redippy Postat Iulie 16, 2012 Share Postat Iulie 16, 2012 (editat) Dupa tura cu peripetii de anul trecut, am decis sa incercam si in acest an o scurta balcanizare. Ca obiective de calatorie aveam fixate vizitarea zonelor cu razboie recent incheiate din fosta Iugoslavie, dar si patrunderea intr-o tara care arata ca dupa razboi – Albania. Pe langa cei de anul trecut, calarind mula numita Rudi, la start s-au mai aliniat Marinel (Tenere) si Florin (V-Strom). In frumoasa dimineata de sambata plecarii noastre apare prima peripetie. “ Bunicutul” Tenere ii joaca o farsa lui Marinel si nu apare uleiul pe joja. In vastele noastre cunostinte de mecanica dam implacabilul verdict ca sunt duse supapele si a papat uleiul. Plecam cu celelalte doua motoare urmand sa facem jonctiunea cu Marinel peste cateva zile in Muntenegru. Bun, am plecat. In Deva primim un telefon :”ba, am dat drumul la oloi si tot ii acolo, bata-l D(liniuta)zeu. Il bag inapoi, impachetez si pornesc ”. Asta e o veste tare buna ! Urmeaza sa facem jonctiunea in Novi Sad. Pe la vreo 6 intram in viteza in Serbia. Cand spun viteza nu exagerez, pentru ca trec mai hotarat ca un traficant ucrainian de tigari prin vama si sunt amenintat de paznicul ce ne apara de raufacatori tara cu un dosar penal pt trecere frauduloasa a frontierei. Il iert. N-are de unde sa stie ca eu vad Europa asta ca un spatiu fara frontiere. Partea asta a Serbiei ma surprinde placut. Influenta imperiala de la nord si-a pus puternic aici amprenta. Case frumoase, terenuri agricole ingrijite, drumuri bune. Mult peste ce e in sudul Serbiei. Ajunsi in Novi Sad tragem la o hardughie chiar in pantecele targului. Gazda noastra, Rumperstilskin, un nastrusnic ce are rol de receptioner, camerist, menajera...ce mai un om bun la toate, ne rezolva sa bagam gratuit mobrele in parcarea pazita din centrul orasului la sectiunea biciclete. Cam grasune bicicletele noastre pe langa cele din jur dar nimeni nu pare a fi ofensat. Conasul Rumperstilskin ne insfaca iute dingotii pe cazare si se face nevazut. Aveam sa aflam de unde atata graba cand il gasim la intoarcere intr-o stare bahica profunda. Hai, sa fie cu noroc Rumpi ! Dar iata-ne cazati si gata de o vizita a frumosului Novi Sad. Primul obiectiv turistic coincide cu prima terasa. De aici incolo tin minte doar ca berea Lav a fost dragoste la prima degustare. A doua zi il recuperam pe Marinel si luam orasul la pas. E chiar un oras dragut Novi asta, cu un aer studentesc, multe terase iar fortareata Petrovaradin ofera o perspectiva minunata asupra Dunarii. Populatia pare sa fi depasit perioada 1999 cand vizitele aeriene nu tocmai cordiale ale americanilor le-au dat jos o seama de poduri si uriasa rafinarie de la periferie. Ha – ha, gasim si o statuie a lui Gigel Frone varianta sarbeasca. Dar cum timpul nu e alitul nimanui cand e vorba de concedii, o luam incetisor in vremea amiezii catre Bosnia. Drumul incepe absolut spectaculos prin parcul national Fruska Gora, unde e plin de motociclisti dar odata iesiti din parc devine tare monoton pana la granita, unde iarasi ma las dus de val, trec si trebuie sa ma intorc. Ce ti-e si cu frontierele astea. Ei fratilor, odata ajunsi in Bosnia lucrurile se schimba radical. Gata cu monotonia. Pana am iesit din tara asta nu cred sa fi zarit o linie dreapta de 2 km. Munte, rauri, curbe, asfalt de calitate, ce mai, ai aici tot ce isi poate dori un motociclist. In Sarajevo, urcam spre cazare pe niste pante de zici ca te sui in pod. Ne cazam, varam motoarele in garajul proprietarului si iesim sa testam pe centru piva Sarajevska. Asta e seara in care facem o descoperire culinara revolutionara. Pe principiul “fiule, vinul se poate face si din struguri” aflam ca mititeii se pot face si fara bicarbonat. Si credeti-ma ce va spun, sunt deliciosi! Localnicii se lauda ca acesti “cevapi”isi au originea chiar in aceasta zona iar mai apoi s-au raspandit in tot spatiul balcanic si in Orient. Se vand in portii de 10 buc si se halesc pe nesuflate cu ceapa taiata. Dimineata facem o vizita la Podul Latin, locul asasinarii lui Franz Ferdinand dupa care ne bagam la o “bosanska cafa” si la un burek , evident- cel mai bun din oras, ca doar nu se poate altfel. Orasul asta pe care stau sa se pravaleazca muntii chiar ma impresioneaza. Poarta rani adanci ale razboiului, dupa cel mai lung asediu de oras capitala din istoria moderna. Sute chiar mii de cladiri ciuruite. Nu conteaza ca sunt moschei, biserici crestine sau monumente de arhitectura. Tot ce a avut minim o fereastra a devenit tinta lunetistilor sarbi. Te mahneste sa vezi ca in vremuri contemporane, cand Romania descoperea toate formele de libertate post-revolutionara, la cateva sute de kilometrii mai incolo se petreceau evenimente de o cruzime medievala. Si pentru ce?!? Iesim din Sarajevo pe celebra Sniper Alley cu destinatia Mostar. Ajunsi acolo, ma gandesc sa apdatez celebra maxima comunista “nici o masa fara peste” la propriile-mi interpretare: “nici o tura fara tranta”. Cu ochi larg beliti la cladirile ciuruite din centrul orasului, vad in ultima clipa ca intru pe interzis in loc sa fac obligatoriu dreapta. Ma zvarlu in frana fata si o inclin sa o iau la dreapta, dar vitaza e prea mica iar Rudi e prea gras asa ca ...o inclin cu totul. Nu-i bai! Nu-i prima data cand ne culcam cu Rudi in acelasi pat negru si inconfortabil. Dar cum sunt fire de artist amator, reprezentatia pt publicul mostarez nu poate sa ia sfarsit asa cu una cu doua. Ma opintesc voiniceste sa imi inhat mula, stahanovist incarcata, de coarne si de dos, dar in emotia actului ,nu imi trece prim minte sa opresc motorul. Dragii mei, va las sa va imaginati ce se intampla cand iti bagi mana in gaz, ai o motocicleta rasturnata aflata in viteza si incerci sa o ridici. Rudi executa un triplu Axel de suntem gata-gata dam jos si V-Stromul oprit cativa metrii mai incolo. Acum publicul pare a fi deplin multumit dupa corul de rasete ce il incasez iar eu ma retrag in plina glorie spre Kriva Cuprija, celebrul pod din Mostar. Dupa ce ne jucam calcatea cu turmele de asiatici care topaie voiosi in jurul podului si mai infulecam o seama de cevapi si burek, ne intoarcem sa il examinez pe Rudi. Are urechile de la cutia laterala fisurate si tija de inchidere indoita. Neputand sa ii acord primul ajutor in mod exemplar realizez ca asta e o treaba ce se face seara la o seama de beri! Leg vartos cutia cu o chinga si purcedem spre Dubrovnik prin minunatul canion al Neretvei. Editat Iulie 16, 2012 de redippy Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
baby_blues Postat Iulie 16, 2012 Share Postat Iulie 16, 2012 Sper sa avem si ceva continuare! Frumos povestit, frumoase locuri! Felicitari pentru drumetie. Parerea mea ca asta este spiritul motociclismului sau cel putin unul dintre ele Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
shooty13cris Postat Iulie 17, 2012 Share Postat Iulie 17, 2012 cu cat vad mai multe excursii prin serbia,bosnia,muntenegru,albania,macedonia, cu atat ma atrag mai tare tarile astea ! Va veni si vremea cand le voi "cuceri" .Felicitari pt tura si hai cu continuarea ! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Scufu Postat Iulie 17, 2012 Share Postat Iulie 17, 2012 felicitari pentru tura! frumos povestit Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Iulie 17, 2012 Autor Share Postat Iulie 17, 2012 Merci fain. Hai ca mai bag o portie ca ii pauza de masa. Deci... Parasim Bosnia cu regretul de a fi strabatut o tara tare frumoasa dar plina de cicatrici adanci. Majoritatea razboaielor sunt de neinteles pt mine dar cu atat mai mult cel de aici. BIH a fost mereu cunoscuta pentru coexistenta pasnica a diverselor stucturi etnice si religioase care o compun. Acest razboi nu a facut decat sa dea peste cap intreaga scara de valori umane a celor implicati. E nevoie acum de generatii ca sa spele ura dintre aceste popoare. Dar iata-ne calarind pe coasta Dalmatiei si nu mai e loc de regrete. Zona asta chiar arata divin. Munte in stanga, marea in dreapta si totul pe o sosea impecabila. Ca sa ne ostoim dorul de recent parasita Bosnie mai intram odata in dansa pe scurta lor portiune de litoral ce taie sudul Croatiei, pentru ca mai apoi sa o parasim definitiv. Singurul aspect care face sa ne mai holbam si la sosea, e vantul, care sufla mai ceva ca lupul ala de voia sa darame casele purcelusilor. Ajunsi langa zidurile cetatii Dubrovnik pe inserate, suntem cat pe ce sa acceptam propunerea de cazare facuta de niste sfarnari, care ne rad in nas cand incercam sa negociem de la 25 euro/persoana. Cum norocul tine cu cei insetati, gasim o alta gazda la doi pasi mai incolo la 12,5 euro/persoana. Doamna e o gazda extraordinara, iar fiul dansei, un rocker de vreo 20 de ani vine cu noi sa ducem motoarele in parcarea moto de langa cetate si sa ne ajute cu un test comparativ Karlovacko vs. Jelen. Castigator la doze cu decizie unanima din partea consumatorilor: Jelen . Dimineata la prima ora o luam la picior prin fortareata. Este extrem de frumoasa, extrem de turistica. Te calci pe picioare cu sutele de octogenari bezmetici, aterizati parca din eter, asa ca e timpul sa ne luam talpasita, sau sa suim ancora, cum zicem noi piratii. Incalecam a patra zi la rand de motoare si urmeaza o o portiune de traseu cu adevarat deosebita: Golful Kotor. Cititorule, oricat as incerca sa descriu frumusetea acestei zone, cuvintele sunt de prisos. Tot ce are mai frumos motociclismul e concentrat in cei vreo 50 de km de traseu cat dureaza inconjurarea acestui fiord, cel mai sudic din Europa. Munte, mare, curbe iar totul culmineaza cu minunatul orasel Kotor. Cred ca as putea sa ma acomodez la un concediu de cativa ani pe aici. Cum in Muntenegru totul se afla la o aruncatura de bat de oriunde te afli, in mai putin de jumatate de ora ajungem in Budva, o statiune litorala cu o frumoasa cetate medievala incorporata. Aici avem o pauza de o zi si ne tratam cu noua noastra descoperire, cidru Somersby combinata cu o seama de NikšiĂŚko. Rezultatul - un somn zdravan pe plaja in urma caruia ne alegem cu arsuri solare. Dupa ce ne-am facut damblaua cu scaldatul si plaja, in a sasea zi a calatoriei noastre parasim Budva, care parca nu ne mai lasa sa plecam. Panorama din muntele ce calca in picioare orasul e dementiala, fapt ce ne imbie sa oprim mai des decat personalul de pe ruta Dej - Cluj. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
luckygirl Postat Iulie 17, 2012 Share Postat Iulie 17, 2012 Felicitari... poze minunate, atmosfera... Mi-ati facut pofta! Drum bun in continuare. Apropo... femei pe strada ati vazut? Ca sa stiu si eu ce ma asteapta... Ciao, luckygirl Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Iulie 17, 2012 Autor Share Postat Iulie 17, 2012 femei pe strada ati vazut? ... Motocicliste? Cred ca una singura am vazut in toata calatoria. In schimb foarte multe pasagere...si foarte multe motociclete, mai ales in Croatia si Muntenegru. Acolo e un alt nivel de respect fata de cei pe doua roti. In Dubrovnik bunaoara e o parcare moto gratuita la doi pasi de intrarea in cetate. Afara, lumea e extrem de entuziasmata sa vada motociclisti de aventura. Intra in vorba cu tine, multi iti fac loc in trafic, etc. P.S. - Nimic din ce am scris mai sus nu se aplica in Albania. Acolo fara Mercedes Cobra esti un zero barat! Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Dane_Bad Postat Iulie 17, 2012 Share Postat Iulie 17, 2012 Domnul cu Tenereul mi-a povestit despre excursia voastra, am fost pe la el pe la pensiune pe Valea Ariesului la Brazesti parca. Motocicleta dansului parca e scoasa din cutie Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Iulie 18, 2012 Autor Share Postat Iulie 18, 2012 Domnul cu Tenereul mi-a povestit despre excursia voastra, am fost pe la el pe la pensiune pe Valea Ariesului la Brazesti parca. Motocicleta dansului parca e scoasa din cutie Da, intre Marinel si Tenere-ul sau este un mare respect reciproc. Motor de aventura sa arate asa dupa 18 ani...hmmm, ma indoiesc ca ar exista. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
luckygirl Postat Iulie 18, 2012 Share Postat Iulie 18, 2012 In Albania am fost deja si mi s-a parut foarte placut. Adica am fost in sud si la mare. In munti spre Macedonia nu am fost. Pe drumurile alea imi trebuiau nervi, intr-adevar (era un bazin cu pietris...auuuuu.... Dar cei care ma vedeau se transformau in guardian angels... Chiar un sofer unui autobuz a asteptat sa trec pentur ca si-a dat seama ca nu o sa reusesc sa iau curba pe drumul pietros si inclinat... si cu bagaj... Albanezii pe care i-am intilnit erau foarte respectuosi si amabili fata de mine. Numai experiente bune am avut acolo... in sud si la mare. In rest nu stiu. "Sint femei pe strada?" inseamna ca vreau sa stiu daca se leaga de femei... You know what I mean... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Iulie 18, 2012 Autor Share Postat Iulie 18, 2012 ... vreau sa stiu daca se leaga de femei... You know what I mean... Pe unde am umblat eu nu am intampinat niciodata probleme de misoginism sau de alta natura, menite sa ma indispuna in timpul calatoriei. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
CipriAT Postat Iulie 18, 2012 Share Postat Iulie 18, 2012 Foarte faina tura! Felicitari, anul acesta pe la sfarsitul lui mai am facut aproximativ aceeasi tura, si nu stiu ce au strazile din Mostar cred ca nu suporta motociclistii romani )) dar si noi ne-am varsat la ultimul semafor unde trebuia facut dreapta spre cetate ( Pod) )))) Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Iulie 26, 2012 Autor Share Postat Iulie 26, 2012 Odata scapati din ghearele acestei privelisti de vis sunt lovit in moalele capului de o alta minune: motociclismul prin Muntenegru. Calatorule, iti spun ca e genul de senzatie ce o are un retard cand ii se arata un deget. Un zambet tamp se intipareste pe fata mea si dispare doar in Zabljak cand acest zambet se transforma in ras isteric de-a dreptul. Motivul? Chelnerul ce ne serveste masa. E combinatia perfecta dintre personajele lui Kusturica cu vocea lui Marlon Brando in Nasul. Ofertele lui culinare sunt de nerefuzat si doar replicile pe un ton gutural ii depasesc infatisarea :”fuck the map. I will show you witch is the best wiew of Canyon Tara. Common, let's go!’’…si porneste hotarat sa urce in spate pe V-Strom. Lipsa castii nu pare sa ii atenueze entuziasmul dar bagajul de pe locul pasagerului reuseste. Desi rateaza sansa vietii lui de a fugii in lume cu patru romani aratosi, personajul nostru de poveste stie sa explice minutios traseul si iata-ne in drum spre Curevac. Locul e la capatul unui drum forestier partial asfaltat iar dupa o jumatate de ora de mers pe jos se deschide cu adevarat o panorama superba asupra intregului canion. Ajunsi la celebrul pod de la Durdevica Tara, ne instalam in campingul de la baza acestuia, unde, dupa ce suntem taxati cu niste sume modice pe cazare (5 euro la casuta, 3 euro la cort) suntem invitati la o slibovita de un fotoreporter polonez care isi face veacul pe acolo de o vreme. Atmosfera de aici e foarte relaxanta. plin de oameni faini din Canada, Scotia, Olanda sau mai stiu eu de pe unde, veniti la o tura de rafting pe Tara. Bine mai era daca reuseam sa mai stam o zi, dar cand timpul nu iti este aliat ce poti face altceva decat sa iti impachetezi sandramaua si sa pleci. Iar noi asta facem pe un traseu splendid pana in Podgorica. Dupa o scurta ratacire pe la periferia orasului gasim si drumul, al bun catre Skhoder in Albanistan. Prietenia, ca de altfel intre mai toate popoarele balcanice, e maxima si intre aceste doua tari, dovada fiind lipsa cu desavarsire a indidicatoarelor spre frontiera. In ciuda piedicilor puse de muntenegrini de a le parasi splendida tara, iata-ne cum patrundem mai glorios ca Mihai Viteazu in cetatea de la Alba Iulia in patria celor mai viteji si drepti dintre europeni - albanezii. Nici nu apucam sa facem vreo cateva sute de metrii de la vama cand, ce sa vezi...soc si groaza ...se gata asfaltul. Cum motoarele noastre au oaresce veleitati de enduro, ii dam hotarati inainte altenand portiuni de asfalt nou, vechi si macadam. Dupa mai bine de o ora de aventuri rutiere ajungem in Calcuta, scuze Skhodra. Orasul asta l-a sintetizat cel mai bine Marinel cand s-a dat jos de pe motor:”ba. ce dracu’ se intampla aicea?” Evident intrebarea e inca valabila, pentru ca nici noi si nici dl. Necuratu nu am reusit sa dam un raspuns concludent. Incercam sa convertim ceva euro in firfirei, moneda locala iar fetele noastre de iepuri buni de jumulit, atrag ca un magnet cinstitii valutistii skhodrezi. Azi nu avem insa chef de afaceri dubioase iar caldura excesiva ne impinge spre aerul conditionat al unui banci. Dupa un pranz copios format din chipsuri, salata si talpa de la un bocanc militar de pe vremea lui Hodja. In asertiunea localnicilor aceasta extravaganta culinara se numeste,,la carne del muuuuuuu.’’ Dupa ce am pranzit, o luam spre statiunea Velipoja, recomandata de paznicul de la banca drept cea mai frumoasa plaja din Albanistan, unde avem in plan sa mai ramanem doua zile. Ei bine, cu plaja si apa mai ca i-as da dreptatate, dar ce e dincolo de acestea e ca o intoarcere in timp. Velipoja asta pare o statiune abandonata, cu mirosuri pestilentiale in jurul tomperoanelor iar noapte tantarii te manaca de viu. Scuza acestei infatisari jalnice imi e extrem de familiara: inca nu e sezon. E clar ca au dreptate. Unde ai pomenit tu tara ca la mijloc de iunie, cand afara sunt putin sub 40 de grade sa fie sezon. Hotelul Jakaj, unde ne cazam mai salveaza aparentele de bomba ale statiunii iar preturile sunt cat se poate de decente, 25 de euro cazarea/ persoana cu mic dejun albanez inclus. Mic dejunul asta albanez e o treaba. Daca vreti sa stiti cum e, incercati sa va imaginati ceva diametral opus unui mic dejun britanic si se prezinta cam asa: o cana de lapte, o lingura de gem, o felie de branza si nitel unt. Cafeaua e extraoptiune, ca doar cati nebuni or mai fi pe lumea asta care beau cafea la micul dejun. Din cauza faptului ca ne-au vazut prea satui, poporul albanez decide ca a doua zi sa ne taie ratia de unt si sa o inlocuiasca cu un delicios pahar de apa la temperatura camerei. No, amu da, chiar ca trebuie sa imi slobod doua gauri la curea. Dupa acest generos aport caloric ii multumesti divinitatii ca nu ai motor cu Kick-start ca dracu stie de unde gaseam energie sa-l pornesc. Partea faina a Albanistanului sunt preturile. Sub un euro bei Peroni si Angelo Poretti pana la saturatie, ca berile locale Korca si Tirana nu au reusit sa trezeasca in mine sentimente de divinitate. Pornim in a opta zi a calatoriei nostre spre capitala cea Tirana, cu o piatra de moara luata de pe inima: in Albanistan nu ai cum sa ramai in pana prostului. Pentru a nu fi catalogati vreodata de terti drept natangi, gloriosul popor albanez a decis construirea de benzinarii din 5 in 5 km. Daca spatiul si dispozitia de moment a harnicului muncitor albanez o permite, chiar mai des. Prin aceasta metoda extrem de iscusita, destoinica natie albaneza, s-a asigurat ca cele cateva milioane de Mercedes Cobra care strabat ireprosabilul asfalt al patriei, vor fi bine hranite. Iar ca treaba sa fie facuta de-adevaratelea cu mare staif, s-a decis de asemenea si construirea de spalatorii auto din 2 in 2 km. Ocazional, chiar mai des. Astfel, toata natia s-a asigurat ca mirobolanta culoare crem-pal a Cobrei model '79, va fi pretutindeni pusa in evidenta la adevarata ei valoare. Dar cum roata se invarte si lucrurile merg ca unse peste tot datorita noului meu dispozitiv semi-artizanal Loobman, iata-ne intand pe nesimtite in fascinanta capitala albaneza Phenian, scuze din nou, Tirana voiam sa zic. Cand spun pe nesimtite chiar o gandesc, pt ca nu am intalnit nici o tablita sa ne indice acest lucru. Eu bine dragii mei, un muritor de rand ca mine se afla in imposibilitatea de a descrie splendoarea acestui colt de paradis arhitectural. Blocuri viu colorate in cenusiu, strazi drepte ce intersectreaza alte strazi drepte, oameni ce se plimba de ici colo, Mercedesuri, alte Mercedesuri, iar totul converge apoteotic spre minunata piata patrata din centru. Inconjurata de o uimitoare serie de cladiri dreptunghiulare, stil rococo - teribil de tarziu, piata Tien-an Men, cer scuze din nou, Skanderberg Square voiam sa zic, este dominata de magnifica statuie ecvestra a domnului erou national Skanderberg, un tip extrem de priceput la sporturile de contact. Dat fiind faptul ca minunile nu pot dura o vesnicie, parasim plangand in hohote si cu inima franta, splendida citadela albaneza. Dar nu o parasim oricum, ci intreband din om in om, ca indicatoare nu gasim spre si mai frumosul oras mono – industrial, Elbasan. Drumul extrem de sinuos ne face sa depasim cu brio sumbrul moment al despartirii de Tirana si ajungem intr-o zona care ar putea fi un punct de pornire spre reconstructia acestei tari, soseaua spre lacul Ohrid. Aici mancam si prima masa decenta de cand am intrat in tara, o tipsie ticsita cu diferite tipuri de carne, ca nici vikingii nu ar fi razbit cu ea. Cum indicatoare din sudul lacului Ohrid spre tara vecina si nu foarte mare prietena Macedonia lipsesc cu desavarsire, reusim sa ne ratacim. Suntem salvati in ultima clipa din ratacirea nostra spre Grecia de un grup de localnici binevoitori si totodata dibaci vorbitori de limbi de circulatie internationala. Acestia de ghideaza intr-o albaneza perfecta, foarte probabil spre Kosovo. Asta e momentul cad decid sa imi calc peste orgoliul de tata si sot atotstiutor si sa pornesc GPS-ul, lucru ce produce o emulatie fantastica in randul populatiei bastinase iar pe noi ne trimite in sfarsit catre frontiera albanezo-macedoneana. Dobrodosli Macedonia si lamtumirĂŤ Albanistan. Calduroase felicitari inteleptului tovaras Enver Hodja pentru ce a reusit sa faca din tara asta ! Bun. Astea fiind zise, pornim sa exploram FYROM – ul. Primul reper e soseaua ce leaga lacurile Prespa si Ohrid. Considerata de Forbes a fi unul din cele mai frumoase 20 de sosele din Europa, acest drum isi merita pe deplin statutul. Chiar daca asfaltul nu e de cea mai buna calitate curbele sunt atat se stranse ca iti vezi numarul din spatele motocicletei. Rasplata drumetiei o primesti undeva in jurul cotei de 1600 metri, cu panorama incantatoare asupra intregului lac Ohrid. Spre seara ajungem in Ohrid, unde frumusetea orasului si preturile mai mult decat decente ar fi fost bine sa ne impinga sa mai stam macar o zi. Dar cum vreme nu prea mai e, pornim sa exploram frumusetile locale, intre care cea mai remarcabina poarta numele de Skopsko. Daca ar fi sa fac un top al placerilor bachice, aceasta bere cu siguranta s-ar afla intre primele, mai ales ca a venit asociata cu o delicioasa cina macedoneana. Dis de demineata, pornim intr-o succinta vizita a fortaretei ce vegheaza asupra orasului, iar dupa un mic dejun copios, asa, ca sa ne aduca aminte cat am patimit la vecinii de peste lac, suntem din nou in sa. Ca obiectiv avem traversarea parcului National Mavrovo iar apoi parcurgerea unei distante cat mari spre casa. Mavrovo e splendid cu apa lui stravezie si asfaltul lui impecabil intins in canioane adanci. Fascinati de placerea motociclismului in acest loc splendid, ne trezim iesiti din parc si intrati pe autostrada ce duce spre Serbia. Autostrada stiti cum e, o mare de monotonie. Doar faptul ca imi zboara sacii de dormit si ii tarasc dupa mine vreo 2 km ma mai scot din letargie. Despre partea sudica a Serbiei chiar ar trebui sa fac un efort de vointa sa imi amintesc ceva deosebit. Dam forja sa ne indeplinim obiectivul propus din mers, intrarea in Romania. In apropierea Dunarii prindem si singurii stropi de ploaie din toata calatoria si ne luam pe noi ceremonios costumele, cu incantarea ca nu le-am carat degeaba. Seara se lasa incet peste noi dar iata-ne in sfarsit intrati in tara. Cum in zona Portilor cazare nu prea gasesti, inaintam pana la Herculane. Aici, draga noastra Romanie ne ureaza bun venit in stilu-i caracteristic, cu o tentativa de teapa. Dupa ce ne intelegem in strada la suma de 50 roni pe camera, domnul proprietar al sandramalei unde urma sa innoptam, ne ridica sec potul la 60, odata ce ne vede despachetati. Argumentele pezevenchiului sunt halucinante: ,,pai nu stiam ca vreti paturi separate’’. In timp ce impingem afara din curte motoarele bijnitarul incerca si o excrocherie sentimentala ‘’nu credeam ca voi ardelenii sunteti asa zgarciti’’. Imi rezerv dreptul la un zambet. E clar ca omul nostru nu a inteles nimic. Originea nu are nici o legatura cu valorile morale. In alte tari cuvantul dat tine loc de lege, pe cand la noi si ce e scris e discutabil. De cand bat lumea asta in lung si-n lat eu asa ceva n-am patit, sa te intelegi la un pret si cand sa pui cornul in perina pretul sa fie altul. Sper sa dea Fiscul peste tine tigane ! In ultima zi a calatoriei noastre tot ce imi amintesc e ca am mancat o excelenta placinta cu branza si marar la Sarmisegetuza. Spre seara, numa bine am ajuns acasa la Cluj, cat sa avem vreme si de o poveste cu prietenii despre cei trei mii de kilometrii parcursi. In urma acestei calatorii, ca si concluzie, imi bantuie prin minte trei lucruri. Primul, e ca fosta Iugoslavie e o tara unica si extrem de complexa cu toate formele ei superbe de relief. Al doilea e ca Albania a fost o tara unde m-am simtit ca acasa cu toate bunele si relele specifice noua. Al treilea, ca Marinel trebuie sa isi taie din piciorul de sprijin al motocicletei. Seara se lasa incet peste noi dar iata-ne in sfarsit intrati in tara. Cum in zona Portilor cazare nu prea gasesti, inaintam pana la Herculane. Aici, draga noastra Romanie ne ureaza bun venit in stilu-i caracteristic, cu o tentativa de teapa. Dupa ce ne intelegem in strada la suma de 50 roni pe camera, domnul proprietar al sandramalei unde urma sa innoptam, ne ridica sec potul la 60, odata ce ne vede despachetati. Argumentele pezevenchiului sunt halucinante: ,,pai nu stiam ca vreti paturi separate’’. In timp ce impingem afara din curte motoarele bijnitarul incerca si o excrocherie sentimentala ‘’nu credeam ca voi ardelenii sunteti asa zgarciti’’. Imi rezerv dreptul la un zambet. E clar ca omul nostru nu a inteles nimic. Originea nu are nici o legatura cu valorile morale. In alte tari cuvantul dat tine loc de lege, pe cand la noi si ce e scris e discutabil. De cand bat lumea asta in lung si-n lat eu asa ceva n-am patit, sa te intelegi la un pret si cand sa pui cornul in perina pretul sa fie altul. Sper sa dea Fiscul peste tine tigane ! In ultima zi a calatoriei noastre tot ce imi amintesc e ca am mancat o excelenta placinta cu branza si marar la Sarmisegetuza. Spre seara, numa bine am ajuns acasa la Cluj, cat sa avem vreme si de o poveste cu prietenii despre cei trei mii de kilometrii parcursi. In urma acestei calatorii, ca si concluzie, imi bantuie prin minte trei lucruri. Primul, e ca fosta Iugoslavie e o tara unica si extrem de complexa cu toate formele ei superbe de relief. Al doilea e ca Albania a fost o tara unde m-am simtit ca acasa cu toate bunele si relele specifice noua. Al treilea, ca Marinel trebuie sa isi taie din piciorul de sprijin al motocicletei. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
luckygirl Postat Iulie 30, 2012 Share Postat Iulie 30, 2012 Redippy, mersi. Da, in Albania m-am simtit ca acasa. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Gimy Postat Iulie 31, 2012 Share Postat Iulie 31, 2012 Frumoasa rau calatoria voastra. Si drumurile alea arata demential. Poti sa faci si o mica harta cu drumul parcurs si localitaile vizitate ? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Octombrie 30, 2012 Autor Share Postat Octombrie 30, 2012 Frumoasa rau calatoria voastra. Si drumurile alea arata demential. Poti sa faci si o mica harta cu drumul parcurs si localitaile vizitate ? Merci. Am gasit in sfarsit putin timp sa atasez si harta. Cu rosu sunt locurile unde ne-am cazat. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Ana. Postat Octombrie 30, 2012 Share Postat Octombrie 30, 2012 Multumesc . Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ADVRadu Postat Octombrie 31, 2012 Share Postat Octombrie 31, 2012 Pentru noi Albania e o destinatie "de suflet". Mai sunt multe locuri frumoase acolo. Zona Shkoder si nordul nu-s tocmai faine sau reprezentative.Ce am vazut noi in sud si in munti, ne-a placut mult de tot. Musai sa mai mergeti. Si despre topul berilor din zona...am o parere usor diferita, cu Jelen si Niksic undeva la coada, iar Korca si Karlovacko sus. Cu Skopsko sunt totusi de acord, e chiar buna. Dar fiecare cu gusturile lui. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Noiembrie 5, 2012 Autor Share Postat Noiembrie 5, 2012 Pentru noi Albania e o destinatie "de suflet". Mai sunt multe locuri frumoase acolo. Zona Shkoder si nordul nu-s tocmai faine sau reprezentative.Ce am vazut noi in sud si in munti, ne-a placut mult de tot. Musai sa mai mergeti. Si despre topul berilor din zona...am o parere usor diferita, cu Jelen si Niksic undeva la coada, iar Korca si Karlovacko sus. Cu Skopsko sunt totusi de acord, e chiar buna. Dar fiecare cu gusturile lui. Treaba cu Albania asta e ca la jumatate de an dupa tura, decantand toata calatoria, imi e tot mai dor de ciudatenia asta de tara. Sunt acolo multe locuri, oameni, lucruri care imi provoaca o nostalgie crunta a primei decade post-revolutionare de la noi. Partea nasoala ca deja au fost reperati ca o piata de desfacere, si incet, incet, se vor bascula si acolo toate "valorile democratice" ale lumii Occidentale. Asa ca dragii mei: Visit Albania...probably, your motorcycle is already there Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
unnamed Postat Februarie 4, 2013 Share Postat Februarie 4, 2013 Felicitari pentru excursie! Unde ai gasit stikere cu tarile prin care ai fost? Benzinarii? Eu nu am gasit, dar adevarul e ca nici nu am prea cautat. Mi-am facut pe comanda in Romania stikere cu stemele tarilor pe unde am fost, pe care am si dat o groaza de bani dar imi place cum au iesit. Daca mergeti anul asta in sudul Greciei asteptam povestea si pozele. Si eu vreau sa merg in vreo 2 ani pe acolo. Anul asta facem Slovacia-Cehia, probabil cu o noapte si in Cluj daca nu alegem sa urcam prin Moldova. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Kristian K Postat Februarie 8, 2013 Share Postat Februarie 8, 2013 (editat) In mod sigur Marinel trebuie sa-si scurteze sau sa-si indoaie piciorul lateral de sprijin.Cand am facut Transalpina,de nu era Leslie si Mirela pe faza sa prinda girafa ce pornise in jos incet dar sigur,ar fi avut ceva "eczema de asfalt"(vezi in topicul Cluj-napoca - Transalpina - Cazanele Dunarii)! PS:Tare excursia,vecine! Editat Februarie 8, 2013 de cristianstrt Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Februarie 8, 2013 Autor Share Postat Februarie 8, 2013 In mod sigur Marinel trebuie sa-si scurteze sau sa-si indoaie piciorul lateral de sprijin.Cand am facut Transalpina,de nu era Leslie si Mirela pe faza sa prinda girafa ce pornise in jos incet dar sigur,ar fi avut ceva "eczema de asfalt"(vezi in topicul Cluj-napoca - Transalpina - Cazanele Dunarii)! PS:Tare excursia,vecine! Tot o sa cada odata. Inca astept sa vad o sgarietura pe girafa Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Kristian K Postat Februarie 8, 2013 Share Postat Februarie 8, 2013 (editat) Lasa ca stiu eu,vorbeste invidia din tine ca a lui e impecabila(si pentru anul ei!),iar a ta,ai cam brazdat-o.Of,of,of!Rautate mica ce esti tu! Da,da,da,da,ninge ca-n poveste la noi la Cluj... Editat Februarie 8, 2013 de cristianstrt Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
redippy Postat Martie 7, 2013 Autor Share Postat Martie 7, 2013 Felicitari pentru excursie! Unde ai gasit stikere cu tarile prin care ai fost? Benzinarii? Eu nu am gasit, dar adevarul e ca nici nu am prea cautat. Mi-am facut pe comanda in Romania stikere cu stemele tarilor pe unde am fost, pe care am si dat o groaza de bani dar imi place cum au iesit. Daca mergeti anul asta in sudul Greciei asteptam povestea si pozele. Si eu vreau sa merg in vreo 2 ani pe acolo. Anul asta facem Slovacia-Cehia, probabil cu o noapte si in Cluj daca nu alegem sa urcam prin Moldova. Stikere am cautat in benzinarii si tarabe de suveniruri. E o nebunie intraga sa gasesti in unele tari (ex. Ukraina), dar iti da o satisfactie deosebita cand gasesti un stiker fain. Legat de excursia din vara asta se pare ca iar ne suprapunem . Atat Slovacia cat si Cehia fac parte din turul de anul asta. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
unnamed Postat Martie 8, 2013 Share Postat Martie 8, 2013 Stikere am cautat in benzinarii si tarabe de suveniruri. E o nebunie intraga sa gasesti in unele tari (ex. Ukraina), dar iti da o satisfactie deosebita cand gasesti un stiker fain. Legat de excursia din vara asta se pare ca iar ne suprapunem . Atat Slovacia cat si Cehia fac parte din turul de anul asta. tare. voi cand mergeti? noi undeva inainte de 25 august, ca sa o pupam si cu MotoGPul din Brno pt care avem deja bilete Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.