vreo 18.000 km prin America de Nord

[???]

Nebunie curata! Urmaresc si excursia din Mongolia si nu pot sa ma opresc din balit (salivat).

Datorita tie incep sa imi doresc reincarnarea... pt ca nu cred sa apuc sa fac asa ceva in viata asta... poate in urmatoarea.

[blonduzx7r]

pai eu tocmai de asta am inceput sa scriu pe acest forum...sa vada lumea ca nu e mare sfaraiala sa calatoresti departe si toate problemele sunt rezolvabile Kapo lasa prostiile ca nu iti ajunge viata si urcate pe aprilia ta si da-i jar

 

Nu am mai intrat in oras pentru ca as fi pierdut timp prin trafic iar astazi imi doream sa ajung inapoi in Tok si mai aveam 500 km. Pe vreme ce ma departam de coasta ceata disparea si puteam sa vad din nou frumoasele peisaje. Am gasit un alt drum pe car esa il urmez pana in Tok , sa nu fie acealsi ca la venit si bine am facut deoarece din nou Alaska imi prezenta frumusetile ei: ghetari, paduri , stanci lacuri , rauri si salbaticia ei. Singurele masini pe care le-am intalnit pe drum au fost doar cateva convoaie militare, de fapt in Alaska am vazut foarte multe miscari de trupe ..la fel ca si in Rusia....baietii astia nu stau degeaba niciodata. Spre seara am ajuns in Tok, eram cam inghetat pentru ca dimineata si seara oricum temperaturile erau cu minus si mi-am zis ca voi sta din nou la hotel sa am incalzesc bine pentru ca urmatoarele zile pana in Calgary nu voi mai prinde hotel. Am intrat, doamnele ma recunosteau , am luat aceeasi camera ...dar surpriza ca nu mergea internetul, asa ca ma duc in cateva sute de m mai incolo sa intreb la alt hotel daca le merge netul...succes, m-am mutat cu totul acolo. Cat mi-am dat jos bagajele, cat am bat un wiskey se innoptase de-a binelea si mie parca imi era sa mai beau o bere. Am iesit din camera imbracat sumar deoarece liquer storul era la numai 200 m de mine. Mi-am luat bericica si inapoi la camera dar surpriza usa se blocase si eu nu aveam cheie. Sistem de ala american de clanta ...cu bila invarti intr-o parte sa se deschida, dar se blocheaza automat si tot timpul trebuie sa ai cheie la tine. Na...ce fac, ma duc spre eceptie dar era inchis, ma duc la un barulet de langa sa intreb daca nu e acolo omul de la receptie si aflu ca pe timpul notpii e inchisa receptia si hotelul...si eu ce ma fac ? Oamenii au dat din umeri si eu am plecat sa rezolv situatia....am mai orbecait pe afara vreo 15 minute si am mai intrebat pe unul-altul cum as putea sa intru dar toata lumea dadea din umeri. Foarte bine, intru eu cumva in camera- varific geamurile daca nu cumva se pot deschide, dar nu se putea, ma imping de 2 ori in usa sa vad cat e de rezistenta si de unde ar ceda daca o sparg...era foarte subreda,, asa ca toate hotelurile americanilor de pe marginea drumului, facute din carton. Am scos levierele din trusa de scule de sub scut, le-am fortat pe amandoua intre usa si toc, am tras odata zdravan si pampam...eram din nou la caldurica.

 

Dimineata tot frig si mai si ningea. Am strans repejor bagajele am predat cheia si am plecat repejor sa nu ma puna la plata pentru problemele cu usa. Drumul pe care mergeam astazi era tot pe Alaska Highway dar la venit nu vazusem nimic pentru ca a fosta vremea aia inchisa cu ceata, ninsoare si lapovita iar acuma vremea era perfecta. In White Horse trebuia sa sun la o gagica, Claire, la care trebuia sa stau pentru ca aveam numarul ei de la Loly si stia ca vin. Astazi trebuia sa fac vreo 650 km si distanta asta este una usor de facut pe drumurile din Alaska, nu e nimeni pe acolo, nici macar politie, asfaltul e bun...deci jar. Am mai oprit sa ma mai incalzesc cu un ceai din termos, am mai pus ceva benzina, mai iei o gustare din traista, mai opresti sa faci cate o fotografie si te minuni de cat de frumos poate fi. Granita cu Canada am trecut-o foarte repede...asa ca si cum treci pe la unguri. am mai oprit la un magazin sa cumpar niste magnetei pentru prietenii de acasa si niste stickere de lipit pe motocicleta...sa imi aduc aminte de frigurile de aici si de cat de singur te poti simti prin Alaska. Pe la vremea amiezii pe cand treceam prin Parcul National Kluane, care este un lac foarte mare inconjurat de creste albe imi revad campingul unde dormisem la venit si parca as fi vrut sa ma opresc sa dorm tot acolo pentru ca era o zi asa de frumoasa, campingul era chiar pe malul lacului...de vis, dar imi zic ca mai bine ii mai dau sa ajung la Claire...sa mai povestesc si eu cu cineva. Spre seara, de fapt se innoptase de-a binelea ajung in White Horse capitala Yukonului, un orasel cu vreo 28.000 locuitori, putin mai mare ca Radautiul meu, caut un telefon public sa o sun pe Claire, dar nimic la capatul celalat de fir, casuta vocala, am mai sta vreo un sfert de ora pe o bordura si mai incerc de cateva ori dar tot nimic. No...am vazut-o si pe Claire imi zic si acuma unde sa imi pun cortul...nu mai bine ramaneam la campingul meu ? Am luat-o spre iesirea din oras, am vazut o starduta de pamant care facea la dreapta iar pe o parte a ei erau case pe cealalta era padure, numai bine daca pun cortul acolo pentru ca nu vine ursul de frica oamenilor. Am montat cortul, mi-am facut o supica la plic si o conserva de pate si cam aasta a fost si ziua de astazi.

 

» Post actualizat in 10 Mar 2016 07:59

[George M.]

Respect!! Admirabil!!

Acuma schimb canalul pe Mongolia pana la urmatorul episod.

Editat Martie 10, 2016 de George M.

[chif]

Super misto, abi astept sa mai postezi.

Btw, au pus piciorul radautenii si in Kenai, asa ca esti razbunat.

 

[TudorB]

Foarte tare +1 abonat

[blonduzx7r]

Multumesc baieti !!

@chif: la cat de multi radauteni am fost pe acolo unii ar zice ca asta e ultima fita de Radauti - sa iti faci concediul in Alaska

 

Dimineata racoare rau...dar nu asa...cea mai rece noapte de cand plecasem de acasa...nasul meu de meterolog zice minus 10 cu siguranta, un cm de bruma pe motor, spray-ul de lant nu avea deloc presiune desi era nou si cu emotii primul lucru a fost sa incerc sa pornesc motorul - toata lumea zicea ca KLR-urile pornesc greu tare la rece. Bateria de abia a dat motorul odata peste cap si a rupt uleiul, dupa care a inceput sa se invarta mai repede si...a pornit....scotea abur ca o locomotiva dar mergea.

Ca o paranteza: referitor la consumul de ulei al motocicletei- desi stiam ca papa ulei, nu ma asteptam la asa mult. Am plecat din Calgary cu uleiul nou in motor si cu un bidon de 5 litri in side case ca sa am de completat si sa schimb uleiul in Anchorage dupa vreo 4000 km...cand am vrut sa schimb uleiul am vazut ca in bidonul de ulei mai aveam 2,5 litri din 5...hmm...ce rost mai avea sa schimb daca eu in fiecare zi completasem 2-300 grame...uleiul era improspatat zilnic. Pana acasa in Calgary am terminat tot uleiul.

Butelia de gaz de la primus de abia avea si ea presiune, dar s-a aprins si am pus la clocotit un ceai sa ma incalzesc si sa am si pentu drum. Cat ceaiul se facea am luat toate hainele pe mine plus costumul de ploaie, am strans cortul care era mai mult casant decat moale, am baut un ceai si am pornit la drum spre Watson Lake...vreo 450 km.

Dupa primiii 40 de km am fost nevoit sa opresc pentru ca nu imi mai simteam mainile, afara era si ceata si mi se punea un fel de bruma pe viziera si nu prea vedeam sa conduc...tare aiurea mai era. Am bagat manusile repede intre cilindru si carburator sa se incalzeasca, am pus un ceai fierbinte, cu mainile pe capacul de la ambreiaj, canuta de ceai pe pedala de frana sa stea si ea langa caldurica si stai si astepti sa ti se dezghete mainile. Dupa alti cativa km vremea a inceput sa se mai deschida si sa apara soarele iar odata cu el a iinceput sa se mai si incalzeasca. La un moment dat vad un semn spre o cascada si spre care pleca o poteca suficicent de lata cat sa incapa si un motor, m-am nagat pe ea si dupa cateva sute de m am ajuns la ea. Cascada nu era foarte spectaculoasa dar pe langa ea erau o gasca de cocosi si gainuse de munte care nici nu se sfiau d eprezenta mea acolo...se invarteau pe langa si pe sub motor de parca era acolo de cand lumea.

 

Drumul pana in Watson Lake nu foarte captivant, mergi mult prin paduri. De acolo planul meu era sa nu o iau pe unde am venit, ci sa cobor pe autostrada 37 spre Prince Ruper, drum care trece numai printre munti. la intrare in orasel vad un motociclist super echipat care o lua pe drumul pe care trebuia sa o iau si eu, doar ca eu mai aveam de luat ceva paine de la un magazin din oras. Ne salutam si fiecare in treaba lui, mi-am luat painea, am facut plinul si hai sa vedem si partea asta de Canada. Imediat dupa ce fac la dreapta pe autostrada 37 apare si semnul cu atentie: Check your gas! Next service 235 km! ..buuun probabil ca e plin de orase in zona asta imi zic )

 

Pentru astazi imi propusesem sa ajung pana in zona lacului si localitatii Dease Lake si mai aveam vreo 250 km pana acolo dar drumul permitea sa mergi destul de tare, era drept, foarte multa padure uscata pe margine, peisajele nu excelau dar in schimb multa fauna : elani si caprite pe marginea drumului care pana reuseam sa opresc, sa scot aparatul si sa le pozez erau plecate de mult in padure. Nu dupa mult timp il ajung cu pe baiatul BMW de 1200 si stau in spatele lui ...poate poate opreste sa stam la povesti. Tinea 90 km/h constant.....si dupa vreo 20 km de stat spatele lui ma cam enervasem: odata c anu oprea sa stam de vorba si mai ales pentru ca avea ditamai motocicleta si mergea cu 90 pe cand eu cu micul meu Kawa tineam lejer 110-120 km/h...si trecea ziua pe langa mine cu viteza lui. Am vazut ca nu are intentie sa opreasca desi il si blitasem de cateva ori, il depasesc si ii fac papa din mers. Eu mai opream sa mai fac o fotografie si el ma ajungea si am depasea, porneam si eu si il depaseam din nou...uite asa ne-am jucat noi de cateva ori pana il prind eu pe el oprit langa o exploatare de lemne unde el cauta pe cineva...in gandul meu imi ziceam...te-am prins fraiere si acuma nu mai poti fugi si trebuie sa vorbesti cu mine ...doar eu eram nevorbit de ceva vreme.

Bostan il chema si era din Slovenia, dar de curand cetatean cadian stabilit in White Horse, dar de la inceput am observat ca ma lua cu un aer de superioritate ( vezi doamne ca eu nu sunt pe BMW 1200 ca si el ) ... eu ziceam ca e rece afara si mi-au cam inghetat mainile , el zicea ca el e pregatit fizic si de la minus 10 grade porneste manerele incalzite pe prima treapta doar( dar el aveam si protectii textile peste handguarduri care ii veneau pana la cot ). Uite asa ma foit vreo 2 minute pana mi-a pus capac si am zis sa il incing si eu putin asa ca l-am intrebat de ce si-a luat o motocicleta asa mare daca el e incepator, la care el imi raspunde destul de incurcat ca nu e incepator si ca are 100.000 km facuti cu ea, la care eu imi cer scuze si ii zic ca asa mi-a lasat impresia pentru ca desi mergea cu 90 la ora, reducea la 70-80 la ora si frana de 3 ori si isi aranja tot de atatea ori motocicleta pe curba, intr-o curba cu vizibilitate de 1km pe care oricine cu minime instincte de sofer nu ar apasa deloc frana si o iei lejer cu 110 la ora. I-am mai bagat vreo 2 subtilitati pana a vazut ca si-a gasit nasul si a plecat in aceeasi directie....l-am ajuns, am asteptat o curba si l-am depasit in mare stil cu Kawa urecheat bine la 140 la ora...numai asa ca sa vada ca piesa din spatele coarnelor e mult mai importanta decat emblema de pe rezervor si fumurile de arian.

 

Spre seara incepuse sa lapoviteze din nou , am ajuns intr-un final in Dease Lake si am cautat un motel...dar din pacate in mica localitate de 300 de oamnei era un singur motel care era inchis. Vazusem destul de multe animale in acea zona si vazusem in 2 randuri si ursi destul de apoape de orasel si nu prea aveam chef sa stau izolat, dar am avut noroc caci am gasit chiar la iesirea din orasel o parcare de tir, aproape de primele case si orecum safe. Am parcat, mi-am facut rutina de seara printre fulgi de lapovita, am intins cortul, mai aveam ceva wiskey intr-o sticla, supica cea de toate serile si somnic bun.

 

 

Dimineata m-am trezit din nou cu motorul acoperit cu zapada, pe drum era o zloata de zapada amestecata cu pietris dat de cei de la dezapeziri, vremea foarte inchisa cu plafonul de nori lasat pe varfurilor copacilor. Fara nici un chef strangi totul ud pe motocicleta, te intorci in oras si mai faci un plin si te dai la facut km ...pentru ca vremea nu poate sa se faca decat mai rea in perioad asta a anului. Nimic deosebit in aceasta zi: motorul mergea brici asa cum a mers de la plecare, toata ziua a fost mohorata si cu ploaie macaneasca, am mai oprit in 2 locuri sa mai beau cate o cafea si sa pun benzina, mai iei cate o gustare pe marginea drumului si uite asa au mai trecut vreo 6-700 km iar spre seara ajungeam in zona Fraser Lake. vremea se facuse mai frumoasa, adica nu mai ploua si se mai incalzise, intrasem in ceva zona de depresiune plina de lacuri si nu doream decat sa imi pun cortul pe malul unui lac. Am ochit un lac micut la cateva sute de m de asfalt cu un mic hidroavion usor parcat in apa, unde m-am si apucat sa montez cortul....cand am terminat de montat cortul apare o tantica cu o masina si cu o pusca in mana si ma roaga zambitoare sa parasesc acel teren pentru ca este proprietate privata, am incercat sa ii explic ca nu ii fur nimc, nu ii fac mizerie...if is private is private ! marea ospitalitate Canadiana. Am strans cortul ofuscat, leaga iar toate pe motor si hai sa gasim alt loc de lort. Dupa alti 10 -20 km , deja se innoptase am zarit alt mic lac, am mers tiptil cu farul stins pana aproape de mal unde am vazut ca era amenajat turistic, cu vatra de foc, cu lemne puse deoparte pentru foc..deci e legal si nu e privat. Din nou intins cortul, am facut un foculet sa imi fac niste frigarui, niste wiskey mai era si ziua cea mohorata se transformase intr-o seara foarte frumoasa.

 

[TETEA.]

Din nou intins cortul, am facut un foculet sa imi fac niste frigarui, niste wiskey mai era si ziua cea mohorata se transformase intr-o seara foarte frumoasa.

 

Ce fiinte simple suntem, cat de putin ne trebuie de fapt ca sa fim fericiti!

 

Cand mai ai timp, mai baga! Ne place!

[wladlewo]

Niciodata nu iam inteles pe fitosi...Ma refer la sloven.Moto si echipament trasnet...de scumpe.Moaca cam de prost.Vreo 2 ani in urma,vazusem 2 cehi pe jawe,de alea ,din anii 70.Astea Da,frate,Motociclisti! .Felicitari!Esti tare!

[chif]

Da, Bostan foarte tare, probabil mergea vreo 200km pana la primul hotel, sa-si faca o poza cool si sa o puna pe FBook si pe adv rider. Plini din astia pe toate continentele.

 

La gaina aia de munte ii zice grouse, e foarte buna de papa si e incredibil de proasta. Sta nemiscata la cativa metri de tine, si e convinsa ca nu o vezi. Zboara cu greu in primul copac, cativa metri mai incolo, si e 1000% convinsa ca e deja pe alt continent. Dupa ce i-o tragi, o intorci cu burta-n sus, stai cu picioarele pe aripi, si tragi tare de picioare. Iti iese din piele cu totul, "cojita" si pregatita de frip. Yummm.

 

In lagatura cu tanti cu pusca, e o chestie pe care o sa te inveti sa o accepti. Nu e ca ii faci rau sau nu la proprietatea ei, dar e a ei, si trebuie sa o respecti. E o chestie de principiu si nimeni nu incalca asta. North America nu a cunoscut colectivul, ba dimpotriva, au stat cu pusca in mana. Asta e, nu e nimic personal. Daca vrei sa stai acolo, intai intrebi.

 

Abia astept sa mergi cu povestea mai departe. Deja ajungi mai aproape de mine. La Dease Lake o trebuit sa innoptam fortat. Nu mai aveam benzina, am oprit la benzinarie, era 6:02 pm si totul s-a inchis, ca programul era pana la 6pm. Ne-am rugat sa faca o exceptie, dar nu s-a putut, regula e regula. Oricum, a fost misto, Dease Lake e un loc superb, la 9pm arata cam asa... ce-i drept, in iunie.

 

Editat Martie 15, 2016 de chif

[mianmar23]

Si cand te gandesti ca slovenul ala nu facea decat sa-si vada de treaba lui, sa respecte legea si sa nu se creada Rossi pe coclauri neumblate si la dreaqu-n praznic de tara lui...nemaipunand la socoteala obraznicia de a fi bine echipat, in ton cu conditiile meteo, si de a avea BMW...

[blonduzx7r]

Da, Bostan foarte tare, probabil mergea vreo 200km pana la primul hotel, sa-si faca o poza cool si sa o puna pe FBook si pe adv rider. Plini din astia pe toate continentele.

 

La gaina aia de munte ii zice grouse, e foarte buna de papa si e incredibil de proasta. Sta nemiscata la cativa metri de tine, si e convinsa ca nu o vezi. Zboara cu greu in primul copac, cativa metri mai incolo, si e 1000% convinsa ca e deja pe alt continent. Dupa ce i-o tragi, o intorci cu burta-n sus, stai cu picioarele pe aripi, si tragi tare de picioare. Iti iese din piele cu totul, "cojita" si pregatita de frip. Yummm.

 

In lagatura cu tanti cu pusca, e o chestie pe care o sa te inveti sa o accepti. Nu e ca ii faci rau sau nu la proprietatea ei, dar e a ei, si trebuie sa o respecti. E o chestie de principiu si nimeni nu incalca asta. North America nu a cunoscut colectivul, ba dimpotriva, au stat cu pusca in mana. Asta e, nu e nimic personal. Daca vrei sa stai acolo, intai intrebi.

 

Abia astept sa mergi cu povestea mai departe. Deja ajungi mai aproape de mine. La Dease Lake o trebuit sa innoptam fortat. Nu mai aveam benzina, am oprit la benzinarie, era 6:02 pm si totul s-a inchis, ca programul era pana la 6pm. Ne-am rugat sa faca o exceptie, dar nu s-a putut, regula e regula. Oricum, a fost misto, Dease Lake e un loc superb, la 9pm arata cam asa... ce-i drept, in iunie.

 

Gainuta aia e la fel si la noi ca aspect si la fel de proasta ( probabil ca sunt din aceeasi familie )...cand am vazut-o prima data prin Calimani ca nu se sperie de motor am zis ca e ranita, dar nu era ..se dadea cate un m mai incolo sa se fereasca de mine, dupa care am tot vazut multe de-a lungul timpului si toate sunt la fel iar cocosul ei e mai mare putin la noi si e foate rar la vedere. Tantica aia cu pusca a fost draguta, a vorbit frumos si ar fi avut acelasi rezultat si fara pusca la vedere dar inteleg perfect stilul american, problema era ca eu eram mai mult necajit ca trebuie sa strang iar 20 de minute toate prostiile , sa le leg pe motor si sa caut alt loc de cort sa le desfac

Fotografia ta e extraordinara, la Dease Lake am prins vreme foarte aiurea dar chiar si asa nu pot sa zic ca a fost urat....de fapt toata tura asta din nord nu pot sa punctez o zi in care nu mi-a placut ....asa frig cum a fost si mai ninsoare si singur. Acuma cand ma uit pe Google Maps la drumurile de pe acolo imi dau seama cat de multe sunt de vazut , dar vara si de preferat cu inca un motociclist. Imi pare rau ca nu m-am dus pe Dawson Highway dar din Watson Lake, politia mi-a zis ca autostrada e inchisa din cauza zapezilor.

Una peste alta eu am ramas indragostit iremediabil de Canada.

» Post actualizat in 15 Mar 2016 17:42

Si cand te gandesti ca slovenul ala nu facea decat sa-si vada de treaba lui, sa respecte legea si sa nu se creada Rossi pe coclauri neumblate si la dreaqu-n praznic de tara lui...nemaipunand la socoteala obraznicia de a fi bine echipat, in ton cu conditiile meteo, si de a avea BMW...

si daca stai sa te gandesti mai bine eu nu faceam decat sa prezint o poveste doar pentru cei care vor sa afle cum a fost in America pentru un roman, asa cum a fost. Nu este un topic in care formam opinii, nu vindem motoare sau echipamente, asa cum nici nu cumparam....povestim si fiecare ia ce e bun si ce e rau iar daca nu ii convine nu mai citeste, nu isi iroseste timpul si isi vede de treburile lui zilnice.

Daca tot ai bagat si cateva subtilitati tin sa iti spun ca e foarte greu sa te simti Rossi cand circuli pe o autostrada unde viteza legala este de 110 km/h si tu circuli cu acea viteza, la fel cum stii cu siguranta ca motocicleta si echipamentul pe care il porti nu te face neaparat motociclist si cu siguranta nu denota calitatea de om ( cea la care eu faceam referire in poveste ).

Ai adus in discutie si despre respectatul legii cand esti sofer, eu tin sa marturisesc ca nu respect deloc regulile de circulatia si imi asum acest lucru dar banuiesc ca tu nu ai depasit niciodata pe dunga continua, mergi in localitate cu 50 km/h iar pana in acest moment nu ai trecut niciodata de 130 km/h in Romania...pentru ca altfel ai fi un ipocrit.

[Titishor]

i adus in discutie si despre respectatul legii cand esti sofer, eu tin sa marturisesc ca nu respect deloc regulile de circulatia si imi asum acest lucru dar banuiesc ca tu nu ai depasit niciodata pe dunga continua, mergi in localitate cu 50 km/h iar pana in acest moment nu ai trecut niciodata de 130 km/h in Romania...pentru ca altfel ai fi un ipocrit.

mai bine de atat nu puteai zice )))

[BikerXX]

Nu ti ar fi fost utile niste minuni de alea de huse pentru ghidon? Frigul incepe de la extremitati si e cam nasol cu degetele inghetate....

[blonduzx7r]

Nu ti ar fi fost utile niste minuni de alea de huse pentru ghidon? Frigul incepe de la extremitati si e cam nasol cu degetele inghetate....

ba cum sa nu ...dar e greu sa te organizezi asa repede, cu de toate si cu bani putini in cateva zile intr-un loc unde nu cunosti pe nimeni. Mainile sunt primele care ingheata si efectiv nu mai poti conduce. Anul asta in Mongolia am luat si primele 2 zile purtam cate una, pentru ca odata mainile bagate in ele simti ca sunt legate de ghidon si pana la urma frigul m-a facut sa ma obisnuiesc. In combinatie cu manerele incalzite mergi la multe minusuri ...in Mongolia am prins -11.5 cel mai scazut si nu aveam probleme cu mainile...dar aveam cu picioarele

[BikerXX]

Si pentru alea exista solutii, eu mi am luat din Lidl talpici incalziti, sunt cat de cat ok, nu fac chiar minuni, dar nici nu lasa sa inghete picioarele, acumulatorii tin cam 8-10 ore, pret 90 de lei parca, la reducere.

In alta ordine de idei, mansoanele alea de ghidon, oricat ar fi de utile, mi se par hidoase ca aspect si nu as folosi, prefer sa ies cu mobra la +15 grade ))

[pasquinel]

Si cand te gandesti ca slovenul ala nu facea decat sa-si vada de treaba lui, sa respecte legea si sa nu se creada Rossi pe coclauri neumblate si la dreaqu-n praznic de tara lui...nemaipunand la socoteala obraznicia de a fi bine echipat, in ton cu conditiile meteo, si de a avea BMW...

Din perspectiva de fin psiholog ce sunt, elucubrez urmatoarele apostrofari, incercand sa inteleg de unde atata ciuda:

1. Slovenul seamana fizic cu dumitale.

2. Slovenul seamana psihic cu dumitale (locuieste cu parintii, se considera cel mai frumos si destept om din cercul lui de cunostinte, e zgarcit, nu are simtul umorului, e orgolios si egoist)

3. Te plictisesti si incerci sa faci ceva pe ziua de azi, recte sa strici cheful omului de a mai povesti (sper sa nu-ti iasa).

4. Incearca sa nu ma injuri prea tare, nu se stie cand o sa-ti comand si eu un ungator de lant.

5. Petrica, esti maxim!!! Baga mai departe!

[Titishor]

)))))))

[Adixgl]

 

Dupa povestirea lui Petrica cu "poule extraordinaire" si ranjetul de rigoare, m-am cracanat de ras la elucrubatia apostrofatoare mai sus mentionata

[mianmar23]

» Post actualizat in 15 Mar 2016 17:42

 

si daca stai sa te gandesti mai bine eu nu faceam decat sa prezint o poveste doar pentru cei care vor sa afle cum a fost in America pentru un roman, asa cum a fost. Nu este un topic in care formam opinii, nu vindem motoare sau echipamente, asa cum nici nu cumparam....povestim si fiecare ia ce e bun si ce e rau iar daca nu ii convine nu mai citeste, nu isi iroseste timpul si isi vede de treburile lui zilnice.

Daca tot ai bagat si cateva subtilitati tin sa iti spun ca e foarte greu sa te simti Rossi cand circuli pe o autostrada unde viteza legala este de 110 km/h si tu circuli cu acea viteza, la fel cum stii cu siguranta ca motocicleta si echipamentul pe care il porti nu te face neaparat motociclist si cu siguranta nu denota calitatea de om ( cea la care eu faceam referire in poveste ).

Ai adus in discutie si despre respectatul legii cand esti sofer, eu tin sa marturisesc ca nu respect deloc regulile de circulatia si imi asum acest lucru dar banuiesc ca tu nu ai depasit niciodata pe dunga continua, mergi in localitate cu 50 km/h iar pana in acest moment nu ai trecut niciodata de 130 km/h in Romania...pentru ca altfel ai fi un ipocrit.

Eu consider ca partea din povestire unde pomenesti de acel sloven este rea. Faptul ca acel individ tinea la solitudinea lui din cine stie ce motive , l-a transformat , din punctul tau de vedere si nu numai al tau, intr-un individ lipsit de omenie si i s-a si ridicat mult ravnita si apreciata, de catre unii, ’’calitate’’ de motociclist.

N-a fost nicio subtilitate pomenirea lui Rossi, a fost o comparatie evident fortata ,tocmai pentru a scoate in evidenta aroganta prin care vroiai sa te impui in fata unui tip care a comis capitala greseala de a te ignora…

Am pomenit de respectarea legii doar pentru a pomeni de una din posibilele preocupari ale slovenului. Habar n-aveam ca tu nu o faci. Parerea mea este ca ar trebui sa o respecti, asta daca nu cumva aceasta ”slabiciune’’ dauneaza grav calitatii de motociclist, si mai ales pentru faptul ca multi de pe aici se uita la tine ca la un zeu…

Sper ca esti constient ca poti sa si gresesti, pentru ca altfel ai fi un infailibil…

 

Din perspectiva de fin psiholog ce sunt, elucubrez urmatoarele apostrofari, incercand sa inteleg de unde atata ciuda:

1. Slovenul seamana fizic cu dumitale.

2. Slovenul seamana psihic cu dumitale (locuieste cu parintii, se considera cel mai frumos si destept om din cercul lui de cunostinte, e zgarcit, nu are simtul umorului, e orgolios si egoist)

3. Te plictisesti si incerci sa faci ceva pe ziua de azi, recte sa strici cheful omului de a mai povesti (sper sa nu-ti iasa).

4. Incearca sa nu ma injuri prea tare, nu se stie cand o sa-ti comand si eu un ungator de lant.

5. Petrica, esti maxim!!! Baga mai departe!

Sper ca nu-ti castigi existenta practicand psihologia, fie ea cat de fina…

 

Imi place sa cred ca nu amestec afacerile cu…placerea, cu cea de a discuta desigur…

[blonduzx7r]

mianmar23 @ refuz sa iti mai raspund si sa duc acest topic in zona unde tu te simti cel mai confortabil si rog pe ceilalti sa il ignore.

 

Spre deosebire de ultimele 2 dimineti cand m-am trezit in super ger sau cu zapada pe cort , astazi a fost o dimineata frumoasa...se vede ca deja coborasem bine in sud spre caldurica, numai ca soarele nu avea sa tina prea mult. Imediat ce am pornit la drum sa innourat si a inceput o burnita pacatoasa...cand ii mai dadea, cand se mai oprea...numai asa sa iti creeze discomfort. Din Prince George planul meu era sa cobor spre coasta in Vancouver si de acolo tot prin munti sa ajung acasa in Calgary, inca vreo 2000 km de toti pana acasa, deci vreo 5-6 zile de mers daca luam in considerare si o zi de pauza in Vancouver. Am oprit la o benzinarie in Prince George sa pun benzina si deasemenea sa aflu cum va fi vremea pentru urmatoarele zile pe ruta mea : ghinion, Vancouver oricum fiind un oras de coasta este mai ploios decat altele si acuma se anunta toata saptamana ploaie. Daca e ploaie inseamna ca si plafonul de nori e coborat iar daca plafonul e coborat inseamna ca nu se vad muntii pentru care eu ma plimb iar dupa ultimele 2 zile in care imi inghetasera toate si ma udase incontinu nu prea mai aveam nici o pofta de alte 5 zile de ploaie si fara sa vad nimic.

Deci reconfigurarea traseului - 1000 km cu toate panzele sus pana in Calgary la caldurica. Drumul foarte frumos, dar deja cu mult trafic pe el....nu exagerat , dar dupa ce vii din nord unde vedeai 5 masini pe zi, conduci din reflex si nu te uiti decat la peisaje acuma era de condus atent, cu reguli de circulatie Din pacate norii erau destul de jos si nu am reusit sa fac cine stie ce fotografii si nici nu prea mai aveam chef de nimic. Cum mergeam eu asa concentrat spre casa, nu stiu ce calcule imi fac in minte cu benzina, e drept ca mergeam mai repede decat de obicei si a consumat mai mult , la vreo 70 km de Jasper raman fara benzina . Norocul meu ca s-a oprit intr-un varf de deal, am tras ambreiajul si sa mai merg asa cat se mai poate si cine stie ce apare dupa curba. Vorba aia prost sa fii ca norocul vine...dupa curba erau parcati niste lucratori la drumuri cu un camion Ford de ala de prin anii 70 si vreo 2 tipi care aveau niste barbi ca cei de la ZZ Top reparau ceva la camion. Ii intreb de camion, apoi de benzina, ei incep sa rada de pana prostului si imi zic ca normal ca au si ca imi dau. Povestim vreo 2 minute de camion, de Romania si imi scot o canistra de 20 de litri de benzina si sa o pun toata , le zic ca voi pune vreo 5 litri cat sa imi ajunga pana in Jasper, la care ei imi zic sa o pun toata ca oricum nu ma costa nimic si nici pe ei. Pun cu bun simt 10 litri, o aduc inapoi si imediat apare un pick up truck cu alti muncitori iar astia doi care imi dadusera benzina au inceput sa strige in gura mare aratand cu degetul spre un om care venea spre noi: This is the fucker that will pay for your gas !!! Ala era seful lor, era o distractie generala pe tema ca eu am pus benzina si o va plati seful lor...pentru ca nu vroiau sa ia bani de la mine...Dorei simpatici de Canada. Am parasit gasca de glumeti, am ajuns in Jasper, facut plinul si desi era seara am zis ca mai merg putin, sa intru in Parcul Natural Jasper s apun cortul in ceva loc frumos. Pana la urma am tot mers si de abia atunci mi-am dat seama ca nu poti sa pui cortul pe nicaieri pe marginea drumului, fie e padure deasa tare fie e stanca ...am mai mers destul de bine, se innoptase de acuma, se facuse si frig iar singurul loc unde as fi putut pune cortul era la Cascada Athabaska..undeva prin parcarea goala. Am tras acolo, gasit un loc cu iarba lanafa o masuta de picnic, deschis primusul sa fac o ciorbica la plic, am gasit si o sticla de wiskey cu 3 guri pe fundul sticlei, de care uitasem de ea si acuma mi-a iesit in cale...totul era foarte frumos doar ca imi dau seama de o problema...cascada aia huruia de nu auzeai nimic in jurul tau...urs, lup sau orice altceva. Oricum toate bears bang-urile erau intacte si maine ajungeam in Calgary, am zis sa le folosesc...sa sperii animalele dar si sa ma distrez putin.

 

Noaptea a trecut fara incidente, dimineata din foarte frig, am strans totul inainte sa rasara soarele. Jasper National Park din nou nu s-a dezmintit si-a aratat ce are mai frumos iar pe la jumatatea drumului am mai oprit sa ma incalzesc la Ghetarul Columbia unde este si hotel cu cafenea si de acolo direct spre Calgary.

 

Pe la ora 14.00 eu intram in Calgary, o caldura afara de nu iti venea sa crezi...soare si vreo 15 grade...parca numai sa imi faca in ciuda. Nu stiu cum reusesc si ajung intr-o zna noua a orasului si navogatia ma lasa balta si mai ratacesc inca o ora in oras. Ajung intr-un final si acasa dar nu era nimeni acasal, casa inchisa, asa ca m-am dezbracat in tricou te pui in poponeata in fata casei si astepti sa se intample ceva. Imi vine in minte sa incerc usile din curtea interioara..poate poate or fi uitat vreo una deschisa...si uite ca ma avut si noroc, am intrat in casa pun mana pe telefon sa vad unde sunt oamenii: sora la lucru la sonda inca vreo 3 saptamani si cumnatul cu copii urmau sa ajunga mai pe seara acasa (acuma este o parte mai boring din poveste ...dar e importanta in economia turei). Fac un dus repede, sar in masina si fug la Superstore sa iau 10 beri ca sa cinstesc cu Calin ( cumnatul ) cand va veni. Pana sa ajunga el acasa eu am lins vreo 2 beri, timp in care am reusit sa trag si o linie despre calatoria mea: toata pregateala mea pentru Alaska a fost buna, am ajuns unde mi-am propus in linii mari si m-am intors acasa bine. Daca vremea era frumoasa se puteau face mai multe drumuri de off road, as fi stat mai mult, o mai lungeam cu siguranta...dar asa e vremea in nord toamna tarziu...un risc pe care mi l-am asumat de la plecare. Daca mi-a placut? a fost extraordinar de frumos si pentru ca nu am vazut tot, Alaska, Yukon , BC sunt niste locuri in care voi reveni de cateva ori cu siguranta in viata asta. Imi fac si niste calcule asupra bugetului si imi dadea cu virgula ...adica cheltuisem exrem de putin...undeva in jurul a 1000 dolari, iar eu dupa sfaturile lui Loly imi alocasem mult mai mult pentru aceasta tura. Eu nu sunt persoana care sa imi cheltui banii in plus pe prostii sau in crasma...prefer sa ii cheltui in benzina pusa in rezervorul motocicletei dar nici nu sunt persoana care sa plec cu banii acasa daca au fost programati pentru ceva.

Una peste alta situatia era cam asa: imi facusem ce imi propusesem doar ca facusem mult prea repede si cu bani prea putini, iar pana sa plec spre Romania mai aveam vreo 2 luni. Unde mai pun ca aveam sentimentul ala ca parca ceva nu se leaga, sentimentul ala care il ai cand pleci de acasa si simti ca ai uitat ceva sau ai uitat sa inchizi geamul si se apropie furtuna.

Spre seara a ajuns si Calin cu nepoteii acasa cu o sticla de Jack Daniels...in aceeasi minte cu mine sa povestim si sa ne uitam la fotografii. De obicei cand te gandesti la 2 barbati intr-o noapte, 10 beri si o sticla de Jack iti zici ca nimic bun nu poate sa iasa din acea combinatie.....dar sa stiti ca la noi a iesit.

 

[Ro_Land]

Peisaje extraordinare.

Multumim ca ni le impartasesti.

[Titishor]

Uau....Super fain traseul...imi imaginam ca ar fi costat mult mai mult de atat. E ceva chiar realizabil in viata asta

» Post actualizat in 18 Mar 2016 15:53

Cheltuielile respective au fost strict pentru drum+ cheltuieli in Canada+Alaska, sau includ si avionul din Ro?

[dans]

Traieste viata si traieste clipa! Carpe Diem! Ai dat la o parte oprelistile, grijile si ti-ai indeplinit ce ai dorit! Si in ce superb mod...Inca o data BRAVOOOO!!!

» Post actualizat in 18 Mar 2016 16:29

Sa nu spui ca in lunile care ti-au ramas, ai luat-o la vale...!!??

[Titishor]

Sa nu spui ca in lunile care ti-au ramas, ai luat-o la vale...!!??

Asta ma intrebam si eu acum ))))

[blonduzx7r]

Dimineata, cu creierele inca pline de aburii alcolului printre 2 oua prajite si niste lapte cu cereale pentru copii ma intreaba Calin daca nu ii dau si lui motocicleta vreo saptamana. Il intreb unde vrei sa pleci iar imi zice ca in Phoenix, la varu lui sa zboare cu parapanta. Ii zic ca i-o dau si il intreb cine ramane cu copii, la care el imi raspunde ca eu. Eu incerc sa ii explic ca nu am stat niciodata cu copiii, sunt antitalent total si plus ca imi creeaza (imi crea) un mic disconfort sa stau in preajma copiilor mici, unde mai pui ca singura mea modalitate de a aduce un copilas aproape de mine e asa cum momesti cu o felie de salam un caine sa vina la tine. El imi zice sa stau linistit pentru ca Maya si Chris desi au numai 3 ani jumate sunt copii cuminti si stiu ce au de facut. Sun la sora-mea care era tot la sonda sa vad ce parere are de ideea lui Calin iar ea imi zice ca e ok...copii sunt cuminti.

Bun, ne uitam pe harta cati km sunt pana in Phoenix sa vedem ce trebuie la motor, vreo 2500 km dus si altii intors...deci uns chimb de cauciucuri si un schimb de ulei ar fi fost suficient. Il intreb pe Calin daca stie sa conduca motoare asa grel. iar el imi zice ca nu a mai condus decat de cateva ori Hondita lui de xr 250 . Ii zic sa iasa cu Kawaskiul asa gol o tura prin oras sa vada cum e. Se intoarce dupa o ora, imi zice ca l-a scapat de 2 ori pe jos la semafor pentru ca nu se astepta sa fie asa greu...dar in rest nu e nici o problema. Asadar i-am schimbat uleiul, pus cauciucuri de strad noi, refacut bagajele pentru lucrurile lui si a doua zi dimineata Calin a meu pleca spre Phoenix cu motocicleta si eu ramaneam pentru cel putin 10 zile cu 2 copii gemeni si impielitati de 3 ani jumate si un caine Pekinez. ce Mongolia, ce Alaska ce rafting de nivelul 5... aia a fost aventura vietii mele. NU vreau sa povestesc prea multe dar daca ati vazut filmul Big Daddy cu Adam Sandler...ala e mic copil fat ade ce am tras eu cu ai mei. Zic numai cateva : copii pierduti in supermarket, caine pierdut in oras, copii care cad in cap in supermarket de pe rafturi, copii dusi la gradinita in pantaloni scurti si tricou cand afara sunt minus 10 grade, copii care fura din magazine dulciuri, emailuri de la gradininta pe care o frecventau - copii au hainele murdare, ca nu au suficienta mancare...toate astea in spiritul liber in care mi s-a explicat: copii stiu ce haine sa poarte, manaca exact ce vor si cat vor...nu ami zic ca in Canada e acelasi sitem ca si in Norvegia: copilul in spatiul public este copilul Canadei si daca cuiva i se pare ca nu te porti cum trebuie cu el, poti fi reclamat si ai probleme grave.

Dupa vreo 7 zile primesc telefon de la Calin ca a ajuns in Phoenix, motorul e ok si a functionat fara probleme. adua zi primesc un telefon nu tocmai placut tot de la Calin, ca e in spital. Cum a ajuns la andrei , varul lui , si-a spalat hainele si le-a pus la uscat afara, iar cand si-a luat o pereche de chiloti pe el de la uscat, inauntru era un paianjet Vaduva Neagra si la muscat de un testicol....si acuma era in spital la urgente. IMi mai zice ca s-a documentat pe net ca nu e mortala decat daca esti alergic, iar el pana acuma nu s-a manisfestat ciudat si mi-a zis ca va refuza tratamentul si va fugi din spital deoarece asigurarea lui Canadiana de sanatate nu functiona si in USA asa cum credea el de acasa. Zis si facut, a plecat din spital dupa ce luase o injectie de calmare si inca cateva pastile tot cu efect de calmant si-a rezervat bilet pentru a doua zi spre Calgary. Singura problema pentru mine era ca acuma motocicleta era la 2500 km de mine...si eu sunt ca si capitanul de vapor....daca nu il pot aduce acasa ma scufund odata cu el. Cum imi rodeam eu unghiile de suparare ca motorul ramane acolo imi vine minunata idee: cum ar fi sa ma duc sa il aduc eu acasa, in maxim 5 zile eram in Calgary. Ajunge si Calin acasa, il astept in aeroport, era cam palid, il dureau testicolele, oleaca cm moale si nu prea era sigur sa conduca...dar viu. Ajungem acasa, ii arat copii ca sunt vii si intregi: 2 ochi, 2 picioare, 2 maini etc, cainele bine sanatos si mai ales ca exista ( cainele ala a fugit de vreo 4 ori de acasa in 9 zile si tot trebuia sa il caut prin cartier ) si ii prezint si planul meu : sa iau un avion si sa aduc motorul acasa. Nu se impotriveste nimeni asa ca trec pe google maps la facut traseul...ca doar daca tot ajung acolo nu e nici o graba sa vin repede acasa si deci din 2500km se facusera deja 5000 km. Am fugit la supermarket sa imi fac plinul de conserve, supe, butelii de gaz si ce mai aveam nevoie, seara imi rezerv un bilet de avion pentru a doua zi eram din nou pompat de adrenalina pentru ce va urma.

A doua zi cand sa ma urc in avion , vamesul USA ma intreaba de ce sunt imbracat in haine moto si am un tank bag in mana daca merg cu avionul, ii povestesc eu toata patania lui Calin, rade zgomotos si imi zice ca ceva asemanator a patit si el tot in Arizona si tot cu un paianjen Vaduva Neagra, imi pune stampila de intrare si de aici inca vreo 6 ore, o escala in Salt Lake City si aterizam in Phoenix. Am iesit afara unde trebuia sa vina Andrei sa am preia si sa ma duca acasa la el, la motocicleta. Am ieist din aeroport sa fac soc termic nu alta..eu veneam din Calgary de la minusuri iar aici erau vreo 25 de grade, palmieri...iar eu imbracat pana in gat cu haine de motor( hainele grele de moto , ca sa pun multe in bagajul de la cala). Ajunge si Andrei, ne recunoastem, ajungem acasa la el, vad si minunata curte cu paianjeni si cu piscina...el saracul deja chemase deratizarea dupa patania lui Calin...mai ales ca el avea si 2 fete mici si pana atunci nu patise niciodata asa ceva.

Intru in garaj sa verific motocicleta, o pornesc, mergea impecabil iar dupa ce s-a mai inserat Andrei ma invita sa mergem pe niste munti, un parc natural din orasul Phoenix la o plimbare. Ne-am plimbat noi vreo 2 ore pe dealuri, dupa care am ajuns din nou acasa si de aici sa mergem sa imi cumpar un nou primus. Am uitat sa zic ca in momentul cand am primit bagajul la aeroport am observat ca rucsacul meu e borfait bine si odata ajuns la Andrei am deschis sa vad daca lipseste ceva....si imi lipsea primusul pe car eera montata o butelie de gaz. Ulterior am primit o scrisoare acasa precum fusese confiscata de politia de frontiera si trebuie sa le ofer si explicatii de ce am pus asa ceva in bagaj.

Am ajuns si la un hipermarket Wallmart de unde am cumparat un nou primus, am luat si vreo 10 beri...sa am cu mine...ca cine stie unde voi innopta maine seara. Dupa masa de seara Andrei a scos cateva harti cu USA si pentru ca el e si fotograf fusese peste tot pe unde e fain de mers si deci era omul care imi putea spune tot ce am nevoie. Dragul de Andrei nu prea bea ( stiti voi cum e cand femeia zice ca bei prea multa bere in fiecare seara ) si acuma pentru ca avea musafiri doamna lui nu putea zice nimic si uite asa povestind despre ruta mea, am lins cele 10 beri ale mele plus cele 6 ale lui ( de alea de 330 ml ). Ruta stabilita, dimineata la prima ora urma sa ii dau jar prima data spre sud, granita cu Mexicul, in Parcul Natural Organ Pipe Cactus ....cactusi de aia mari pe care ii vazusem doar in filmele cu cowboy.

Dimineata din nou trezit inaintea soarelui de emotiile plecarii, am asteptat sa se lumineze si la drum spre Sud. Temperatura era foarte ridicata, am plecat imbracat bine...obisuit de diminetile friguroase de Alaska, dar in scurta vreme am dat cam totul jos de pe mine, si mergeam doar in tricou. Drumul spre granita cu Mexicul, Sonoita foarte slab circulat pentru ca toata lumea trece in Mexic prin celebra vama Nogales, la vreo 80 km de Sonoita. Cum sa descriu zona- exact asa cum arat la televizor Arizona, plina de palmieri si cactusi, case albe cochete, munti golasi de culoare rosie. De cum am inceput sa ma apropii de granita au inceput sa apara si punctele de control militare care vaneaza traficantii de droguri si de oameni care nu aveau nici o treaba cu mine. Chiar foarte faini omuletii si puteam sa schimb o vorba cu ei. Odata intrat in parcul National Organ pipe Catus au aparut si drumurile off road care plecau spre munti, din cate ma inteles de la militari nu aveam voie sa intru pe ele pentru ca patruleaza politia de frontiera dupa traficanti...dar cica nici nu mi-ar face nimic daca ma prind. Asa ca pentru mine a sunat ca o invitatie sa intru pe ele....deci am intat pe primul drum de piatra care s-a inchis imediat, am luat urmatorul al rand care a fost de succes, ducea pana in munti, muște bifurcatii...era de treaba acolo. M-am plimbat asa vreo 2 ore printre cactusi imensi cat vezi cu ochii pana mi-am zis ca ar trebui sa ies si sa imi continui drumul. Am iesit chiar undeva aproape de granita ...la vreo 3 km si de acolo m-am intors vreo 10 pe acelasi drum pentru ca vazusem pe harta un drum tot mic care ducea spre Tucson, dar la jumatatea distantei se ramifica spre Phoenix iar de-a lungul lui vezi doar rezervatii de indieni si cactusi. Undeva pe la ora 17.00 intram din nou in Phoenix dupa vreo 500 km facuti si aveam de ales...sa ma duc iar la Andrei sa innoptez intre 4 pereti sau sa imi continui drumul spre Nord si sa pun cortul undeva frumos sa simt aerul si vantul de Arizona. Am trecut la vreo 200 m pe langa casa lui Andrei spre Apache Junction. Locul asta este acel loc pe care il vezi in multe filme americane, inclusiv barul, stancile...te simti ca pe platourile de filmare de la Hollywood...dar de fapt cred ca toata America a fost ca pe platourile de filmare. De aici era un drum principal cu asfalt , dar am gasit si unul mic, virajat, de piatra care ducea prin ceva canion si pe langa niste lacuri si se numea Apache Trail. Se pare ca am ales bine deoarece drumul a fost foarte spectaculos, cand urca in canion, cand cobora, aproape tot timpul aveam cate un lac pe langa drum...de vis. Spre seara deja cautam un loc de cort, dar nu prea aveai unde, odata ce ieseai de pe drum erau stanci mari sau vegetatie si nu aveai unde sa pui cortul. Deja se innoptase cand am vazut in stanga cu coada ochiului un mic drum ascuns care cobora spre lacul Apache Lake (toate aici se chemau cu Apache), am ajuns pe malul lacului, era un loc cu faleza de nisip , in fata lacul cu stanci ce ieseau din el...una peste alta nici nu era nimeni acolo fiind in extrasezon.

 

» Post actualizat in 22 Mar 2016 09:15

» Post actualizat in 22 Mar 2016 09:16

» Post actualizat in 22 Mar 2016 09:18

» Post actualizat in 22 Mar 2016 09:20