lasat in urma cateva gropi parca strategic plasate in apexul virajului. Reusesc sa le evit, iar asta e foarte bine, pentru ca nu-s tocmai mici, in unele cred ca ar intra jumatate de roata. Pe serpentinele la 90 de grade e plin de criblura astfel incat ma vad nevoit fie sa pastrez distanta fata de tirul pe care tocmai l-am ajuns din urma, fie sa il depasesc. Aleg cea de-a doua varianta si trag putin de gaz, lucru care genereaza o avalansa de pietricele spre picioare. Nu-i bai, vanataile nu se vad la fel de bine pe o piele bronzata

Atat doar ca acum, la altitudine, gleznele mele descoperite nu mai simt razele soarelui ci doar bataia vantului. Deh, asa e cand pleci ca o floare. Si ca tot veni vorba, nu, niciun vestitor al primaverii pe aici.

In jurul orei 16.15 ajung in Brasov. Daca pana aici a fost "cea", de acum o sa fie "hais" spre Micul Paris.

Dupa Predeal opresc la OMV pentru alimentare si pentru ceva de-ale gurii.

Surprind cu aceasta ocazie si crucea de pe Caraiman.

Bun, mobra are iar rezervorul plin, eu mi-am satisfacut pofta de dulce, asa ca purced din nou la drum. E cald si bine acum, asfaltul uscat si in stare foarte buna, statiunile libere, sa tot mergi. Politia era la datorie (3 filtre) dar n-au fost probleme astfel incat in jurul orei 19.00 faceam parte din minunatul si vesel trafic bucurestean, cu directia spalatorie. Apoi stau si ma gandesc, chilotii astia au acum parfum de Brasov, da-i dreaqu, nu-i mai spal, hai acasa.

» Post actualizat in 08 Apr 2018 21:32

07.04.2018

 

Fiecare cu ce il doare, altii framanta la cozonaci, maine e in fond Pastele, altii, posedati, curata mobra

 

» Post actualizat in 14 Apr 2018 20:22

- Alo? Saptamana viitoare, a doua zi de Paste, plimbare la bulgari, stiu o destinatie faina.

Urmeaza o pauza lunga.. inteleg ca se cere "aprobare de mai sus" asa ca astept.

- Unde?

- 400 dus, 400 intors, in rest n-avea grija, o sa iti placa, o sa vezi.

Confirma, baiat de comitet.

Bengosu' insa se lasa greu, cica revine el cu un raspuns. Bengosu' nu ia deciziile pe moment, nu, el le cantareste inainte. Amu' ce sa fac, astept.

Confirma insa si el.

No' bun, vremea ii faina, gasca este formata, sa inceapa calatoria! Bine bine, dar unde mergem, intreaba cand unul, cand altul. Nu va zic uai, nu va zic!

09.04.2018 (868 de km)

Stefan incepe "cantecul claxonului" la ora 07.15, cu 30 de minute mai devreme decat stabilisem initial. Ma echipez rapid, cobor si purcedem la drum. Autostrada A1 este lunga, plictisitoare si.. rece, brr brr, noroc ca am fost inspirat sa iau mesada. Din Pitesti il culegem pe Iulian, care ne astepta de 25 de minute. A vrut sa plece inaintea noastra, sanchi, ca merge la consum si ca il ajungem noi. Vraja marii, i-a dat in gura Transalpului, mai ales ca eu si Stefan chiar ne-am straduit sa il prindem din urma. Sa se consemneze pentru momentul in care o sa vrea sa o vanda, e forjata, va zic!!

Craiova e urmatoarea localitate pe lista si o bifam curand. De aici trebuie sa ajungem in Calafat. In mod normal am fi urmat E79-le, navigatia lui Stefan insa ne ordona sa cotim spre 552. Nu indraznim sa contrazicem inteligenta artificiala si aplecam capetele spre supunere. Aveam sa descoperim un traseu plin de viraje si de peisaje frumoase, doar ca oleaca cam.. rupt.

Fotografia de mai jos prezinta partea foarte buna a drumului. Partea rupta, ei bine, e rupta si nici prea fotogenica.

Traversam podul peste Dunare si luam calea obiectivului nostru turistic, Belogradcik.

Aceasta nu este prima mea vizita aici si speram sa ne jucam putin pe serpentinele ce alcatuiesc drumul pana la fortareata. Din nefericire nisipul se regaseste din belsug pe carosabil, mai ales in apex-uri, astfel ca alegem sa nu riscam inutil.

Nu dati banii pe prostii, faceti poze la copii!

Ajungem la punctul de atractie al localitatii, platim biletele de acces (6 leva/pers) si incepem vizita.

Tot acest urcus ne facem pofta de mancare. Intamplarea face sa cunosc un local sarbesc (Pri Ivan), astfel ca in scurt timp il asaltam. Terasa e foarte misto iar mancarea gustoasa.

Pentru nostalgici.

Hai flacai, pe cai, avem cale de batut spre casa, unde mai pui ca vrem si traseu nou, doar pe la bulgari, cel putin pana in Ruse. Navigatia ne indica prima localitate, Montana. Toate bune si frumoase, pana cand iesim de pe drumul principal si intram pe 'nspe zeci de secundare. Tarziu, foarte tarziu, aveam sa constatam ca navigatia era jucausa. Ne provoca la trasee mai lungi prin zone foarte putin circulate pana sa ajungem la destinatie.

Cateva fotografii din aceste incursiuni.

Seara insa se apropia, temperatura era in continua scadere iar noi nu ne apropiam deloc de casa. In cele din urma a descoperit Stefan setarea buclucasa si a putut introduce ruta cea mai scurta. La ora 19.15 eram inca pe coclauri, la 200 de km de Ruse. Ora 20.05 (deja intuneric) ne prindea in Plevna, dupa o goana pe E83, iar la 21.15 intram in Ruse, dupa un sprint pe E85.

Vama era pustie astfel ca am trecut foarte repede. Am oprit pentru alimentare si pentru o bautura calda in OMV iar apoi ne-am continuat drumul spre micul Paris.

Pana la stadionul national s-a circulat bine, dar apoi ne-am trezit inconjurati de suporterii ce se indreptau spre casa. Ne-am strecurat cum am putut, iar la ora 23.10 parcam mobra.

A fost o zi plina, dar faina. Inca am energie, cum zicea si Stefan: "hai sa mai bagam o tura". Eu nu zic ba, dar ai grija sa nu intri acasa in "ture"

» Post actualizat in 14 Apr 2018 20:52

10.04.2018 (167 de km)

 

Soarele ma imbie la plimbare, dar unde? Adancata sa fie!

 

Am numarat ceva berze de-a lungul drumului.

 

 

Lacul din localitatea Maia, ahh, de as fi avut undita la mine.

 

 

Omv, alimentare mobra, alimentare si la baiatu' cu un espresso, sau asa credeam.

 

- Buna ziua, un espresso scurt va rog.

 

- Nu merge aparatul imi raspunde casiera.

 

- Slava Domnului ca nu merge, ca apoi cine stie pe unde ajunge daca are chef de plimbare si raman fara cafea. Cat va datorez?

 

Ridica o spranceana:

 

- Nu, chiar nu merge.

 

- A obosit, hm? Bine, aveti vreo bautura pe baza de cafea?

 

- Nu stiu, dar puteti incerca un Timbark.

 

Nu pot contesta alegerea, asa ca intind bancnota si iau in primire sticla, hai noroc!

 

» Post actualizat in 19 Apr 2018 10:02

15.04.2018 (713 km)

 

Sambata ma apuca cheful de curatenie. Nimic deosebit pana acum, ba' chiar am vazut-o si pe vecina de la etajul 4 ca face asta. Si cum spala ea geamurile alea, lipita cu tatz sufletul ei mare de ele, sa vrei si n-ai cuvinte de repros. Atat doar ca pe mine ma pocneste dorinta asta de locuinta imaculata pe la 1 dimineata. Nu-i cale de intoarcere, asa ca incep. Ora 3 dimineata, victorie!!

Sentimentul asta devine insa repede istorie in momentul in care alarma telefonului suna la 05.40. Reusesc sa plasez un genunchi in tocul usii in drumul spre baie.. goosfraba.. goosfraba. Intru in bucatarie si calc pe o clementina cazuta din cosul de fructe, lucru care se traduce intr-o mizerie de nedescris, si doar facusem cu.. .. goosfraba.. goosfraba.. la dreaqu cu asta!

Ma echipez si plec, sa nu intarzii. Iulian ma ajunge din urma iar pe Florin il gasim deja la locul stabilit. Nelu isi face curand si el aparitia. Hai!

Ruse - Veliko Tarnovo - pauza pentru irigarea padurii - drumul bun, curat

Gabrovo - pauza pentru regrupare, moment in care observ asta:

Da-l in ma-sa, merge, cel putin tura asta. Am pus cifrele pe foaie, are 18k, n-am ce obiecta.

Shipka Pass - un fel de Cheia, doar ca la bulgari. Asfaltul valurit, viraje din plin.

Oprim pentru haleala, iar cat timp Florin si Nelu isi fac siesta dupa masa, eu si Iulian incepem ascensiunea catre monumentul central. Accesul in interior se face in baza unui bilet (3 leva/pers)

Rocky Balboa, unde esti tata? Uite aici scari pentru antrenament!

Artilerie:

Intrare:

Muzeu:

Panorama:

De aici pornim catre Buzludzha.

Urmatoarea localitate in care trebuie sa ajungem se numeste Sliven. De aici se urmeaza drumul 488 catre Targovishte. Asfaltul este de o calitate foarte buna si are viraje din belsug. O vitezana se simte cat se poate de in largul ei aici, dar nu numai, desigur. Nici peisajele nu sunt de ignorat, pentru cine tine cont si de asa ceva.

O fotografie de pe acest sector.

Editat Martie 23, 2018 de SONYC

[SONYC]

31) Ulei motor full synthetic Motul 7100 - 10W40

32) Filtru de ulei Hiflo 204

33) Filtru de aer Hiflo 1618

34) Ulei furca semi synthetic Motul 10W

35) Kit lant DID 525VX Gold

36) Anvelope Pirelli Rosso 3

37) Valve aluminiu

38) Echilibrare jante

39) Undertail orginal

40) Stop original

Transfagarasan + Transalpina (23.06.2018) (750 km)

Ploua, ploua, babele se oua.. parca asa era.. bine, ar mai fi si varianta: intre doua nu te ploua, dar urmeaza sa vedem care din ele se vor aplica in cazul nostru la tura de Sambata.

Acum insa (Vineri seara) norii spala temeinic micul Paris. Prognoza meteo pentru Balea Lac si Ranca e oarecum favorabila, 25-30% sanse de precipitatii, Iulian totusi ma intreaba ce facem. Ii raspund:

Iulian, haide tata,

peste munti si vai,

peste ape si hartoape,

peste dreaqu sa le ia pe toate!

Ora 5.20, deschid geamul, brr brr. Apai daca-i vorba de asa, trag incalzitoarele pe mine, pun mesada la geaca/pantaloni si suplimentez cu un polar.

Fas de ploaie, este

Mobra, este

Caragiale, este

Chef de duca? Esteee!

De la km 80 al autostrazii A1 incepe ploaia. Las' ca trece, e doar un nor imi zic in gand, lucru care se adevereste peste aproximativ 25 de km.

Oprim in Curtea de Arges pentru alimentare si pentru, de ce nu, niste pufuleti imbracati intr-o fina si delicioasa crema de ciocolata. Ehh, porcarii evident, dar sunt buni de rontait. Ciocolata calda intra si ea de minune, dar sa nu zabovim.

Oprim la barajul Vidraru pentru cateva fotografii, ocazie cu care salutam colegii polonezi, 3 Honda Transalp (Iulian e mandru) si un Bmw 1200GS

Continuam urcarea. Drumul este ud si destul de murdar pe alocuri, crengi crengute, pietre cazute de pe versant, pamant, nisip. Cerul este insa senin iar temperatura optima. Deschid viziera pentru ca vreau sa simt aerul rece al padurii si, Doamne, ce mireasma placuta.

Pe masura ce urcam catre golul alpin, drumul, uscat de acum de razele soarelui, ne imbie la un ritm mai alert.

Una dintre cascade:

Alte fotografii:

Hai, inca doua pedale si vom ajungem la cabana. Vremea e insa cu totul alta, acolo, sus. O masina ce coboara are pe plafon..

zapada!!

In momentul in care am ajuns la Balea Lac era o ceata totala. Nu se vedea cabana, ori lacul, nimic. Am reusit insa sa surprind in cateva cadre frumusetea locului.

Iulian intre doua, ei bine se pare ca nu il ploua

Pe coborare:

Bun, urmatoarea pe lista e Transalpina. Cartisoara - Sibiu, iesim de pe autostrada spre localitatea Saliste si continuam pe ruta Tilisca - Rod - Poiana Sibiului - Jina

Cateva fotografii de pe acest segment:

Curand ne surprinde din nou ploaia, si cum nu pare sa se opreasca prea curand, ne echipam cu fasu'. Continuam urcarea si oprim pentru ceva de ale gurii la barajul lacului Oasa. Facem cumva si nimerim la o blonda focoasa, si prietenoasa, si bucatareasa

In cateva imagini, Transalpina:

O fo' frig pe TF, o fo' si mai frig pe TA. La ses insa, caldura mare monser.

La ora 20 si oleaca trageam la un han in Curtea de Arges sa mancam o zama.. de ceva. Cu bautura a fost o mica problema, in ideea in care un domn ne-a prezentat nu stiu ce producator de bere, in a carui gama mai nou se regaseste si versiunea nepasteurizata, si ca ne ofera doua gratis. Cum i-am aratat motocicletele, dus a fost, no' tulai Doamne, cum sa cada asa napasta asupra noastra?

Am plecat spre micul Paris la apus de seara si am ajuns taman la 23.00, numa' bine.

» Post actualizat in 19 Jul 2018 10:52

Excursie (07.07.2018) (327 km)

 

Ii vara,

de mult s-o luminat afara,

si ceasul suna a patra oara,

dar eu nici gand sa ma trezesc.

Razele soarelui invadeaza insa camera iar pasarelele ciripesc de zor, ori asta inseamna ca nu ploua, in ciuda prognozei meteo, yupii! Sar ca un arc din pat cand realizez ca e rost de plimbare. Nu stiu cum sa ma misc mai repede, nu-i de pierdut asa o zi. Trimit mesaje baietilor, dar sunt prinsi cu treaba. Aia e, ma echipez si un sfert de ora mai tarziu sunt la benzinarie. Obiectivul este Gura Siriului cu intoarcere pe Cheia.

Sos Andronache - Dascalu - Maia - Adancata si ajung la intersectia cu drumul national 1D. Acu' incotro?

102D sa fie: Salciile - Boldesti - Baba Ana - Mizil - acest sector de drum, exceptie facand ultimii 10 km, este plin de gropi. Dar cine se mai uita la calitatea asfaltului cu atatea roscate si blonde in jur

Floarea soarelui, desigur, nu putea sa lipseasca din peisaj

Din Mizil urmez drumul judetean 100H. In localitatea Tohani observ niste perje taman bune de gustat, astfel ca opresc. Omul gospodarea prin curte, intreb daca se poate sa iau cateva, imi da voie si in secunda imediat urmatoare ma infrupt.

Peste drum, culturile de vita de vie sub soarele dogoritor

Continui pe 100H: Jugureni - Valea Unghiului - Tisau - Hales

O fotografie de pe acest sector de drum:

Cotesc la dreapta pe 203G si surprind o mica parte din sculpturile in piatra de langa Manastirea Ciolanu

Atat 100H cat si 203G se preteaza si unor mobre sport, datorita asfaltului bun, a drumului sinuos si de ce nu, a peisajului. Nu in ultimul rand, cred ca am numarat 4 masini pe toata distanta parcursa, sunt foarte putin circulate.

Dupa ce am coborat serpentinele fac stanga pe 1D, in directia Gura Siriului. Mi se pare ca norii se cam aduna, ridic ochelarii de soare si cum tot nu-s lamurit, opresc in Cislau pentru alimentare si pentru a verifica prognoza meteo locala.

Sansele de ploaie sunt ridicate, iar eu am plecat ca o pufarina, fara echipamentul de ploaie. Pe masura ce ma apropii vantul creste in intensitate, temperatura scade si vad cum in departare ploua. Opresc in Valea Lupului si fac rost de o punga, sa protejez telefonul in caz de ceva. Verific din nou prognoza, cod galben de furtuna, iar cerul e negru ca taciunele Continui pana in Nehoiu unde decid totusi sa ma intorc, rafelele de vant erau mult prea puternice iar ploaia torentiala. Intalnesc un grup de motociclisti ce se indreptau spre Siriu si le urez, in gand, multa bafta.

Din localitatea Maruntisu scap de averse si cum 102B pare mai liber, fac dreapta cu directia Valenii de Munte. Toate bune si frumoase pana in Ploiesti, drum uscat. Ehh, din Barcanesti incepe a ploua, prima oara doar cateva minute, apoi in continuu si torential. In 2 minute is ud complet, iar curentul datorat vitezei iar nu ajuta la sporirea gradului de confort termic. Dupa vreo 20 de minute opresc la o benzinarie. Apa iese din sosoni la fiecare pas pe care il fac. Merg cu incredere la frigiderul cu inghetata si aleg una, apoi la casa de marcat, sa platesc. Casiera se uita afara, apoi la mine, apoi la inghetata, ridica o spranceana, dar nu spune un cuvant. Rup eu tacerea: "ori la bal ori la spital doamna" Privirea, incetosata pana atunci, i se lumineaza, si ma intreaba: "doriti si niste cuburi de gheata la inghetata asta?" Ia de o joaca pe asta! Ies pe terasa si musc cu sete din inghetata in timp ce clientii ce serveau bauturi calde inauntru ma urmaresc consternati.

Hai, da-o in ma-sa de ploaie, inapoi in sa. Ajung in micul Paris si constat ca nu imi trebuie mobra, ci o barca. Surprinzator insa, soferii imi fac loc pe cea de-a doua banda. Parchez mobra, urc pe scari, lasand desigur o cantitate considerabila de apa in urma, intru in casa, deschid geamul si.. nu mai ploua.. argh!!

» Post actualizat in 19 Jul 2018 11:00

Transbucegi (08.07.2018) (318 km)

 

 

Visez la o zi senina si la virajele de pe Roque de los Muchachos. Bai, si cum polizam eu scaritele pe drumul mai sus mentionat, dintr-o data ma trezesc cu un dos de palma in casca.. alo.. trezirea!!

Nu trebuie insa sa deschid ochii ca sa vad cum ploua si astazi, este suficient ca aud picaturile cum se lovesc de pervaz.. inapoi la somn.

Peste vreo doua ceasuri imi fac curaj si deschid fereastra. Oleaca rece, oleaca vant, ioc ploaie. Pun mesada la geaca/pantaloni, sun doi prieteni, dar cine sa raspunda. Si doar le-am zis sa mai lase bautura.. asta e, plec din nou singur la drum.

Nu ajung bine in Chitila si incepe sa picure, pi buni?! Hai lasa, nu-i bai, am fasu' sub sa. Curand insa se opreste.

Pana in Targoviste toate bune si frumoase, asfalt uscat. De aici urmez drumul 71, cu directia Sinaia. La un moment dat observ in spate un coleg motociclist care se tine dupa mine, cu tot cu pasagera lui. Pana sa ajung insa la Moroeni, dispare, brusc. Se observa ca a plouat de curand, asfaltul este ud si are pe alocuri mizerii aduse de apa.

Continui spre cota 1000

Cu toate ca nu era in plan, dat fiind faptul ca nu stiam cum o sa se prezinte vremea, cotesc stanga spre platoul Bucegi. Brr brr, frig in padure. Pe masura ce urc intru intr-o ceata densa.

Pe platou "adie" vantul, dar macar am scapat de ceata.

Pe alocuri a mai picurat, pe alocuri drumul era surpat, pe alocuri m-au fortat baietii sa merg cat mai aproape de marginea prapastiei.

Pe drumul de intoarcere, dupa Campina, a inceput ploaia. Trage pe dreapta, pune fasu'. Dupa 20 de minute se opreste, trage iar pe dreapta, scoate fasu'

PS. Imi plac anvelopele astea noi de le-am montat, Rosso 3. Se incalzesc repede si am mers cu ele pe ud ca si pe uscat, nu au alunecat catusi de putin.

» Post actualizat in 19 Jul 2018 11:09

Excursie Bulgaria (14.07.2018) (736 km)

 

 

Ora 06.00 trezirea, ora 06.30 echipat si gata de colindat. O, pesemne vecina matinala, gateste oua si sunca, iar asta se simte pe toata scara. Imi ploua in gura si as bate la usa sa cer o portie, dar nu stiu cum ar reactiona "jumatatea ei" daca s-ar mai pune un tacam la masa. Inghit in sec si ii dau apa si bataie mobrei.

Ajung la OMV, si cu gandul la vecina gospodina micul dejun, iau ceva de haleala pana vin baietii.

Primii sunt Marius si Silviu. Cu Marius am iesit prima data din tara cu mobra, la Pomorie, astfel ca imi e tare drag sa il revad. Pe Silviu desi l-am cunoscut abia acum, pot spune ca e un super baiat. Urmeaza Florin si Nelu. No' bun, gasca ii completa, hai, pe cai flacaii mei!

Trecem repede prin Vama de la Ruse si dam bice poneilor pe drumul catre Veliko Tarnovo. De aici alegem ruta 551 si apoi 53 spre Sliven.

Il pierdem pe Nelu, dar cu ajutorul tehnologiei ne gaseste la restaurantul la care poposisem. Adevarata noastra aventura aici se desfasoara, in Sliven, la restaurant, incercand sa comandam. Doua meniuri, google translate, semne, oleaca de engleza, oleaca de bulgara, toate in zadar. In cele din urma aratam frumos cu degetelul pe o fotografie ce anume dorim sa servim. Acum, intrebare, ia spuneti baieti, avea sutien ori ba ospatarita? In cazul in care aveti sotia pe langa voi, incercati sa pareti ca va ganditi la ceva serios, gen: "se aud zgomote ciudate la mobra" si nicidecum la ce v-am intrebat eu.

De aici alegem ruta 488. Pe drumul spre Targovishte, dupa o alimentare, eu cu Florin si Nelu "reusim" sa ne separam de Marius si Silviu, ei pe un drum, noi pe altul. Incercam o ruta care se dovedeste a fi catastrofala din punct de vedere al calitatii asfaltului. Cautam si gasim o alternativa, urmand a ne intalni cu ei in Targovishte. Pana sa ajungem ne surprinde o ploaie de vara, bucuria lui Florin. In momentul in care ajungem, baietii decid ca e prea tarziu pentru a urma planul initial si aleg ruta cea mai scurta catre casa. Cum nu prea imi surade ideea iau hotararea sa continui, fie si singur. Nelu spune insa ca vine cu mine, cu conditia sa nu il alerg.

Pe E772, in directia Shumen, ne prinde din urma o mica ploaie. La un moment am avut "norocul" sa ajungem doua tiruri. Desi nu mai ploua, toata apa de pe asfalt era "aruncata" pe noi, si doar abia ce spalasem geaca si pantalonii cu o zi in urma, si mai si lustruisem la mobra vreo 5 ore. Am folosit mana stanga pe post de stergator, pentru ca desi o stergeam, in secunda imediat urmatoare viziera era iar plina de apa. O fo' fain pana ce am putut depasi.

Din Shumen am ales ruta 7 (cea pe care abia asteptam sa o descopar) in directia Silistra. De cum am cotit stanga, s-a facut lumina. Am lasat norii negri in spate si i-am dat blana pe drumul sinuos si de o calitate foarte buna.

Ajungem in Silistra si nimerim la bacul bulgaresc. Doua masini si.. doua mobre, ale noastre.

Asteptam o perioada, dupa care punem o intrebare, la care aflam ca nu are un program fix. No' bun zic, Nelu, hai la celalalt!

Aici treaba mere' altfel, stam chiar la coada pentru a urca pe "pluta". Surprindem apusul, frumusete ce, din nefericire, nu poate fi surprinsa cu adevarat de aparatul de fotografiat.

Alegem ruta Visinii - Radu Voda si intram pe autostrada la Lehliu-Gara. Poposim pentru ceva de ale gurii si inapoi in sa.

Parchez mobra in jurul orei 23.00. Am avut parte de asfalt bun, dar si rau, de soare dogoritor, dar si de ploaie, de drum drept, dar si de multe viraje, de viteze de 200+ km/h, dar si de 5 km/h, de peisaje frumoase, de apus, de prieteni! Va multumesc!

» Post actualizat in 19 Jul 2018 11:20

Excursie (15.07.2018) (280 km)

 

» Post actualizat in 19 Jul 2018 11:24

Excursie (18.07.2018) (218 km)

 

[SONYC]

Excursie Sozopol (15-16.09.2018) (800 km)

 

Poate omu' sa mai leneveasca in pat intr-o zi de Sambata? Nu cand ai prieteni cu chef de duca, li s-a pus pata pe Sozopol. Verific, 400 de km pana acolo. Suna bine, mai ales ca mai jos de Pomorie nu am coborat. E totusi cam tarziu de plecat, ceasul arata ora 12.00. Ne cazam o noapte, vine raspunsul. Apai no', ce mai asteptam, sa ii dam bice! Nu stiu cum sa fac bagajul mai repede, astfel incat renunt la pantalonii moto si la cizme, arunc doar geaca pe mine si ies val vartej din casa. O mica problema tehnica la Transalpul lui Traian ne intarzie plecarea, dar in cele din urma la 14.45 purcedem la drum pe urmatorul traseu:

 

 

Autostrada libera, drum intins, dar oleaca plictisitor. Curand ajungem in Calarasi unde si alimentam. Platim bacul (9 lei) si avem noroc, in 5 minute plutim pe Dunare:

 

 

Toamna isi face simtita prezenta in Silistra:

 

 

De aici urmam drumul 7 spre Shumen. Cunosc portiunea asta si nu pot rezista sa nu ii dau blana, mai ales ca asfaltul, virajele si traficul redus permit viteze ridicate. In timp ce ii astept realizez ca soarele apune si ca o parte de traseu o vom parcurge pe intuneric. Acest lucru se concretizeaza incepand cu localitatea Ivanski. Uite asa ajungem sa abordam serpentinele din Prilep pe o bezna totala, evitand gropi si animalele salbatice. A fost o provocare, trebuie sa recunosc, dar mi-a placut. Frigul insa, ei bine asta e alta discutie, mai ales ca nu aveam mesada la geaca, si nici pantalonii moto. Pe masura ce ne-am indepartat de padure si apropiat de Burgas turturii din barba au inceput sa se dezghete. In jurul orei 22.40 tragem mobrele in parcarea pensiunii din Sozopol.

Ne schimbam si iesim sa cautam de ale gurii. Toate terasele sunt insa inchise, na' belea. Primim insa o sugestie: "old" - referire la partea veche a orasului. Hai sa cautam, ca n-am chef de iaurt si chifle dupa asa un drum. Imi aduc aminte ca Marius stie bine orasul si ii trimit un mesaj. Ma suna, dar nu apuc sa il mai intreb pentru ca auzim acordurile unei formatii live si simtim mirosul bucatelor alese, asa cum doar la Captain Jack gasesti Primim insa ponturi pretioase de la Marius in ceea ce priveste obiectivele ce le putem vizita, multumim. Bem si mancam:

No' bun, acum hai sa descoperim plaja. Cluburile sunt deschise, chiar animate:

Bagam un degetel in apa, hm, calda. Bagam tot piciorul, hm, calda. Bagam bijuteriile familiei, hm, rece. Ne scufundam, hm, calda. Trecem de geamandura si apa inca ne depaseste crestetul. E ora 01.00, dar nu ne dam iesiti din mare. In cele din urma insa o facem:

Nani.

Ceasul intern suna la 05.35, dar mai stau in pat pana la 06.00. Iulian se intoarce pe cealalta parte, asa ca il las sa se odihneasca si ies la plimbare. Gasesc un telefon public in parcul din centrul vechi, ahh, de as stii numarul de fix din apartamentul pensiunii, sa le dau trezirea lenesilor:

Cu putin timp inainte de rasarit:

Trezesc din greseala o pisicuta simpatica foc. Nici nu apuc bine sa duc mana spre ea ca si impinge capul sa o mangai:

Ulterior incepe sa traga cu patos de o felie de paine, uscata si cred ca mai tare decat zidurile cetatii. Nu reuseste sa o infranga, asa ca decide sa o linga de zor:

Rasaritul:

Tabla, creta, delicii culinare:

Liber la plimbare, lumea doarme:

Un copacel frumos:

Doua banci sub un smochin cu privire la mare, ce poate fi mai relaxant intr-o zi torida?

Un cer splendid:

Rodii la tot pasul:

Idem pentru smochini, cate unul la aproape fiecare casa:

Alte fotografii:

Deodata simt un miros ce ma lipeste de vitrina unei patiserii. Ahh ce bine arata, iar stomacul imi chitaie, dar am uitat sa iau bani la mine:

Portul Sozopol:

Ma intorc la pensiune. Iulian s-a trezit, asa ca ii propun sa iesim sa bem cafeaua de dimineata. Traian si Valentina dorm in continuare, lenesi

Tentatia e prea mare, asa ca Iulian renunta la cafea (3 leva) si ia o prajitura (5 leva), foarte buna de altfel:

Cateva fotografii si din a doua plimbare:

Norii incep a se aduna astfel ca o luam spre pensiune. Toata lumea e acum treaza si dornica de a purcede la drum, pe traseul:

Incepe sa ploua, din ce in ce mai tare. Blugii nu rezista mult si curand sunt murat. Reusim dupa 30 de minute de alergat sa lasam in urma ploaia.

Oprim in Shumen pentru a vizita monumentul ce comemoreaza 1300 de ani de Bulgaria:

Taxa de intrare (4 leva) permite vizitarea exteriorului monumentului. Nu exista un muzeu in interiorul acestuia. Pe platou se afla si un observator astronomic. Nu in ultimul rand, sunt foarte multe trasee (picior/bicicleta) pentru vizitarea diverselor obiective, precum cetatea din Shumen, pesteri s.a.m.d.

Toate bune si frumoase pana in Bucuresti, unde ne-a prins ploaia torentiala, asa, ca de sfarsit de excursie. N-are importanta, am venit toti mult prea bine dispusi ca sa ne deranjeze cativa stropi.

» Post actualizat in 07 Oct 2018 22:45

Excursie Orlova Chuka (23.09.2018( (250 km)

 

Cine vrea sa viziteze o pestera, ne intreaba plina de energie Valentina pe WhatsApp.

Deschid geamul, brr brr.. bine ai venit toamna draga! Bluza termica si mesada salveaza insa rapid situatia. Mobilizarea dureaza, astfel ca iesim din micul Paris abia in jurul orei 12.00, ora la care soarele ne incalzea temeinic toate straturile menite sa ne fereasca de frig. Ehh, putina sauna n-a omorat pe nimeni.

Alimentam mobrele cu.. ciocolata calda:

Traseul este urmatorul: link

Casca lui Traian "danseaza" din cand in cand, mai sa fie! Mai nou asculta si el muzica, ca Iulian? Trebuie sa elucidez misterul. Da' de unde, "socurile" vin de la pasagera, asa cum aveam sa aflam de la Traian: "Mai repede, mergi prea incet, mai repede!! La micul dejun vreau sa stabilim un nou record de viteza, iar la pranz scarite polizate pe virajele bulgaresti. Cum? Nu cauta scuze, nu ma intereseaza ca suntem pe Transalp, mai repede am zis!!"

In urma acestui ritm alert am ajuns la destinatie cat ai zice: "Orlova", fara sa apucam sa si terminam.. Chuka..

Locul a ramas neschimbat, intocmai asa cum mi-l aminteam de acum cativa ani in urma, cand l-am vizitat pentru prima oara.

Accesul in pestera se face la interval fix si doar in grupuri organizate. Taxa de intrare: 6 leva

Se coboara 124 de trepte pana la intrare, usoare in sensul asta, ceva mai grele in celalalt, asa cum avea sa descopere domnisoara din cadrul grupului, nu dam nume, dar incepe cu litera "V"

Pestera:

Ghidul nostru bulgar. Data trecuta a reusit si cateva explicatii in engleza, acum insa doar in bulgara, astfel ca n-am inteles o iota. Am retinut insa cel mai utilizat cuvant din cadrul prezentarii: "pesterata"

La iesire am oprit la rulota tip restaurant si am infulecat un burger, cartofi prajiti si o cola, un meniu usor, de vara as putea spune

Mai multe informatii despre pestera puteti citi aici

Cateva sute de metri mai tarziu, pe acest drum secundar, opresc pentru a fotografia dealul din imagine:

Curand sosesc Traian si Valentina. Domnisoara nu vrea sa fie fotografiata, intoarce capul. Ce o zice in gandul ei: "Ce ti-e si cu amatorii astia, opresc pentru a fotografia un camp!"

Ne ajunge si Iulian din urma. Hai, degetelele sus!

Oprim in Shtraklevo pentru a fotografia un MIG 17

De aici drum intins spre casa. O tura atipic de scurta pentru grupul nostru, dar cand timpul e stramt, te descurci cu ce ai.

[GraveBlood]

Felicitari pt postari si poze, foarte frumoasa caprita. Si eu am pe vine la primavara un hornet 2007 auriu ( de la moto mus achizitionat ). Probabil ai mai fost intrebat de multe ori, dar te intreb si eu: cat de confortabila ti se pare la drumuri lungi ( de peste 2-3 ore)?

[SONYC]

La ‎24‎.‎11‎.‎2018 la 20:09, GraveBlood a spus:

Felicitari pt postari si poze, foarte frumoasa caprita. Si eu am pe vine la primavara un hornet 2007 auriu ( de la moto mus achizitionat ). Probabil ai mai fost intrebat de multe ori, dar te intreb si eu: cat de confortabila ti se pare la drumuri lungi ( de peste 2-3 ore)?

Iti multumesc pentru aprecieri si imi cer scuze ca iti raspund atat de tarziu, dar abia acum am observat postarea ta.

Personal o consider foarte confortabila, intr-un grad atat de mare incat am facut nenumarate calatorii de peste 12 ore in saua ei. Este insa o chestiune relativa, tine de pasiunea si rezistenta fiecaruia.

Iti doresc sa te poarte sanatos pe poteci mai mult sau mai putin batute.

-><- -><- -><-

In alta ordine de idei, pun la murat contul de pe motociclism. Motivul e simplu, informatiile ce ma intereseaza lipsesc. O sa mai deschid usa beciului peste vreo 5 ani, poate intre timp se mai schimba lucrurile. Pana atunci, fie vara, fie iarna, ne vom saluta in trafic!

Sarbatori fericite!

[SONYC]

Excursie Lovech/Plevna (BG) - 12.05.2023

 

Vineri trebuia sa plec in tura prezentata mai sus, dar cum vremea a fost potrivnica si nimeni altcineva nu si-a mai anuntat prezenta, am decis sa o aman pentru Sambata.

 

Cum planul initial nu a mai fost respectat, am zis sa merg pana la capat si sa nu setez nici alarma pentru dimineata. Am facut ochisori pe la 6 si ceva, dar somnul era atat de dulce incat mi-am spus in gand: "lasa Cristi, tragi mai tare de gaz si recuperezi ulterior". Cred ca m-am si batut singur pe umar pentru aceasta idee minunata, astfel tragand impacat patura inapoi pe mine. Trei ore mai tarziu, o viata de om de altfel, ma trezesc pe bune. Dus, cafea, presiune anvelope si vruum!

 

Micul Paris e aglomerat nevoie mare, deh, au iesit toti soferii de weekend la ora 10+, bravo mie pentru alegerea facuta. Filtrele politiei nu ma ajuta nici ele la recuperarea timpului, astfel ca intr-un tarziu ajung si eu in vama unde, desigur, este coada. Hm, cum sa procedam? Pai, de cand nu am mai primit eu carne in frigider? Cam de ieri, cand baba pensionara in euro de la apartamentul cu gratii la balcon m-a dojenit pentru stilul muzical ce rasuna in boxele sistemului audio, ceva cu "poa' sa bata vantu' si ploaia, eu fac bani si in Sinaia". Atat doar ca nu eu am apasat play la caseta, ci vecinul de la etajul 1. Acestea fiind spuse, am hotarat ca am nevoie de proteina in fiecare zi, drept urmare am selectat a doua treapta de viteza si am oprit abia in fata ghiseului pentru verificarea documentelor. Surprinzator, n-a urlat si n-a sarit nimeni la bataie.. nici soferii nu mai sunt ce au fost candva.

 

Drumul spre Lovech, comun cu cel de Veliko Tarnovo pana la un punct, destul de aglomerat. Am tras eu de gaz, doar imi promisesem ca fac asta, insa chiar si asa, tot a durat ceva pana am ajuns. La un moment dat pe traseu, in plin camp pe 301, am zarit o domnisoara ce vindea capsuni. Tulai Doamne, nu am numerar la mine, dar macar am spalat viziera, pe interior.

 

Localitatea Lovech mi s-a aratat frumoasa odata ce am trecut de zona industriala de la periferie. Am cautat putin un loc de parcare, dar in cele din urma am reusit sa gasesc unul, foarte aproape de podul acoperit. Urmatorul obiectiv a fost sa identific un ATM ca sa scot ceva leva, sa am atat pentru ce urmeaza sa cheltui in oras, cat si la intoarcere pentru capsunile alea proaspat culese de pe camp. S-a dovedit a fi o alegere buna sa scot numerar pentru ca nu am avut posibilitatea de a plati cu cardul mai pe nicaieri.

 

Prima fotografie e de pe un pod ce traverseaza raul Osum. Se poate observa podul acoperit, statuia eroului bulgar Levski si fortareata Hisarya.

 

 

In timp ce admir obiectivele mentionate si pestii vioi din acest rau, o mare de copii imbracati in port popular traverseaza podul indreptandu-se spre, ceea ce puteam sa deslusesc de la departare, o scena.

 

 

Surprind partea opusa a raului si apoi ma indrept spre locul de unde rasunau cantece bulgaresti.

 

 

Aici era in plina desfasurare un concurs de dansuri populare. Vremea superba si atmosfera creata de acesti oameni frumosi si voiosi completau foarte bine peisajul local.

 

 

 

 

Cateva fotografii cu aceasta piata mica unde s-a organizat concursul, piata in care se ajunge de altfel si traversand podul acoperit. Tot de aici incepe si traseul de urcare spre fortareata Hisarya.

 

 

 

 

 

 

Intrarea podului acoperit se iveste si ea in dreapta teraselor din imagine. Acest pod face legatura intre orasul vechi si orasul nou. Magazine cu suveniruri pe toata lungimea lui, mie unul mi-a placut.

PS: Nu recomand servirea mesei la terasa cu umbrelele albe, mancarea este foarte slab calitativa. Eu am facut aceasta greseala, dar voi puteti sa cautati o alternativa mai buna pe Trip Advisor, exista optiuni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fortareata Hisarya e urmatoarea pe lista. Initial poate parea ca e la foarte mare altitudine, dar situatia nu e chiar asa de sumbra.

 

 

 

 

Pe traseu exista si aceasta biserica a fecioarei Maria.

 

 

 

 

 

 

Accesul spre fortareata se face pe scari si nici macar nu-s asa de multe.

 

 

Nu puteam trece cu vederea nelipsitul martisor bulgaresc.

 

 

 Statuia eroului bulgar Vassil Levski.

 

 

 

Fortareata Hisarya.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biserica Saints Cyril and Methodius din parcul central.

 

 

O alee foarte draguta din parcul central pe care va puteti plimba, eventual opri la una din terasele prezente.

 

 

Captura zilei:

 

 

Mie unul mi-a placut foarte mult acest oras, motiv pentru care am zabovit, urmand sa vizitez Pleven-ul data viitoare. Exista sensibil mai multe obiective, dar faptul ca am ajuns foarte tarziu nu mi-a permis sa le bifez pe toate. Voi reveni cu siguranta pentru un weekend intreg.

 

Excursie Mahmudia - 24.06.2023

 

 

Excursie The stone houses (BG) - 29.07.2023

 

 

Ma trezesc, e ora 04.30, am dormit fix doua ore. Tarate in loc de creier, aia e.

 

Bucuresti - Ruse -> Nu va mai povestesc de ametitii care stiu sa isi conduca masina doar pe a doua banda, ii stiti. Unu' cu un Mercedes imi arata ca are 170 km/h si ca d'asta nu se da la o parte. Semnal dreapta, 190 si pa. Cristi, alo, iti aduci aminte cand ti-a zis baiatul ala sa te bage in grupul celor cu naravuri sportive, iar tu batman, batman, chipurile mergi cuminte. Pai ce facem?

 

Bucuresti - Ruse -> Nu va mai povestesc de aglomeratia din vama, o stiti.

 

Ruse - Pleven -> Pana la Byala (E85) e foarte bun drumul, dar E83-ul mai putin, sunt ceva gropi. Trag putin pe dreapta dupa ce trec de Pleven ca sa caut cea mai apropiata benzinarie. Gasesc un Shell si ii dau bataie.

 

 

In Lukovit fac dreapta pe un drum judetean, drumul destul de rau pe alocuri. 8 km mai tarziu fac iar dreapta spre primul obiectiv, casele de piatra.

In cateva sute de metri il vad pe Fred si pe ? Barney sigur nu e, doar daca nu i-au crescut sani intre timp. Wilma iar nu, ca ea era inalta. Sa fie oare Pebbles?

 

 

 

Cateva curbe mai incolo vad o cariera de piatra, dar las' ca o analizez mai bine la intoarcere.

Indicatorul de mai jos imi confirma faptul ca sunt pe drumul cel bun.

 

 

 

La intrarea in sat ma intampina un dulau cat jumatate din mobra, asa ca opresc. Studiez terenul si nu se preteaza pentru o trecere in viteza, e plin de pietris si gropi. Sa ma lupt cu el iar nu pare a fi o solutie. Imi aduc aminte de zicala "cu rabdarea treci si marea" si decid sa o pun in practica, pentru moment cel putin. Surpriza, rezultatul nu intarzie sa apara, dupa cateva minute se satura de latrat si pleaca.

 

Trag mobra undeva la umbra si o iau la pas. Las fotografiile sa vorbeasca.

PS. Nu se percepe taxa de acces.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sunt putine case, dar frumoase. Multa padure in jur, iar acel dulce miros al vegetatiei e prezent si el. Din sat zaresc niste pietre interesante aflate pe un deal si setez navigatia intr-acolo.

 

Nu uit insa de cariera de piatra, asa ca opresc. E foarte cald, dar baietii lucreaza utilajele grele la foc automat. Trag mobra pe mijlocul drumul, ca sa fie poza nu stiu cum. O duba iese din cariera si ma grabesc sa o mut. Duba opreste in dreptul meu si ma gandesc ca urmeaza sa fiu certat, poate ca n-am voie acolo sau ceva. Nici ca puteam sa fiu insa mai departe de adevar. Coboara un bulgar cu o fata atat de senina incat mi-a dat impresia ca e grec. Zice ceva in bulgara, dar il lamuresc rapid ca n-are cu cine. Continua sa vorbeasca in bulgara, dar mai rar :)))))) Din acest mix de bulgara si semne inteleg ca are si el o motocicleta, o Yamaha Virago. Nu ma intreaba de unde sunt, dar imi spune sa ii dau telefonul ca sa imi faca cateva fotografii, sa am amintire. Ii multumesc, ne strangem mainile si ne vedem fiecare de drum.

 

 

 

Desi pe harta acest nou obiectiv pare a fi foarte aproape, navigatia imi spune ca fac putin peste o ora. N-are cum, sigur e o greseala imi zic si continui pe DJ3008. Trec de Belenti, un sat plin de tigani, trec si de Oresene si dau in alt DJ, 103. Ma uit in jur si nu mai vad deloc "pietrele interesante", asa ca zic pas de data asta si parcurg inapoi 3008-ul pentru obiectivul nr 2 de astazi, pestera Prohodna.

 

 

 

Trag mobra in parcare si cobor spre intrare. Un baiat ce vinde pepeni (rosu/galben) intampina fiecare vizitator cu cate o bucatica ca sa te convingi cat sunt de buni si astfel sa cumperi. La cat e de cald, cu siguranta voi cumpara la intoarcere, n-am nevoie sa fiu convins. Pestera e foarte mare, are doua intrari si se poate trece dintr-o parte in cealalta.

PS. Nu se percepe taxa de acces.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La finalul vizitei bag mana in buzunar, scot 5 leva si cumpar un pahar cu pepene galben. E cald de mori si pepenele asta chiar ajuta.

 

 

Sopot - Veliko Tarnovo -> Un drum (E772) foarte bun, bonus si cu peisaje. De aici si pana in Bucuresti unde sunt asteptat la un gratar puternic dezvoltat nu mai e decat o ora jumatate.

 

Excursie Veliko Tarnovo (BG) - 03.09.2023

 

 

 

 

 

  Editat Aprilie 19 de SONYC

[SONYC]

Excursie Shipka Pass + Troyan Pass (BG) - 08.06.2024

 

Ora 05:00 m-am trezit, 06:05 porneam motorul.

 

In comuna 1 Decembrie aveam sa ma enervez cu o proasta la volanul unei masini de tip crossover care dormea efectiv pe banda doi. M-am apropiat de ea cu semnal stanga, fara flash, fara claxon, fara turat motor. O vad cum se uita constant la mine in oglinda centrala, dar nu vrea sa schimbe pe banda unu, desi era libera. Am claxonat.. nimic. Am zis ok, o depasesc pe banda unu, schimb pe a doua banda si reduc viteza.. hai sa vedem daca ii place. Nu-s tocmai mandru de actiunea asta, dar nu inteleg incapatanarea asta de a nu te da la o parte. Incepe sa gesticuleze, nu prea ii convine situatia si ma depaseste prin drepta, pe banda unu, suparata nevoie mare. O las in lumea ei si imi continui drumul.

 

Putine masini in vama, dar nu se merge, vad ceva garduri in fata punctului de control. Trag mobra in fata langa un alt motociclist, intreb ce se intampla si imi spune ca e schimb de tura. Nu dureaza mult, astfel ca dupa doar cateva minute trecem.

 

In apropiere de Veliko vine un GS tare din spate, astfel ca ma dau mai pe dreapta. Trece de mine, vad ca-i bulgar si ma tin dupa el, ca si asa imi e tarsa cand merg singur. Ajung insa sa constat destul de repede ca merge tare doar in linie dreapta, pe curbe nu prea are incredere. Chiar daca ritmul meu e net superior, aleg sa raman in spate, macar nu-s singur pe drum. Mergem asa pana la Gabrovo unde el schimba directia. Bun, hai sa ii dau oleaca de gaz, gata cu leneveala. Nu apuc sa termin gandul ca vine alt bulgar cu o sportiva de 1000cc. Merge incet prin oras, dar odata ce ajungem la serpentine, decoleaza. Retrogradez ceva trepte, cresc rpm-ul, dar in cateva sute de metri opreste pe partea dreapta, astfel ca nu am ocazia de a macar incerca sa ma tin dupa el. Calitatea asfaltului pe Shipka Pass e asa cum o stiam, relativ buna pe urcarea dinspre Gabrovo si foarte buna pe coborare spre Shipka.

 

 

 

O "gustare" mica luata de acasa.

 

 

Kazanlak-ul ma primeste cu al sau bulevard plin de trandafiri. Mi s-a parut foarte frumos si acum doua weekend-uri cand am fost aici pentru festivalul trandafirilor, dar si acum cu parfumul lui specific. Fain tare acest orasel. Urmatorul obiectiv, restaurantul White River.

 

Mai sa fie, sunt o groaza de motociclisti in parcarea restaurantului. Pana sa ma dezmeticesc, mai apar inca vreo 20-25. Ai de viata mea, deja imi imaginez cat o sa stau pana o sa primesc comanda la cati oameni sunt. Caut intrarea, dar totul inchis. Intreb niste batrani care stateau pe scari, dar ioc engleza. Ma uit pe Google Maps.. deschide la ora 11:00.. pfoa, am de asteptat 45 de min. Ma consolez cu faptul ca macar e umbra. In acest timp bulgarii tot vin, tot vin. Sa fie vreo intalnire, ceva? La un moment dat opresc doi baieti fix in dreptul mobrei mele. Unul din ei ma intreaba ceva in bulgara, dar il lamuresc rapid cu "Hello". Ii spune prietenului lui ca sunt din Romania, apoi o trece pe engleza. Ca daca vreau sa plec, ei blocandu-mi practic accesul. Le zic nu, astept sa deschida bodega. Se uita la motor, imi spune ca ii place, ca e frumoasa, apoi ca de unde vin si unde ma duc. Le zic ca tocmai am fost pe pasul Shipka si ca ma duc spre pasul Troyan. Imi spun sa am grija cu drumul pe Troyan ca nu e la fel de bun ca cel de pe Shipka. Cauta un cuvant in engleza prin care sa descrie mai bine acest lucru, dar nu le iese. In cele din urma aveam sa aflu la ce se refereau, exista portiuni de drum decopertate, asta era baiul. Tot de la ei aflu ca nu e nicio intalnire, pur si simplu locul ala e bun pentru a opri si pentru a face o pauza, pentru a fuma o tigara. In cateva minute aproape toti pleaca.

 

 

Dupa o lunga asteptare, se deschid si usile, sunt primul client. Misto pastravaria, imi place cum se prezinta, iar mancarea gustoasa. De bani nu mai zic, chiar ieftin, 27 de leva a fost nota.

 

 

 

 

 

 

 

La plecare vad o mobra interesanta in parcare.

 

 

 

Pasul Troyan fain, mi-a placut. Da, exista portiuni de drum mai rele, dar bulgarii nu stiu cum e Transfagarasanul nostru, sau Cheia, acolo drum rau. Aici m-am simtit ca acasa, n-am avut probleme.

 

 

 

 

 

Erau doi motociclisti cu GS-uri deja la monument cand am ajuns, de unde oare daca nu din Cluj. Plus multi alti colegi de-ai lor 1 km mai jos.

 

 

 

 

 

Fotografiile vorbesc mai mult decat o pot face eu, misto priveliste in orice caz.

 

Acum, bucata de Gumostnik - Dushevo - Sevlievo, destul de rea. Eu am configurat traseul astfel incat sa fie mai liber, ceea ce a si fost, dar au existat ceva gropi, sau altfel spus, a lucrat din plin suspensia. Chiar si asa, drumul mi-a permis 70km/h, imi imaginez ca se poate notabil mai mult cu un Enduro Touring.

 

Bogatovo - Karaisen e ok, se pot atinge viteze destul de mari.

 

Vama la intoarcere mega lejer, am trecut in doi timpi si trei miscari. In comuna Jilava mare ploaie, oprit, echipat cu pelerina de ploaie si pantaloni, pus husa si pe geanta, husa pe care ulterior aveam sa o pierd in fata vantului, desi am crezut ca am asigurat-o corespunzator.. ..

 

La 17:59 opream motorul in fata blocului, 689.5 km parcursi, sa puteau mai multi, dar macar am invartit roata.

 

Excursie Vratnik Pass (BG) - 07.07.2024

 

Primul nu incolteste cand la ora 05:00 suna alarma. Cel de-al doilea nu se ia de traseul din BG. In spatele usii cu nr 3 as mai fi gasit un nu daca mana nu era mai rapida decat gandul, astfel ca macar pornesc la drum barbierit, ora 06:32. Garmina imi zice ca ma intorc la 18.38, las' ca mai vedem noi.

 

In vama, asa cum era de asteptat, aglomeratie. Coada se formase de la jumatatea podului, noroc cu butonul de avarii si mersul pe contrasens.

 

Opresc in OMV-ul din Polikraisthe pentru alimentare si ceva de mancare. Ieri sugeam un storceag in delta din Carpati, astazi rontai un sandwich obosit, ce ti-e si cu viata asta.

 

 

Serpentinele din Tvarditsa, asfalt bun si fara gropi, pacat de nisipul ce l-am regasit in multe apex-uri. Mult traseu prin padure, ceea ce a fost perfect. Pana la Stara Reka, pustiu, nu stiu cum reusesc sa aleg drumurile astea. Lasa, imi zic ca o sa intalnesc multi motociclisti pe pasul Vratnik. Surpriza, pasul e in plin lucru. Mai sa fie, nu asa arata drumul pe Google Maps cand l-am, nu tocmai temeinic ce-i drept, verificat acasa. Alegerea era simpla, ori continui, ori ma intorc si merg pe alt traseu. Aveam in cap si acei nu de dimineata, prin urmare daca in matematica - cu - face +, atunci nu cu nu face da, ii dau inainte. Pe anumite portiuni stratul de pietris e atat de adanc incat mobra incepe sa danseze. Opresc, pun o piesa la intamplare de pe youtube, gata fata mea, fa-ti talentul. Sunt ceva utilaje pe traseu, dar nici urma de muncitori. Garmina modifica ora la care zice ca ajung acasa, de la 18.38 la 19.21, taci dreaqu fa. Trec doar doua masini in 11 km, ambele ridicand un nor considerabil de praf, ahh ce imi place "aerul" de munte.

 

 

Opresc in Sliven pentru alimentare, nerabdator sa intru pe traseul 488 Sliven - Ichera - Gradets.

 

 

Un pepsi mai tarziu, asa cum il stiam, asfaltul este perfect, fara gropi, fara nisip pe curbe, perfect pentru un mers sportiv.

 

Dupa Beronovo, in directia Sadovo - Varbitsa, navigatia imi spune sa fac stanga pe 7006, dar observ ca drumul este inchis circulatiei. Arunc un ochi pe Google Maps si nu imi place alternativa oferita. Garmina pe fundal, ca o moara stricata: "fa stanga, fa stanga". Bine, hai pe drumul interzis, dar sa dea dracii in tine daca modifici iar ora la care ajung acasa.

 

 

La inceput gropite mici, apoi ceva mai mari, apoi numai mari. Nici anvelopele, nici suspensia nu-s gandite pentru asa ceva, dar atat timp cat ambele lucreaza, totul e bine. Am grija la pietre, unele sunt foarte ascutite, dar cateodata nu e loc prin alta parte de a putea trece mai departe, asa ca sus in scarite si catinel inainte. Serpentinele sunt pline de pietris si de crengi uscate cazute, dar nu ma intorc neam. Garmina, evident, modifica ora la care zice ca ajung acasa, 18.46.. hai sictir! 15 si ceva km mai tarziu ajung sus, de unde incepe coborarea si.. surpriza, asfaltul. Nu-i tocmai curat, dar macar e o suprafata lina. Dupa inca vreo 20 de km zaresc prima masina, in sfarsit, civilizatie.

 

Lanurile de floarea soarelui de la Dolno Novkovo, oare de aici provin parte din semintele bulgaresti de le tot sparg la seriale?

 

 

Targovishte - Razgrad - Ruse pe repede inainte, trebuie sa bat la poponeata goala navigatia vietii.

 

Opresc motorul in fata blocului la 17.58 dupa 675.2 km, axaxaxaxaxa, garmina 0 - io 1

Editat Iulie 8 de SONYC