Releu Regulator Home Made

[Falkenberg]

De ce ar risipa mai multa caldura?

[JAGI]

La stabilizarea serie, diferenta dintre tensiunea intrare si cea de iesire inmultita cu curentul consumat da o putere disipata. In cazul shuntului in paralel, mofeturile au rezistenta interna spre 0 si curentul care trece prin ele nu prea le incalzeste, se incalzesc mai mult firele si bobinajul. Daca pt stabilizarea serie se face o sursa in comutatie e altceva, e mai putina putere disipata , dar numarul de componente electronice montate face ca montajul sa fie prea scump, prea mare si fiabilitatea ar scadea mult. Intrebare de clasa intii: ce crapa cel mai repede la aparatele electronice, de casa sau profi, alimentate cu surse in comutatie? Evident ca sursa de alimentare.

» Post actualizat in 27 Oct 2014 11:53

Incalzirea unui regulator de tensiune auto sau moto mai e data si de caderea de tensiune pe diodele de redresare. La cele moderne sint caderi de tensiune chiar de sub 0.2V. Primele regulatoare aveau diode normale de 0.6 - 0.7V cadere de tensiune. La un consum de 20A, 0.6V x 20A = 12W, ceea ce pt gabaritul unui stabilizator cum il stim noi e foarte mult.

Editat Octombrie 27, 2014 de JAGI

[vlad58]

La stabilizarea serie, diferenta dintre tensiunea intrare si cea de iesire inmultita cu curentul consumat da o putere disipata. In cazul shuntului in paralel, mofeturile au rezistenta interna spre 0 si curentul care trece prin ele nu prea le incalzeste, se incalzesc mai mult firele si bobinajul. Daca pt stabilizarea serie se face o sursa in comutatie e altceva, e mai putina putere disipata , dar numarul de componente electronice montate face ca montajul sa fie prea scump, prea mare si fiabilitatea ar scadea mult. Intrebare de clasa intii: ce crapa cel mai repede la aparatele electronice, de casa sau profi, alimentate cu surse in comutatie? Evident ca sursa de alimentare.

» Post actualizat in 27 Oct 2014 11:53

Incalzirea unui regulator de tensiune auto sau moto mai e data si de caderea de tensiune pe diodele de redresare. La cele moderne sint caderi de tensiune chiar de sub 0.2V. Primele regulatoare aveau diode normale de 0.6 - 0.7V cadere de tensiune. La un consum de 20A, 0.6V x 20A = 12W, ceea ce pt gabaritul unui stabilizator cum il stim noi e foarte mult.

Schema care se disputase mai sus era tot un regulator serie cu tiristoare dar reglarea facandu-se on-off, ca si suntul de altfel, puterea disipata este mica pe elementul serie,

nu e chiar un stabilizator in impulsuri.Ca diode redresoare stiu doua tipuri cu germaniu si siliciu. Cele cu germaniu nu se folosesc pentru ca au zgomot termic mare si se si degradeaza in timp dar la conductie tensiunea pe ele e 0,2-0,3 V.Raman cele cu siliciu cu tensiunea la conductie de 0,6-0,7V.Altele mai moderne nu cunosc

» Post actualizat in 27 Oct 2014 12:28

Vezi ca din bilant ti-a scapat o dioda si partea de comanda(care e mica si se ignora)Deci pentru exemplul tau 2X12W=24W si asta in mers normal ca la sunt puterea disipata creste la cele cu tiristoare.

[Falkenberg]

Ceva ca o sursa in comutatie, cum zice vlad58. Step-down only - o fi suficient? Teoretic nici nu e dificil - punte redresare, un condensator de un voltaj mai mare pentru stabilizare, apoi ceva FET care conduce cat timp voltajul la baterie este mai mica decat un prag stabilit, poate nici nu trebuie sa aibe toate componente de un buck converter.

Problemele sunt variatie foarte mare de voltaj si frecventa din alternator.

[vlad58]

Nu stiu la ce variatii mari de voltaj te referi si ce ar influenta frecventa generatorului. Daca nu faci comanda in faza si o faci totul sau nimic, asa cum se face clasic la regulatoarele astea cu sunt, tot aia e, diferenta este ca atunci cand nu ai nevoie de incarcare unul da la masa celalalt intrerupe, curentul cand incarca fiind aceleasi in ambele cazuri.Bineanteles se pot face scheme cu incarcare in impulsuri gen sursa PC dar creste complexitatea, cresc costurile si probabilitatea de defect.

Am impresia ca am gasit undeva o schema mai veche in care treaba asta o facea un releu electromecanic (probabil cu niste contacte mai tapanoase) dar nu mai stiu daca era sunt sa serie.

[dedant68]

Un regulator in serie a facut cineva? Adica, nu tip shunt.

Regulatoarele serie se utilizeaza in cazul generatoarelor cu excitatie electromagnetica/rotor bobinat. In acest caz rotorul este conectat si deconectat prin intermediul acestui regulator, este in SERIE, de aici si denumirea, asigurandu-se mentinerea unei tensiuni aproximativ constanta. In cazul motocicletelor asemenea alternatoare nu aduc beneficii, bobinarea a doua mase implica consum de material, volum de lucru, greutate, parametrii oscilanti si constructie speciala(la turatii mari pot apare desprinderi de infasurari). In cazul alternatoarelor cu rotor magnetic se utilizeaza RT in paralel cu alternatorul, avantajele decurg din constructie si modul de operare.

[Falkenberg]

Avantajul mare, dupa parerea mea, ar fi lipsa de curent foarte mare in stator, firele pana la releu, si in releu, cand modulul clasic e comutat in shunt.

Nu stiu la ce variatii mari de voltaj te referi si ce ar influenta frecventa generatorului.

Sursele in comutatie in comert au cerinte de un voltaj la intrare intre niste praguri destul prea limitate, nu stiu care este motiv, probabil este baza pe aplicatii si componente tipice.

 

Existe ceva pe piata, dar cred ca e relativ usor de construit.

http://xlforum.net/vbportal/forums/showthread.php?t=1648679

http://mastercircuits.blogspot.ro/2013/09/3-phase-voltage-regulator-series-type.html

[vlad58]

Cred ca o sa studiez, interesant ca intr-un post se face un calcul de putere ca daca arunci 15A la masa pentru ca nu-ti trebuiesc la 13,6V pierzi 204 W adica 0,277 CP dar perderea e mult mai mare pentru ca daca facem calculul ca de pe la 1500-2000 ture curentul se mentine aproximativ constant, deci si momentul rezistent, atunci la 8000 de ture pierzi de 4 ori mai mult adica 1,1caluti. Aici probabil o sa sara unii cu gura pe mine cum sa pierzi 800W pe un generator de 280-300W.Uite ca se poate daca tii seama ca in formula fortei electromagnetice, ca marime electrica intra curentul, care genereaza cuplu rezistent iar puterea este produsul dintre moment turatie si 2PI.

[dedant68]

Avantajul mare, dupa parerea mea, ar fi lipsa de curent foarte mare in stator, firele pana la releu, si in releu, cand modulul clasic e comutat in shunt.

Sursele in comutatie in comert au cerinte de un voltaj la intrare intre niste praguri destul prea limitate, nu stiu care este motiv, probabil este baza pe aplicatii si componente tipice.

 

Existe ceva pe piata, dar cred ca e relativ usor de construit.

http://xlforum.net/vbportal/forums/showthread.php?t=1648679

http://mastercircuits.blogspot.ro/2013/09/3-phase-voltage-regulator-series-type.html / Amplificatorul operational care intervine in schema...sunt scceptic privind modul de functionare ! Peste 70 grd C operationalul va avea probleme serioase, racirea sistemului este impusa si in balanta cu o functionarea corecta. In practica as separa redresarea fata de reglare, pentru a evita transferul de caldura

[vlad58]

http://xlforum.net/vbportal/forums/showthread.php?t=1648679

Am citit si deci se poate si exista, interesant insa ce are de spus ralantiul la o sarcina variabila

[dedant68]

Cred ca o sa studiez, interesant ca intr-un post se face un calcul de putere ca daca arunci 15A la masa pentru ca nu-ti trebuiesc la 13,6V pierzi 204 W adica 0,277 CP dar perderea e mult mai mare pentru ca daca facem calculul ca de pe la 1500-2000 ture curentul se mentine aproximativ constant, deci si momentul rezistent, atunci la 8000 de ture pierzi de 4 ori mai mult adica 1,1caluti. Aici probabil o sa sara unii cu gura pe mine cum sa pierzi 800W pe un generator de 280-300W.Uite ca se poate daca tii seama ca in formula fortei electromagnetice, ca marime electrica intra curentul, care genereaza cuplu rezistent iar puterea este produsul dintre moment turatie si 2PI.

Eu stiu o alta formula pentru putere...

[vlad58]

Eu stiu o alta formula pentru putere...

Este exact acelasi lucru numai ca eu am aplicat SI in care turatia este rot/sec iar in formula ta intra rotatii/min.

Omega este 2*PI*frecventa si de aici depinde cum iei turatia rotatii/sec sau rotatii/min, oricum asta nu schimba ca 8000 e de 4 ori mai mare decat 2000.

Editat Octombrie 27, 2014 de vlad58

[dedant68]

Dar, nu inteleg de ce ai luat 15 A directionati la masa....si nu ai luat o alta valoare? La ce curent ai calculat valoarea debitata de generator si care este diferenta care se pierde ...?

[vlad58]

Dar, nu inteleg de ce ai luat 15 A directionati la masa....si nu ai luat o alta valoare? La ce curent ai calculat valoarea debitata de generator si care este diferenta care se pierde ...?

Era un exemplu dat in http://xlforum.net/v...d.php?t=1648679 si am vrut sa subliniez ca pierderea poate fi mai mare decat ce calculase tipul.

Citeste topicul din link-ul respectiv si cred ca o sa-l gasesti interesant mai ales ca se ajunge la o concluzie practica.

[dedant68]

Cred ca o sa studiez, interesant ca intr-un post se face un calcul de putere ca daca arunci 15A la masa pentru ca nu-ti trebuiesc la 13,6V pierzi 204 W adica 0,277 CP dar perderea e mult mai mare pentru ca daca facem calculul ca de pe la 1500-2000 ture curentul se mentine aproximativ constant, deci si momentul rezistent, atunci la 8000 de ture pierzi de 4 ori mai mult adica 1,1caluti. Aici probabil o sa sara unii cu gura pe mine cum sa pierzi 800W pe un generator de 280-300W.Uite ca se poate daca tii seama ca in formula fortei electromagnetice, ca marime electrica intra curentul, care genereaza cuplu rezistent iar puterea este produsul dintre moment turatie si 2PI.

Eu as face un alt calcul: Ex un generator la P max debiteaza 300W la turatia de 7500 rot/mi, consumul echipamentelor la momentul T1 este undeva la 150 W , iar 150W sunt consumati in pierderi Joule /incalziri in RRT ... cam aici consider ca ar fi pierderea !

[vlad58]

Eu as face un alt calcul: Ex un generator la P max debiteaza 300W la turatia de 7500 rot/mi, consumul echipamentelor la momentul T1 este undeva la 150 W , iar 150W sunt consumati in pierderi Joule /incalziri in RRT ... cam aici consider ca ar fi pierderea !

Aici este greseala generatorul peste o anumita turatie are curentul aproximativ constant asa cum spuneam pe la 2000 ture (vezi ca mai demult iti trimisesem o astfel de diagrama), de la aceasta valoare momentul rezistent este constant, concluzia este ca desi generatorul nu poate furniza mai mult curent la motor puterea se pierde direct proportional cu turatia.Eu fac calculul din punct de vedere al puterii absorbite de la motor.

[dedant68]

Nu gasesc link-ul, dar cum se prezinta .. 15 A spre masa, se genereaza in jur de 25A la o motocicleta, inseamna din legea lui T 1 Kirchhoff, undeva la 10 A in consumatori si acumulator...??este de discutat! Eu fac calcul fizic/ electric.

» Post actualizat in 27 Oct 2014 17:10

Este exact acelasi lucru numai ca eu am aplicat SI in care turatia este rot/sec iar in formula ta intra rotatii/min.

Omega este 2*PI*frecventa si de aici depinde cum iei turatia rotatii/sec sau rotatii/min, oricum asta nu schimba ca 8000 e de 4 ori mai mare decat 2000.

 

Eu sunt nelamurit cu formula puterii in care tu aplici unitatea de masura pentru turatie-rot/sec ...daca aplici rad/sec tot nu ajungi la 2 PI, ceva este in neregula ! Puterea [CP] = (1/7021.55) x Cuplu [Nm] x Turația [rot/min] , Puterea [W] = Cuplu [Nm] x Viteză unghiulară [rad/sec].... sa faci transformarea la 3600 sec -1 min, la fel ??

[vlad58]

Nu gasesc link-ul, dar cum se prezinta .. 15 A spre masa, se genereaza in jur de 25A la o motocicleta, inseamna din legea lui T 1 Kirchhoff, undeva la 10 A in consumatori si acumulator...??este de discutat! Eu fac calcul fizic/ electric.

Oi fi copiat gresit ia-l din postul lui Falkenberg. Una este calculul pe partea electrica si alta pe partea de motor intre ele pierderi in bobinaj in circuite in curenti foucault.

Si tin sa-ti mai fac o precizare cei 300W de exemplu sunt dati pentru o utilizare normala dar foarte bine poti trece pe 24V si atunci o sa vezi ca ti se furnizeaza 600W.

Totul e sa tii minte ca la acest tip de generator(vezi m-am abtinut sa-i zic magnetou) curentul este caracteristica de baza.

[dedant68]

Sau mai simplu...P [CP] = (M [Nm] * n [rot/min]) / 7021.55 sau P [kW] = (M [Nm] * n [rot/min]) / 9550 , dar nu am calculat niciodata in rot/sec turatia la motoare termice si electrice..

[JAGI]

Va pierdeti in amanunte, regulatorul trebuie sa fie fiabil, si unul cu Mosfet-uri este cel mai bun raport calitate pret, si care nu mai crapa, made in Japan.

» Post actualizat in 27 Oct 2014 17:17

Ca esti pasionat e una, ca mergi la 400km de casa si-ti crapa releul de tensiune...

[vlad58]

Sau mai simplu...P [CP] = (M [Nm] * n [rot/min]) / 7021.55 sau P [kW] = (M [Nm] * n [rot/min]) / 9550 , dar nu am calculat niciodata in rot/sec turatia la motoare termice si electrice..

Eu sunt sclavul SI-ului restul sunt blizblizuri

 

Va pierdeti in amanunte, regulatorul trebuie sa fie fiabil, si unul cu Mosfet-uri este cel mai bun raport calitate pret, si care nu mai crapa, made in Japan.

» Post actualizat in 27 Oct 2014 17:17

Ca esti pasionat e una, ca mergi la 400km de casa si-ti crapa releul de tensiune...

Tocmai asta era interesant pentru ca la link-ul respectiv isi montase unul pe HD un regulator serie care pe langa ca e rece face si economie, era si ieftin.

Editat Octombrie 27, 2014 de vlad58

[dedant68]

daca faci un calcul, pretul "homemade" este mai mare, nu ai nicio testare, culegi o schema de pe Internet fara siguranta si sigur o sa ai probleme. Cei care fac RRT -uri au ani de experienta. Sau daca vrei sa experimentezi si hoby...poti incerca

[vlad58]

daca faci un calcul, pretul "homemade" este mai mare, nu ai nicio testare, culegi o schema de pe Internet fara siguranta si sigur o sa ai probleme. Cei care fac RRT -uri au ani de experienta. Sau daca vrei sa experimentezi si hoby...poti incerca

Nu era homemade citeste link-ul (primul)

[Falkenberg]

Amplificatorul operational care intervine in schema...sunt scceptic privind modul de functionare ! Peste 70 grd C operationalul va avea probleme serioase, racirea sistemului este impusa si in balanta cu o functionarea corecta. In practica as separa redresarea fata de reglare, pentru a evita transferul de caldura

Schema aia e ciudata. apara si si 7812 acolo, alimentat cu tensiune potential prea mare. Nu stiu motivele, eu il as fi facut altfel.

ps. inveata si tu odata sa folosesti quote cum trebuie te rugam

» Post actualizat in 27 Oct 2014 21:26

Sau daca vrei sa experimentezi si hoby...poti incerca

Cam asa ar fi scopul topicului.

» Post actualizat in 27 Oct 2014 21:37

Cele 2 link-uri postate de mine au un singur lucru in comun: au aparut la un search pe google.

Primul este ceva comercial, celalt este cu o schema dubioasa netestata de provenienta necunoscuta.

 

Chiar nu as putea sa ma gandesc la un avantaj major la regulator shunt fata de asta botezat 'in serie'. Tot cel putin un redresor, comutatori de putere, si o referinta de tensiune contine. Si totusi, cel cu shunt este folosit (aproape) exclusiv.

Ce ar cere varianta in serie in plus poate ar fi condensatori. Si poate e mai putin sigur pentru consumatori pe motoreta in caz ca arde ceva?

 

Pe Guzzi am un rr monofazat, nici nu vreau sa stiu ce curent trece prin firele cand comuteaza in shunt. Ce stiu este ca in zona unde e montat rr sunt urme mai vechi de un fel de incendiu / melt down.. Daca ma trezesc cu ceva timp liber (lol, never) o sa fac un montaj. Sau poate se baga alcineva la un experiment.

[dedant68]

Dupa cum spuneam mai sus, alternatoarele cu rotor-magnet permanent sunt utilizate pe scara larga in cazul motocicletelor, avantajele fiind superioare/constructiv in special. Daca la cele cu excitatie electromagnetica se consuma in jur de 30 W din acumulator pentru producerea campului magnetic inductor/rotoric( consum in circuit rotoric), alternatorul cu magnet permanent nu solicita acumulatorul pentru consum, cedeaza energie pentru incarcare. RRT este de tip paralel la alternatorul cu magnet permanent si serie pentru cel cu excitatie. Avantajul sistemului RRT serie- alternator cu rotor bobinat, este ca RRT nu este solicitat la supraincalziri excesive, lucreaza intr-un regim mediu de temperatura si regleza tensiunea foarte bine la 14,5 V. Dar in acest sistem intervine generatorul cu dezavantajele constructive. In cazul sistemului Generator cu magnet permanent-RRT paralel, releul de tensiune este cel supus la solicitari prin suntarea la masa a curentului si controlul incalzirilor, iar alternatorul castiga la constructie, fiabilitate si consum..