pitesti2010

Mai avem unul: ..Pacientul la psihiatru: “Doctore, am o problema. In fiecare seara, cand ma culc, am impresia ca e cineva ascuns sub pat. Atunci ma scol ca sa ma uit si bineinteles ca acolo nu-i nimeni. Ma culc la loc, dar dupa un timp ma gandesc ca poate nu m-am uitat bine. Ma dau jos iar si ma uit sub pat, fara niciun rezultat, desigur. Pe scurt, desi imi spun ca e o tampenie, simt mereu nevoia sa ma asigur ca nu-i nimeni sub pat. Doctore, chestia asta imi distruge viata; puteti face ceva?” Psihiatrul: “Hm, da, da… Obsesional-compulsiv… Aveti in vedere 4 ani de sedinte de psihoterapie, cate trei pe saptamana, si va vindec de obsesia asta.” Pacientul: “Si cam cat o sa ma coste, doctore?” Psihiatrul: “100 $ pe sedinta” Pacientul: “Hm, cred c-o sa ma mai gandesc…” Sase luni mai tarziu, psihiatrul se intalneste cu pacientul intamplator pe strada: “Domnule, de ce n-ati mai revenit pe la cabinetul meu?” Pacientul: “Cu 100 $ sedinta? Baiatul care-mi aduce pizza mi-a rezolvat problema cu doar 5 $.” Psihiatrul: “Baiatul cu pizza?!? Chiar asa??? Si cum a procedat?” Pacientul: “M-a sfatuit sa tai picioarele de la pat!”

Nea' Ivane, vezi ca eu am trimis ceva nori de ploaie, ca nu vreau sa tin toata udatura aici, desi e mare nevoie.

Buna dimineata! Ma gandeam sa nu va trezesc, si am zis sa intru mai tarziu pe aici. In schimb, dincolo, cine se scoala de dimineata...

Sa tot fie...

EA ii trimite mesaj : "Nu uita sa cumperi niste legume de la piata in drum spre birou si apropo, Ana iti transmite salutari" EL : "Care Ana ?" EA : "Nu conteaza, doar vroiam sa fiu sigura ca ai citit mesajul" O ora mai tarziu... EL : "Sunt cu Ana acum, deci de care Ana vorbesti?" EA : "Unde esti?" EL : "Aproape de piata, in fata la BCR" EA : "Ne vedem in 10 min, vin repede sa o salut si eu" Dupa 5 min : EA : "Unde esti?" EL : "La birou. Daca tot esti la piata, ia ce legume vrei tu..."

Hai sa pun si eu una.

Bau!

Cand axa oy este mai bine structurata.

Sa vezi maine...

Buna dimineata! Sunt in plin proces de facere a cafelei.

010.mp4

Mă sună sotia. – Trei colege au primit flori de la sotii lor. Sunt minunate. Am zis: – Probabil d-aia au primit flori.

Ca tot e luni.

BĂȘINOSUL Ce-ar fi de exemplu într-o cafenea, Savurând cafeaua cu iubita ta, Să produci un zgomot, incomod, ursuz, Neplăcut la nas, jenant la auz, Să-mprăștii putoarea, fără ca să vrei Și treptat s-ajungă, pân'la nasul ei! Să te tot privească, cu un gest uimit;... (Mirosul, trădează....Tu știi c-ai bășit!) O să te surprindă faptul c-ai greșit? O să faci pe surdul că n-ai auzit? Ori arunci privirea, la masa vecină, Intri-n dialog să uiți de bășină!.... La masa de-alături, se-auzi îndată, O voce cam ștearsă, puțin îngânată, Ce-ntreabă discret; -Tu ai auzit? -Da dragă, e clar.. Ăsta, s-a bășit! Simt de mult că damful, este persistent Dracu' să îl ia de impertinent! Să ducă la dracu', să facă ce vrea Însă nu aici lângă masă mea! Nu-l interesează faza șușotită Și mai scapă una, prelung fâsâită. Și-un miros acid, de ouă răscoapte, Împânzi-ncăperea, de-și dădeau toți coate! În loc să se scuze, să-și ceară iertare, Se sculă și trase, încă trei rafale! Una ca o bombă, alta opintită A treia cu hopuri adânci, prelungită Încercă netotul a se disculpa, Făcând o mișcare, pe care-o știa. Dar a eșuat: Fără vorbă multă, Viciase totul, a-nceput să pută! --Băăă, (se-auzi o voce cu glas răspicat) Cere scuze bă, dacă te-ai scăpat. Iar dacă te știi, că ai un cusur, Când mai ieși în public, bagă-ți dop în poponeata! Vă zic, biologic, nu pot explica, Stări interioare ce pot emana, Un anume gaz, denumit bășină, Căci n-am cunoștințe, despre medicină Cică,..ar fi aer intens poluat, Cu miros puternic, urât, sufocant Și fără de voie, fie zi sau noapte, Își face ieșirea pe neașteptate, Producând un zgomot jenant la urechi, Când mănânci făsui, ridichi sau curechi! Dar voi lăsa asta și revin la Ea Și la BĂȘINOSUL de la cafenea Pentru că aseară, doi amici de-ai mei, Au tot insistat, să scriu despre ei N-o să le dau nume, că sunt cunoscuți, Ca experți ce beasă, doar când sunt băuți Și-apoi dacă află și nu le convine, O să mă sufoce, bășind către mine Nici n-o să repet ce s-a întâmplat. Expun doar o fază, care a urmat: Știți că la final, un mesean mai dur, Sugera s-astupe, orificiul,..poponeata!.. Însă BĂȘINOSUL, (bășinos sadea) Nu-și făcea probleme. Nici nu-l asculta. Apoi, zice scurt: - Eu plec de la masă Și-o să mă golesc, când ajung acasă Că ziceți și voi, unde e mai bine, Decât în ogradă, când te pui pe vine Știind că-n păpușoi, nu-i nimeni în jur Și poți împleti, bășinile șnur. Și dacă orgia, nu e înțeleasă, Să știți că nu-mi pasă, sunt la mine-acasă.... Și plecă strigând, folosind sloganu' --*Voi băși mai tare, decât Topârceanu*! Tataelu'Andrei

Fata: "Voi face un transplant de inimă." Băiatul: "Ştiu.. "' Fata: "Te iubesc!" Băiatul: "Şi eu...mai mult!" După operaţie fata se trezeşte şi îl vede doar... pe tatăl ei: ... Fata: "El unde e?" Tatăl: "Cum ... nu ştii cine ţi-a donat inima?" Fata: "Ce?! nu e posibil ... nu e adevarat" şi începe să plângă. Tatăl: "Hoo, fă, nebuno că glumesc, s-a dus să se pişe.

O învăţătoare din Craiova obişnuia să îl certe în fiecare zi pe Nuţu, elevul neastâmpărat din ultima bancă. Îi atrăgea atenţia mereu şi mereu că nu e bine să te porţi urât, să înjuri, să îţi jigneşti colegii şi învăţătoarea, dar mai ales că e rău să nu înveţi şi să te mulţumeşti cu notele cele mai mici din clasă. Însă Nuţu continua să se joace în ore, să alerge în pauze, să deranjeze orele şi să fie, într-un cuvânt, o pacoste pentru învăţătoarea lui. Când, în cele din urmă, mama lui Nuţu a ajuns la şcoală, la şedinţa cu părinţii, învăţătoarea i-a spus în faţa tuturor celorlalţi părinţi, că băiatul ei este cel mai neobrăzat, prost crescut, murdar şi idiot copil pe care l-a văzut în întreaga ei carieră. I-a spus mamei că Nuţu reprezintă tot ce poate fi mai rău şi mai dezagreabil la un elev. Şocată să audă astfel de lucruri de la şcoală, mama lui Nuţu l-a mutat imediat din şcoală. S-au mutat şi din oraş, iar ulterior l-a înscris pe Nuţu la o şcoală din Braşov. 15 ani mai târziu, învăţătoarea din Craiova a suferit o serie de două infarcte miocardice, fiind la un pas de moarte. Medicii au sfătuit-o să apeleze la o procedură chirurgicală foarte specială, care putea fi efectuată numai de un singur medic în România, la Spitalul Municipal din Braşov. Fiind singura şansă de a supravieţui, învăţătoarea s-a înscris pentru operaţie. A fost transportată la Braşov, iar operaţia a fost o reuşită. Aflată în salonul de terapie intensivă, după procedura chirurgicală care durase mai mult de şase ore, învăţătoarea a deschis ochii şi a văzut, pentru prima dată, chipul tânărului doctor care o operase şi care îi zâmbea. Câteva secunde mai târziu, privirea i s-a înceţoşat, chipul i s-a învineţit, s-a zbătut puţin şi a murit. Doctorul, îngrozit de moartea subită a învăţătoarei, s-a uitat împrejur, neînţelegând cauza, şi atunci l-a văzut pe Nuţu, omul de serviciu al spitalului, care îi deconectase instalaţia de terapie intensivă pentru a-şi băga aspiratorul în priză. Doar nu credeaţi că Nuţu ajunsese medic...

Bre Nea' Ivane, trecem pe d'astea slabe? Nu stii ca astea raman băț?

Monotonia???? Ha! Spre norocul meu, nu se baga una peste cealalta...

de prin pat.

Ea, cea care vine, te-nconjoara, te cuprinde si te tine fix in pat, pe saltele, printre perne si cearsafuri, te incalzeste si te lasa...rece: raceala.