Dusi din Cluj-Napoca - tarile baltice - Nordkapp - Norvegia si retur

[greenharleyd]

Salutari - acum ca am inceput sa ne mai trezim din ameteala organizarii, dam de veste despre ce planuim peste putina vreme (AMR o luna). Tura de cuplu, adica eu si soata, perioada Iulie-August, cam 6 saptamani in total.

In mare traseul propus arata cam ca in poza alaturata, dar asta chiar intr-un foarte vag mare. Per total ne planuim sa urcam prin Europa de Est: Ucraina, Belarus, Lituania, Letonia, Estonia, Rusia (doar un pic, cat sa adulmecam atmosfera din Sankt Petersburg), Finlanda si, in fine, Norvegia si Nordkapp – Capul Nord. De acolo, prin minunatia de fiorduri si paduri imense ale Norvegiei, vom incepe drumul de intoarcere prin: Norvegia, Suedia, Danemarca, Germania, Cehia, Slovacia si Romania, Cluj, inapoi acasa.

 

Mult, putin, ramane de vazut - cred ca timp avem destul la indemana, ramane sa vedem cum ne incadram cu bugetul. Mobra este cea din semnatura, V-Strom 650 din 2010, echipata destul de bine, sper. O sa mai adaug pe aici cate una-alta despre pregatirile de calatorie pe masura ce se intampla.

Pe unde vrem sa ne oprim am descris aici: http://dusi.ro/2016/05/romania-nordkapp-si-retur-orase-obiective-si-destinatii/

Cum am pregatit mobra am descris aici: http://dusi.ro/2016/05/ghid-de-pregatit-motocicleta-pentru-drumul-nordului-sau-touring-de-lunga-durata/

Am obtinut deja vize de tranzit pentru Belarus si Federatia Rusa si astea sunt si singurele date fixe din intreaga calatorie.

Planul de bataie este: etape de ~300 de Km / zi, cat mai mult camping (ideal la liber in tarile nordice), cu pauze de relaxare tot la 6-7 zile in care sa stam la motel/hotel/couchsurfing, etc sa ne mai dezmortim. Distanta totala estimata este de 11.000 de Km, deci va include si un schimb de ulei pe drum, undeva in zona Trondheim sau putin mai devreme (si sper ca doar atat din punct de vedere tehnic).

Ca si experiente anterioare mai avem o tura de 5.000 de Km (si tot 6 saptamani) acum 2 ani in India si una de 2.800 de Km prin Romania, anul trecut. Suntem putin cu dinti de lapte in ce priveste touring-ul de lunga durata dar sper ca ne vom descurca onorabil.

No bun, amu ca am "dat raportul", orice intrebari, sfaturi, ponturi, idei sunt binevenite, informatiile sunt esentiale pentru o astfel de tura. Mai ales cei care ati fost deja prin zonele descrise (stiu deja fo' doua ture diferite care or mers pe un traseu similar), va rog curaj la dat sfaturi . Multam tare mult.

[ivanp]

Bravo voua!

 

Legat de pregatirea motocicletei - probabil (este doar o parere) ar fi meritat schimbarea releului de incarcare cu shindengen SH775 sau macar FH020 ca sa elimini eventualele probleme cu releul in sine sau statorul.

Pp ca ulei in furca este proaspat, rulmenti roti, jug (eventual schimbati cu conici si atentie la strangerea corecta), tripod sunt verificati si bine gresati. As fi verificat rezervorul in interior ca nu are depuneri de mizerie sub filtrul de joasa presiune.

In motor eu as pleca cu ulei sintetic 10w50 eventual (se degradeaza mai greu) si se face racirea mai buna la motor(si a statorului - de aceea aici preventiv este bine sa mergi cu ulei pana in partea de sus a ochiului de vizitare astfel incat statorul sa fie cufundat in ulei cat mai bine).

Daca se merge preponderent pe asfalt as pune pinion ax cu 16 dinti.

As lua cu mine kit de pana, pompa mica de bicicleta si manometru si as lista o pagina infoliata in plastic cu erorile computerului de bord pe care as tine-o sub sa impreuna cu o agrafa de birou.

Si cam atat legat de pregatirea tehnica - nu mai am alte detalii in cap (ca sa dorm linistit pana la capat as lua cu mine un senzor de inclinare preventiv).

 

Multa bafta si eu unul va astept cu nerabdare povestile si pozele,

Paul

[greenharleyd]

Multam mult pentru sfaturi - le voi lua in calcul cu siguranta. Tinand cont ca mobra are doar 22.000 de Km la bord (si desi nu-s documentati, chiar arata de "varsta" asta, confirmat de mai multi mecanici), ma gandesc ca nu-i cazul de verificat rezervorul (inca). Revizia finala o sa fie facuta inainte de plecare si va include si verificarea rulmentilor, cu siguranta.

Nu stiu ce sa zic de ulei, multe "guri" spun ca 10x50 7100 il cam papa V-Strom-ul.

Amu mi-ai bagat cuiul cu releul de incarcare, mai ales ca din alta trupa de anul trecut una din "stroame" o avut buba fix cu statorul. La naiba, credeam ca am cam terminat cu investitiile... Pe principiul ca-i dupa 2009 si are alternatorul de 400W, m-am gandit ca nu i se mai aplica problema asta. Ma mai gandesc, desi cum spuneam amu imi sta pe creier. Sugestii unde gasesc unul la pret rezonabil?

[ivanp]

Ma mai gandesc, desi cum spuneam amu imi sta pe creier. Sugestii unde gasesc unul la pret rezonabil?

ebay cred ca ar fi cea mai rapida sursa:

http://www.ebay.de/itm/Regler-Spannungsregler-SH775-Yamaha-YZF-R1-RN09-2002-2003-/361512589705?hash=item542bd45989:g:hrsAAOSwck5XMTIj

trebuie si adaptorul pentru conectori:

http://www.ebay.de/itm/Anbaukit-Mosfet-FH020AA-FH012AA-SH775-auf-Suzuki-GSXR600-750-06-15-/361466284723?hash=item542911cab3:g:aXAAAOSw0OJXLkuC

(eventual vezi daca poti sa comanzi din acelasi loc)

Gaurile de prindere se potrivesc cu cele pentru OEM - deci acolo la prindere nu-i stres.

(daca desfaci acolo sa il schimbi atentie la manuchiul de cabluri care trece fix peste muchia acestui suport - de la vibratii se poate strapunge izolatorul - eu as reruta un pic mai sus de muchie acel manunchi).

 

bafta,

paul

Editat Mai 26, 2016 de ivanp

[greenharleyd]

Gasit aici: http://mtp-racing.de/Spannungsregler-SH775 , cu adaptorul asta: http://mtp-racing.de/Anbaukit-Mosfet-FH020AA-SH775 - dar o precizare interesanta: "Without cooling, the regulator can deliver 14A current, with minimal cooling (air flow 1m / sec) already 27A (that is the maximum that a 3-phase stator motorcycle brings)".

Ar trebui sa-mi fac griji?

Sau varianta asta: http://mtp-racing.de/Spannungsregler-MOSFET-FH020AA-mit-Adapter ?

[ivanp]

Gasit aici: http://mtp-racing.de/Spannungsregler-SH775 , cu adaptorul asta: http://mtp-racing.de/Anbaukit-Mosfet-FH020AA-SH775 - dar o precizare interesanta: "Without cooling, the regulator can deliver 14A current, with minimal cooling (air flow 1m / sec) already 27A (that is the maximum that a 3-phase stator motorcycle brings)".

Ar trebui sa-mi fac griji?

Sau varianta asta: http://mtp-racing.de/Spannungsregler-MOSFET-FH020AA-mit-Adapter ?

FH020 este mosfet dar tot shunt ca cel oem - singurul avantaj al tehnologiei mosfet este ca nu se incalzeste si se protejeaza pe el dar prin stator trece curent maxim tot timpul indiferent de cati consumatori sunt porniti.

SH775 este cu tiristoare dar este serial - prin stator trece atat curent cat este consumat.

SH775 a fost folosit si testat mult si nu au fost probleme cu el (multe topicuri cu detalii pe advrider). incepand cu racirea minima care zic ei ca are loc la 3.6km/h ai 27A, No cooling (fara radiator aditional, fara pasta termica si la sub vit de mai sus) ei zic ca da 14A. Sa nu uitam ca este montat pe cadrul DL-ului care are rol de radiator. Si momentele cand se ajunge al conditiile de 14A sunt rare(probabil stat la semafor pe caldurile supreme). Eu am avut montat de vre-o 2 ani si mers destul de mult in oras aglomerat cu el fara sa fie probleme cu bateria (acel curent subnutrit pe termen lung ar duce la probleme cu bateria dar in nici un caz cu statorul).

Si cum ziceam - a fost instalt si pe vstrom si pe aprilia si pe ktm international fara probleme - daca ai timp uita-te un pic pe advrider ca sunt topicuri intregi.

 

Numai bine,

paul

Editat Mai 26, 2016 de ivanp

[KarolyTM]

Salut! Eu sant interesat ce vei vizita,in Estonia,Letonia,Lituania?Sau vor fi doar tari de tranzit si/sau 1 noapte de somn pe la 1 motel?

Succes!

[greenharleyd]

Si cum ziceam - a fost instalt si pe vstrom si pe aprilia si pe ktm international fara probleme - daca ai timp uita-te un pic pe advrider ca sunt topicuri intregi.

 

Multam tare mult pentru sfaturi. O sa mai caut si eu informatii in detaliu - si incerc sa vad cum il var in buget.

» Post actualizat in 27 May 2016 08:22

Eu sant interesat ce vei vizita,in Estonia,Letonia,Lituania?Sau vor fi doar tari de tranzit si/sau 1 noapte de somn pe la 1 motel?

Salutare - cum ai zis si tu vor fi tari de tranzit. Cel mai probabil, datorita vizelor, o sa trebuiasca sa stam o zi sau doua pe parcurs, deci vom vizita mai in detaliu Riga si/sau Tallin. Sau nu si o viram catre ce mai aflam interesant pe parcurs.

Work in progress

Editat Mai 27, 2016 de greenharleyd

[ivanp]

Multam tare mult pentru sfaturi. O sa mai caut si eu informatii in detaliu - si incerc sa vad cum il var in buget.

scuze, era pe vstrominfo discutia:

http://www.vstrom.info/Smf/index.php?topic=20426.0

 

numai bine,

paul

[radu86]

Si Riga si Tallin sunt orase comuniste, dar cu un centru vechi frumos. In Tallin, am vizitat muzeul KGB si mie mi s-a parut interesant. Muzeul e la etajul 23 in hotelul Viru. Mai interesant decat muzeul in sine a fost ghidul care avea povesti din perioada comunista. Mancarea este foarte buna in Tallin daca te duci in centrul vechi. Este o taverna ce mi s-a parut grozava. E adevarat ca nu stiu cat de scumpa e pentru ca eu am fost acolo cu un proiect. Cred ca pot sa ii aflu numele daca te intereseaza.

 

Riga a fost faina iarasi. Este o zona, nu departe de centru care are niste cladiri cu arhitectura interesanta. Centrul vechi de asemenea e fain si au niste cladiri cu ceva istorie. Merita stat o zi parerea mea. Mancarea iarasi buna si decenta la pret (din punctul meu de vedere).

 

 

Legat de tarile nordice, totul e scump. Sunt sigur ca s-a mai scris, dar una e cand citesti, alta e cand simti la buzunar. Daca ai probleme la motoreta, incearca sa eviti service-urile. Te costa mult. Nu am exemple cu moto, dar ca reper iti pot da pretul unui schimb de ulei plus filtre pentru o masina in Copenhaga unde un coleg de al meu a platit echivalentul a 1800 de lei (asta a fost cel mai ieftin service pe care l-a gasit). Sfatul meu e sa ai o parte din buget pregatita pentru orice problema neasteptata prin nord, care ar fi destul de scumpa.

 

Desigur poti gasi vreun localnic sa te ajute si atunci iesi mult mai ieftin.

 

Nu stiu cum e vama cand treci in norvegia pe ruta data de tine, dar eu am trecut spre oslo si cand au vazut ca sunt roman, m-au dat jos din autocar si 40 de minute m-au controlat si intrebat de toate. Si s-au shcimbat la fata cand au vazut pasaportul, nu inainte, deci sunt sigur ca a fost pentru ca eram roman. S-au linistit putin cand le-am aratat ID-ul de la universitate, dar tot au rascolit prin bagaj. Nu stiu daca or sa se ia de voi, dar scriu aici ca sa stii ca se poate intampla.

 

Spor!

[greenharleyd]

Multam mult pentru sugestii. Si noi suntem nerabdatori sa vedem viata si arhitectura din vechile capitale ex-comuniste (sau si mai putin ex). Mda, de buget TOATA lumea ne-a avertizat - asta e, apelam la fondurile de urgenta, gasim solutii in caz de nevoie.

Sper totusi ca macar la vama sa nu avem probleme, ma astept mai degraba pe la rusi sa fie mai complicat. Vom vedea .

[radu86]

Cu vama respectiva, singura problema a fost timpul pierdut. Vamesii vroiau sa fie siguri ca nu aduc substante interzise (mereu sunt intrebat daca vreau sau daca vand ) si apoi vroiausa se asigure ca nu raman in norvegia. Si au fost politicosi in genul te rugam sa astepti pana cautam peste tot . Alta problema nu a fost si nu s-a pus problema de spaga sau ceva de genul asta.

 

Iar cu bugetul, cred ca principalul scop e sa va bucurati de drum si mai putin sa va ganditi la cheltuieli .

 

Spor!

[jc66]

http://www.nasjonaleturistveger.no/en, site care pe noi ne-a ajutat sa ne planificam tura anul trecut.

Gasesti pe el ceea ce e de vazut prin Norvegia, ca drumuri.

Noi am trecut cu motoarele (2, eu si September) fara nici o problema prin toate vamile, anul trecut iunie-iulie, pe un traseu aproximativ la fel ca al vostru (fara Rusia), parcurs insa in sens invers.

Va trebuie carduri bancare neaparat (unul nu este de ajuns, am avut situatii in care un card nu mergea, dar mergea un altul).

La NordKapp trebuie sa va intoarceti la miezul noptii pentru midnightsun (daca este senin).

camera web live de la Nord Kapp http://nordkapp.borealiswebcam360.com

alt site de ajutor, http://www.visitnorway.com

Drum bun

[greenharleyd]

Dap, de http://www.nasjonaleturistveger.no/en am dat si noi deja si ii numai bun pentru trasee. Carduri avem un MasterCard si-un Visa, sper ca vor acoperi toate situatiile. Daca nu, ramane varianta ATM-ului.

Multam de camera web live, face bine la moral .

Sa fie.

[???]

@greenharleyd, cand plecati? Ai facut ceva cu regulatorul de tensiune(releul de incarcare)?

Eu am pus singur un SH775 pe capra mea si e mult mai OK acum. Furnizeaza constant intre 13,8 si 14 V, ceea ce era imposibil cu cel original.

Daca reusesc sa repar capra, vreau si eu sa fac o tura la Nordkapp. Numai ca eu nu planific nimic, doar ruta aproximativa si cum o da Dumnezeu.

Bafta maxima si asfalt uscat!

[greenharleyd]

Salutare - plecarea este pe 1 Iulie, traseul este vag conturat si cel mai probabil va fi modificat la greu pe parcurs .

N-am mai schimbat releul, sper sa nu fie probleme - cu motorul pornit am curent constant peste 13,8, deci nu ma astept la probleme. Ramane de solutionat pe viitor.

[shrek1974]

/index.php?/topic/739414-din-ia%C8%99i-pe-urmele-vikingilor/

/index.php?/topic/736166-nordkapp-2016/

drum fain!

[greenharleyd]

Si ne-am intors, dupa 12.500 de Km, 14 tari, un schimb de ulei, unul de placute de frana fata, 500 de ml de ulei completati pe parcurs si 100 de ml de ulei in ungatorul de lant. Intregi si nevatamati si noi si mobra, inca nu ne-am dezmeticit, a fost un iures constant tot drumul.

O singura problema de raportat: deja ne intrebam cand ii urmatoarea plecare .

Sper sa ne adunam curand ideile si sa incepem sa povestim si pe blog: http://dusi.ro/

[greenharleyd]

Catre Nordkapp, ziua 1: Cluj-Napoca, Lechinta, Vatra Dornei, Sucevita, Radauti, Siret – Cernauti, Ucraina

Mno ca am ajuns si la povesti – numa’ rabdare sa avem, ca tolba-i plina. Prima zi, caldura mare, somn putin si evident ca plecam cu intarzierea clasica de cam o ora. Dupa ce manevrez cu greu agregatul la iesirea din garaj, unde eram blocat de fo’ doua masini parcate cam prea inghesuit pentru gabaritul nostru, in fine suntem pe drum. Nu inainte de a ne opri, scurt, sa verific/ajustez presiunea in pneuri, acum ca tot aveam calabalacul complet incarcat (de cat de exploziv era top-case-ul nu mai povestesc, doar zic ca era treaba de doua persoane sa-l inchidem). Surpriza, dupa ce termin cu presiunea, ma trezesc blocat intre doua masini, una care astepta tot dupa aer, alta dupa aere – si da-i si-mpinge, da-i si-mpunge la cele +300Kg de sub mine. Mno, gata transpirat, ‘nainte sa iesim din oras. Ne consultam scurt daca s-o luam pe drumul drept si larg sau pe cel secundar si nu ne ia mai mult de 2 secunde sa ne hotaram: secundar, pe Lechinta sa fie, ca doar o inceput calatoria. Si cam asa ne-am pus pe drum, intr-o directie cvasi-necunoscuta si iesind din Cluj fix in directia opusa celei planuite initial: nu mai mergeam catre Kiev via Sighetul Marmatiei ci via Radauti, Siret, Cernauti, unde urma sa si innoptam.

Drumul de poveste, liber, lejer, vremea aproape perfecta: cald dar nu zapuseala, numai bine sa ne bucuram de drum. Pe care le-am…, ca sa zic asa, ca ne-am trezit in Vatra Dornei fara nici o pauza mai serioasa, cu o foame cat casa de mare si-o graba la buda pe masura. Si cu pofta nebuna de placinte cu branza, ca am vazut undeva pe drum, intr-un sat fara de nume, o placintarie care tare-tare bine arata si de fraier nu m-am intors. Asa ca ia nene strada mare din Vatra Dornei si cauta placinte cu branza – si-am gasit .

Mai departe oleaca, numai ce vad ca se desparte drumul viaSucevita de cel via Campulung Moldovenesc, frana brusca din motiv de GPS care ne trimitea catre Campulung. Neaaaaa, nu neica, pe acolo vad eu drumuri frumoase, nu pe unde zici matale. Deci da-i stanga si apoi da-i bice, ca sunt unele dintre cele mai faine serpentine din partea asta de tara. Oricum, minus TransRaraul cred ca nu am ratat prea multe serpentine prin drumul nostru – numai bine cat sa se aseze cum trebuie bagajele pe mobra si noi printre ele.

Planul initial era sa trecem in Ucraina via Vicovu de Sus, dar cand am ajuns in zona si-am intrebat, ne-or trimis automat catre Siret, ca vama de acolo era inchisa. O fi fost, n-o fi fost, habar n-am, soarta o decis ca trebuia musai sa trecem prin Radauti – avea ea niste planuri… Mai exact, n-am intrat bine in Radauti, pe niste drumuri mai ceva ca valurile, ca telefonul/GPS-ul nostru se decide ca vrea o pauza. Nu de alta dar, de la caldura cred, i-a venit asa cu lesin si s-a scurs din suport, a ramas pret de-o juma’ de secunda agatat in cablul de alimentare si dus o fost, disparand vertiginos sub carene numai ce-l vad cu coada ochiului topaind pe sosea, in urma noastra. Am oprit, dupa cativa metri buni, avand in vedere ca viteza era cam la limita legii, si da-i si cauta telefonul, cu tot felul de scenarii apocaliptice in cap (aveam solutia de rezerva dar parca nu vrei sa apelezi la asa ceva inca din prima zi…). Noroc ca anul trecut mi-a filat mie o lampa si telefonul asta-i orice numai normal nu – termenul de caramida ii bun de alint pentru el, conform cu standardele actuale – asa ca l-am gasit, undeva prin iarba, pe cealalta parte a drumului, rontaind constiincios in continuare la hartile iGO-ului. L-am ridicat, l-am fixat in suport (corect de data asta, ca eu am fost de vina pentru intamplare, am trecut cablul de alimentare prin suport, prin spatele telefonului, sa stea mai bine – ei bine, n-o stat) si i-am dat bice mai departe. Singurul “defect” in urma pataniei fiind de fapt cablul de alimentare, care din cauza socului nu se mai fixeaza corect in mufa. In rest, viata luuuuuunga caramizii, ca tare bine si-o facut treaba.

Trecem noi si de vama, aglomerata si calduroasa, ne facem gasca de prieteni cu niste tigani (in sensul cel mai clasic al cuvintului), colegi de coada in vama, care ma tot intrebau de cum ii viata pe motor: “frumoasa, nene, frumoasa. Da’ cam calduroasa”. Dupa vama s-o cam terminat distractia, nu de alta dar imi era deja tare dor de asfaltul din Radauti – nene, partea de sud a Ucrainei are niste drumuri de te-ai lua de cap, daca ai avea curaj sa lasi ghidonul din mana. Macar ii benzina ieftina .

Si ca sa fie tacamul complet, cum am intrat in Cernauti am dat si de fras’o mai mare, adica drumuri in continuare valurite, dar cu piatra cubica. Multa si mare, de care ei sunt super mandri ca dateaza inca de la primul razboi mondial – mda, cam asa se si simte sa te plimbi pe acolo.

Dar, trecand peste (bine ca n-o fost si ploaie, ca se mura rau de tot duda pe piatra aia cubica, sincer), ne-am trezit si la hostel, drept in buricul orasului: TIU Chernivtsi Backpackers. Unde pana la urma lucrurile or fost super faine, in ciuda balbaielilor initiale: rezervarea pentru camera cu doua paturi n-o fost luata in seama, parcarea privata era de fapt la marginea trotuarului, etc. Dar numai bine, ca am primit o camera de patru paturi (numai pentru noi) si am platit pentru doua, deci am primit si rest, iar baiatul care avea grija de hostel s-o dovedit a fi un excelent ghid local, unde mai pui ca vorbea binisor romana. O masa buna (si ieftina, multumita aceluiasi ghid), o plimbare pe cinste si cateva beri mai incolo, eram gata sa incheiem prima zi. Urmeaza Kiev-ul .

Traseul final o fost asa: Cluj-Napoca, Lechinta, Vatra Dornei, Sucevita, Radauti, Siret – Cernauti, Ucraina, in total putin peste 400 de Km – am inceput cu dreptul planul nostru de maxim 300 de Km pe zi.

Poze aici: https://www.flickr.com/photos/vulupe/albums/72157670258714134

» Post actualizat in 27 Sep 2016 07:55

Si avem si video, care sa condimenteze povestea - sau invers.

 

» Post actualizat in 29 Sep 2016 07:04

Catre Nordkapp, ziua 2: Cernauti, Podilski Tovtry, Kiev – Ucraina

Buuuun, sa continuam dara. Daca tot am inceput calatoria cu un traseu lejer mai lung fata de “maximul” propus, a doua zi eram deja eroi. Mai de voie, mai de nevoie, trebuia sa facem oleaca peste 500 de Km ca sa ajungem in Kiev si sa ne si ramana o zi libera pentru vizitat. Ne-am fi intins noi mai mult dar nu prea ne lasa viza de Belarus, care era cu date fixe de intrare-iesire.

Asa ca nici nu ne-am trezit bine, am profitat de bucataria destul de bine dotata de la hostel si ne-am pus planul de bataie pe hartie – cu un traseu stabilit ad-hoc, cu o conexiune de internet care mai mult ba decat da. Dar prea rau n-o fost, ne-am imprietenit cu un sud-american care facea turul Europei pe bicicleta – asa ca am “furat” cateva idei de traseu de la el. Dupa un hei-rup cu bagajele, in fine eram iarasi pe drum.

Ne-am mai luptat o tura cu piatra cubica – parca de dimineata nu mai era asa de nabadaioasa – si-am iesit din Cernauti pe drumuri mai valurite ca Dunarea la Cazane. Dar entuziasmati nevoie mare caci urma sa traversam ceva rezervatie naturala: Podilski Tovtry. Numai ca entuziasmul o trecut repejor, odata ce am traversat zona si ne-am prins ca vestita rezervatie este de fapt o padure ceva mai mare – in rest, totu-i drum si iarasi drum.

Partea si mai faina ii ca de fapt iGo-ul ne-a fost si mama si tata in ziua asta, noi practic habar nu aveam pe unde suntem. Motiv pentru care si harta atasata ii mai mult orientativa, in fapt nu prea ne e deloc clar pe unde ne-o plimbat GPS-ul, cert este ca ne-o scos pe niste drumuri uitate de lume, insa cu asfalt clar mai bun decat pe drumurile principale si trafic ioc. In afara de vreo 2 localitati mai rasarite (intr-una dintre ele o vrut GPS-ul musai sa ne bage pe niste stradute desfundate) am avut parte numai de drum deschis printre campuri cultivate si paduri. Si de caldura, asta fiind de fapt si ziua cea mai “incinsa” din toata calatoria – asa am descoperit ca metoda cu umezit cagula la fiecare pauza nu-i absolut deloc o idee rea. De tinut minte – si aplicat – pentru zilele toride. In plus ne-am multumit de zeci de ori ca am avut minte sa ne luam echipament de buna calitate cu noi – altfel ne-am cam fi topit, la propriu.

Asa de pustiu o fost drumul ca la un moment dat nu mai aveam mult pana sa ramanem fara benzina (si eram abia in a doua zi de calatorie, sa va mai spun ce mi-or auzit urechile?). Mai simpatic o fost ca la pauza facuta langa pompa de benzina Adina o vrut un suc sau un ceai rece: zis si facut, i-am luat o sticla, rece-rece – si extrem de tentanta pe toropeala aia, asa ca m-am infipt si eu la o dusca zdravana. Numai ca sa realizam imediat dupa ca ceaiul ala era mai mult un fel de bere, cu aproape 5% alcool in compozitie – bine am venit in Ucraina.

Tot asa, pana la urma am ajuns si-n Kiev, Sambata seara, trafic, oras aglomerat, cald, distractie – noroc de bulevardele lor largi si drepte, c-am ajuns repejor la destinatie – sau ma rog, in zona. De data asta n-am mai nimerit-o cu cazarea, ba chiar deloc. Hostel Metro Vokzalnaya s-a dovedit a fi o alegere foarte proasta – este de fapt un hostel pentru localnici, majoritatea “vecinilor” fiind de fapt ucrainieni veniti la munca si care stateau acolo pentru ca era ieftin. Cred ca am stat cu ocazia asta in cea mai mica incapere din viata noastra, jumatate din camera era ocupata de bagaje, asta incluzand si patul. Si cald, extrem de cald, hostelul fiind de fapt doua containere de marfa, din cele de metal, lipite si amenajate la interior ca si spatiu de locuit. In rest, pana am reusit sa ne cazam a durat mai bine de-o ora, “administratoarea” fiind plecata si oricum cand s-o intors nu ne-am putut intelege prea bine ca nu stia boaba de engleza. Am avut pana la urma noroc cu o “vecina” care s-a oferit sa fie traducatoare si am rezolvat tot ce era de rezolvat, plus am gasit si o parcare platita vis-a-vis, unde am lasat mobra la hodina. Pana la urma, am cam primit ce am platit, de fapt, hostelul o fost chiar ieftin. Daca aveti de gand sa vizitati Kiev-ul, va recomand sa stati la Mini Hostel Kiev – garantez ca n-o sa regretati si ca, mai ales, n-o sa va plictisiti. Numai intrebati de Akim si spuneti-i ca “au venit romanii” – de restul are el grija.

La inceputul serii numai bine eram cazati, spalati si revigorati asa ca am luat un pic cartierul la picior (nu foarte departe de centru) si-am prins un pic din atmosfera de seara din Kiev – oamenii relaxati, parcurile pline, un pic de concert si multa, multa lume la plimbare. Gata, eram in alta tara, in alta culura – se simtea deja din plin. Deja uitasem de camera/cuptor de la hostel, si ne-am inmuiat alaturi de localnici, cu gandul la a doua zi cand abia asteptam sa luam Kiev-ul la picior (si sa lenevim la greu de dimineata).

Traseul aproximativ o fost cam asa, conform Google Maps.

 

Update: am reusit pana la urma sa gasesc urma fisierelor log tinute de iGo in telefon si sa reconstruiesc traseul real. Adica asta:

Cluj to Nordkapp 2016 - Dusi.ro Traseu Ziua 2 - Cernauti - Kiev, Ucraina by Marian Vulpe, on Flickr

Iar pozele, aici: https://www.flickr.com/photos/vulupe/albums/72157670270899143

» Post actualizat in 05 Oct 2016 10:05

Hai ca-s curios cat de multe posturi poate "lipi" forumul, ca vad ca alta modalitate de a posta nu am...

 

 

Catre Nordkapp – Ziua 3, Kiev, Ucraina

Cum am amenintat inca de cu seara, planul pentru mult ravnita si alergata zi plina de vizitatKievul a inceput cu o super leneveala. O fi fost camera mica, dar lenea noastra a reusit sa se desfasoare chiar si asa.

Partea buna este ca am plecat in preumblari refacuti si cu chef de viata. Nu i-a trebuit prea mult Kievului sa-i stearga Adinei oboseala si supararea pe camera de la hostel si in mai putin de-o ora incepeam sa-i descoperim farmecul, de data asta impreuna. Nota: eu am mai vizitat Kievul si in 2015, cand am dat o tura de weekend impreuna cu niste colegi, chititi sa facem turul de la Cernobal / Pripyat. Dar cum atunci planurile de zbor or coincis la fix cu ale noastre, am avut bafta sa prindem o jumatate de zi cat sa alergam prin oras, sa-i prindem gustul, si am ramas cu amintiri placute. Asa ca abia asteptam s-o luam pe indelete, sa vad daca ma mai bucura la fel de tare si la a doua vizita, mai cu ragaz. Pozele de la Cernobal / Pripyat de anul trecut sunt pe Flickr, pe blog inca n-am ajuns sa scriu despre…

Buuuun, la pas deci. Cum deja aveam o idee destul de clara despre ce-si-cum prin Kiev, am hotarat sa mergem fara nici un plan, fara harta sau destinatii anume. Ne-am luat numai dupa intuitie si dupa marcajele turistice, cu care orasul este foarte darnic – am avea multe de invatat de la Ucraina pe tema asta, is chiar foarte-foarte utile indicatoarele cu obiectivele (mai mult sau mai putin) turistice, intalnite la tot pasul.

Drept si prin urmare am reusit pana la urma sa trecem cam prin toate zonele pe care am considerat ca merita sa le vedem: bisericaSfanta Sofia, Poarta de Aur, podul peste Nistru si plaja asociata,funicularul, Opera, parcul universitatii, piata Maidan plus inca vreo cateva biserici si piete (intr-o ordine complet aleatorie). Kievul este in primul si in primul rand un oras al bisericilor crestin-ortodoxe: oriunde ai fi (in zona centrala cel putin) ai in raza vizuala cel putin doua biserici mari si aratoase. Cel putin! Sfanta Sofia merita vizitata din multe motive: expozitiile de arta si de istorie, arhitectura, maniera foarte interesanta de restaurare in care s-au pastrat vizibile parti din zidaria veche, etc. Si musai de urcat in turn, ofera o priveliste superba asupra a fo’ 3 orase, moment in care realizezi brusc cat de plata este Ucraina.

Per total Kievul este un oras mult mai cosmopolit, mai aratos, mai aerisit, mai bine intretinut si cu o arhitectura mult mai complexa decat m-am asteptat eu initial, plecand de la ideea unei capitale crescute sub influenta ursului de la Est. Cu bulevarde largi si dese, cu parcuri la tot pasul si cu o pasiune pentru pictura murala de mari dimensiuni, nu are cum sa nu te surprinda intr-un mod foarte placut. Sa nu mai zic de relatia foarte apropiata cu Nistrul, pe care orasul il imbratiseaza pe ambele laturi si de care localnicii profita din plin atunci cand vremea ii indeamna (data viitoare musai abuzez de tiroliana peste Nistru, musai am zis).

Cam asa o fost Kievul nostru, un oras cum ziceam aerisit (chit ca ne-am copt de caldura), cu arhitectura impresionanta la tot pasul si cu un mare potential ca si destinatie turistica. Ca sa nu mai zic ca, fiind Duminica, tot centrul era inchis traficului auto asa ca ne-am putut bucura de-o promenada fix prin buricul targului, invadat de fel si fel de: trupe de dans, biciclete, role, “segway”-uri, trupe de muzica si multi, multi oameni iesiti sa se bucure de orasul lor. Bravo Kiev, la noi asa ceva ramane inca un vis frumos.

Sa mai zic ca-i si foarte ieftina viata, cel putin pentru veniturile noastre? Zic, ca asa e.

PS – de Maidan nu am zis nimic pentru ca e ceva ce trebuie inteles la fata locului, urmele acelei ierni sunt inca proaspete in inima orasului iar oamenii inca graviteaza in jurului lui. Poate asa se va naste o noua si puternica Agora in centrul Kievului. Bine ar fi…

Stati pe aproape ca urmeaza ziua 3, cu trecere razanta pe langa Cernobal (dap, am intrat un pic si prin zona de excluziune) si ramas fara nici o letcaie prin Belarus.

Totusi sa nu uitam si de poze, aici: https://www.flickr.com/photos/vulupe/albums/72157673503575095

» Post actualizat in 05 Oct 2016 10:12

Si ca sa fie treaba oabla, incepem sa avem si parte din filmari gata de vizionat:

 

 

Ziua 1 - Cluj-Napoca, Vatra Dornei, Radauti, Romania - Cernauti, Ucraina

 

 

 

Ziua 2-5 - Kiev, Poliske, Ovruch, Ucraina - Mazyr, Babruysk, Minsk, Belarus - Vilnius, Lituania