Sari la conținut

Este nevoie de BOR? De ce sunt ateu?


Postări Recomandate

Hai sa redefinim putin observatia (Legea) lui Arhimede:

 

Un corp scufundat sau ridicat intr-un fluid, este impins in sus sau atras in jos cu o forta egala cu greutatea fluidului dislocuit sau absorbit, masurata la nivelul fluidului superior.

 

Aplicatie: doi observatori diferiti, unul aflat in aer (pe sol) si altul aflat in mare masoara greutatea a 10 l de apa.

Cantarul celui aflat in aer indica 10 (zece) Kg.

Cantarul celui aflat in apa indica 0 (zero) Kg.

Deci: observatori diferiti aflati in fluide diferite au perceptii diferite asupra aceluiasi obiect material.

 

Asta se numeste relativitate statica. Pe cea dinamica e expus-o varul Einstein dar putini au inteles-o :) Observatorii lui erau in fluide de viteza diferite.

 

 

Arhimede nu si-a dat seama ca face observatii dintr-un fluid (aer) spre alt fluid (apa).

 

Intrebare: viata este un fluid? Modifica greutatea corporala?

De unde vine acest fluid si cum poate fi controlat? :tempted:

 

 

P.S. Absorbtia sau dislocuirea de apa in/din rezervoare este principiul de reglare al nivelului de plutire la submarine.

 

 

 

» Post actualizat in 04 Jan 2015 03:04

Am putea admite ca absorbtia sau dislocuirea de info-energii este principiul de reglaj al nivelului spiritual? Nu intru in detalii tehnice.

 

 

walhaz style,

TM la profil checked!,

vechituri/chopere checked,

rock&roll checked!,

referinte la carti in eng auzite doar de el, checked

nu e ateu da nici credincios - checked!

 

9fingers, ce mai vrei?

» Post actualizat in 04 Jan 2015 19:01

nimeni nu se inscrie pe un forum de motociclism ca imediat dupa aia sa scrie la social si politica

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 13,1k
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Posted Images

Vizitator Kosh

"Ciudat... un Dumnezeu care ar fi putut sa creeze cu aceeasi usurinta copii buni sau copii rai a preferat sa creeze copii rai; care i-a facut sa-si pretuiasca viata amara si totusi le-a scurtat-o cu zgârcenie; a vorbit despre Legi de Aur si iertare înmultita de saptezeci si sapte de ori, si totusi a inventat Iadul; care vorbeste altor oameni despre morala, dar nu are însusi niciuna; pe care-l supara delictele, dar le comite pe toate; care a creat omul fara sa i-o ceara nimeni, pentru ca apoi sa încerce sa arunce responsabilitatea pentru actiunile omului asupra omului, în loc s-o puna acolo unde trebuie, asupra sa; si care, în final, cu o obtuzitate, la urma urmelor, divina, îsi invita bietul sclav napastuit sa-l venereze!"
Mark Twain

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

9fingers, ce mai vrei?

Obsesia lui walhaz era "white pride", si scurma dupa replici in literatura protonazista. De abia astepta sa-l ridice in slavi pe hitler si planul lui esuat, fara sa arate ce mai vaga capacitate de a rabda.

Am observat si eu ca easy are alura de clona, dar nu pare atras de subiect. Si cand o face, e dintr-o pozitie anti.

Nu stiu cine o fi, dar e atat de aerian si imposibil de luat in serios c-as zice mai repede ca e un ateu care face pe exaltatul, in stilul foxbat. Si lasa la misto cate o dara de replici pe toate topicurile de aici.

Editat de 9fingers
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Mai era un credincios care umbla pe aici cu o substanta spirituala, acum aflam si ca viata este un fluid...

 

Ăsta sunt eu? :grinbandit:

 

Oare n-o fi credinta fluidul asta, in care prostia devine imponderabila pe orice taler care se scufunda in ea?

 

Nu chiar. Şi mie mi se pare aiurea teoria cu fluidul, dar am altă nelămurire... Pe celelalte topicuri pe care am discutat cu tine, ai o poziţie cât se poate de ok, cu replici la obiect şi fără atacuri la persoană. Aici însă, e cu totul altfel... De ce?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Obsesia lui walhaz era "white pride", si scurma dupa replici in literatura protonazista. De abia astepta sa-l ridice in slavi pe hitler si planul lui esuat, fara sa arate ce mai vaga capacitate de a rabda.

Am observat si eu ca easy are alura de clona, dar nu pare atras de subiect. Si cand o face, e dintr-o pozitie anti.

Nu stiu cine o fi, dar e atat de aerian si imposibil de luat in serios c-as zice mai repede ca e un ateu care face pe exaltatul, in stilul foxbat. Si lasa la misto cate o dara de replici pe toate topicurile de aici.

 

S-a cizelat, s-a facut indetectabil. :D

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

"Ciudat... un Dumnezeu care ar fi putut sa creeze cu aceeasi usurinta copii buni sau copii rai a preferat sa creeze copii rai; care i-a facut sa-si pretuiasca viata amara si totusi le-a scurtat-o cu zgârcenie; a vorbit despre Legi de Aur si iertare înmultita de saptezeci si sapte de ori, si totusi a inventat Iadul; care vorbeste altor oameni despre morala, dar nu are însusi niciuna; pe care-l supara delictele, dar le comite pe toate; care a creat omul fara sa i-o ceara nimeni, pentru ca apoi sa încerce sa arunce responsabilitatea pentru actiunile omului asupra omului, în loc s-o puna acolo unde trebuie, asupra sa; si care, în final, cu o obtuzitate, la urma urmelor, divina, îsi invita bietul sclav napastuit sa-l venereze!"

Mark Twain

 

Citatul e foarte misto, dar are aceeaşi problemă ca şi restul argumentaţiei voastre, după cum am mai spus mai sus. Este o tiradă anti-religie, nu anti-Dumnezeu. Este atacată imaginea biblică asupra lui Dumnezeu, nu existenţa lui Dumnezeu în sine. Aşa că a răspunde citatului ăsta nu e deloc complicat.

 

Majoritatea oamenilor iau mot-a-mot o grămadă de lucruri care ar trebui privite ca simple parabole. De exemplu, actul creaţiei este în general identificat cu imaginea savantului care creează viaţă în laborator. Dar în momentul în care identifici noţiunea de Dumnezeu cu noţiunea de Tot şi accepţi ideea că Tot-ul poate avea conştiinţă, actul prin care un ghem de molecule din cadrul Tot-ului capătă viaţă reprezintă un act de creaţie. Mai departe... "copiii" lui Dumnezeu nu sunt nici buni nici răi, ci liberi. Au capacitatea de a alege, deci a fi buni sau răi este la latitudinea lor. Despre iad nici n-are rost să discutăm... Amoralitatea lui Dumnezeu (a se citi neintervenţia lui Dumnezeu în treburile umane) este necesară pentru protejarea libertăţii de care ne bucurăm. Orice amestec al lui ar însemna o încălcare a libertăţii noastre de a alege. Şi într-un final glorios, cireaşa de pe tort... Nevoia lui Dumnezeu de a fi venerat. O entitate cu toate atributele absolute posibile nu are nevoie să fie venerată de noi nici măcar cât am avea noi nevoie să fim veneraţi de euglene.

 

Deci toate lucrurile pe care le combate Mark Twain nu au nicio treabă cu Dumnezeu. Au treabă doar cu modul în care este perceput Dumnezeu de nişte fiinţe limitate şi imperfecte.

Editat de ionradoi
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

Ăsta sunt eu? :grinbandit:

Nu, era o aluzie la o perioada mai de demult.

 

 

Nu chiar. Şi mie mi se pare aiurea teoria cu fluidul, dar am altă nelămurire... Pe celelalte topicuri pe care am discutat cu tine, ai o poziţie cât se poate de ok, cu replici la obiect şi fără atacuri la persoană. Aici însă, e cu totul altfel... De ce?

Ti se pare pt ca aveai obiceiul de a ignora multe din replicile la obiect. Dar raspund la fel si aici, el vede viata ca pe un fluid, eu gasesc o explicatie pt vedeniile astea in fluidul din capul lui. Tot un obiect...

Ori numai credinta iti da dreptul de a te juca cu cuvintele?

Editat de 9fingers
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Citatul e foarte misto, dar are aceeaşi problemă ca şi restul argumentaţiei voastre, după cum am mai spus mai sus. Este o tiradă anti-religie, nu anti-Dumnezeu. Este atacată imaginea biblică asupra lui Dumnezeu, nu existenţa lui Dumnezeu în sine. Aşa că a răspunde citatului ăsta nu e deloc complicat.

 

Majoritatea oamenilor iau mot-a-mot o grămadă de lucruri care ar trebui privite ca simple parabole. De exemplu, actul creaţiei este în general identificat cu imaginea savantului care creează viaţă în laborator. Dar în momentul în care identifici noţiunea de Dumnezeu cu noţiunea de Tot şi accepţi ideea că Tot-ul poate avea conştiinţă, actul prin care un ghem de molecule din cadrul Tot-ului capătă viaţă reprezintă un act de creaţie. Mai departe... "copiii" lui Dumnezeu nu sunt nici buni nici răi, ci liberi. Au capacitatea de a alege, deci a fi buni sau răi este la latitudinea lor. Despre iad nici n-are rost să discutăm... Amoralitatea lui Dumnezeu (a se citi neintervenţia lui Dumnezeu în treburile umane) este necesară pentru protejarea libertăţii de care ne bucurăm. Orice amestec al lui ar însemna o încălcare a libertăţii noastre de a alege. Şi într-un final glorios, cireaşa de pe tort... Nevoia lui Dumnezeu de a fi venerat. O entitate cu toate atributele absolute posibile nu are nevoie să fie venerată de noi nici măcar cât am avea noi nevoie să fim veneraţi de euglene.

 

Deci toate lucrurile pe care le combate Mark Twain nu au nicio treabă cu Dumnezeu. Au treabă doar cu modul în care este perceput Dumnezeu de nişte fiinţe limitate şi imperfecte.

 

 

Da, asa e, eu l-am gasit pe Mnezo.

 

El este peste tot si nicaieri, este in mine in tine in noi in ei, este afara este pe dianuntru, este in univers in afara universului in centrul pamantului, exista, nu exista, apare, dispare, face, nu face, ce sa mai, este peste tot si nicaieri!

 

De obicei cand in lume se intampla lucruri bune este pe undeva aproape, aproape ca-l atingi cu maneca, cand in lume se intampla lucruri rele, este nicaeri, plecat departe in sferele lui mult pre inalte, preocupat probabil cu alte lucruri mult mai interesante decat moartea a 432432432 de copii muritori.

 

Cam asa sta treaba, zi daca nu zic bine!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator Kosh

Citatul e foarte misto, dar are aceeaşi problemă ca şi restul argumentaţiei voastre, după cum am mai spus mai sus. Este o tiradă anti-religie, nu anti-Dumnezeu. Este atacată imaginea biblică asupra lui Dumnezeu, nu existenţa lui Dumnezeu în sine. Aşa că a răspunde citatului ăsta nu e deloc complicat.

D-zeu, inseamna religie. Cele doua nu pot fi separate una de alta, indeferent care e d-zeul in care alegi sa crezi sau sa favorizezi.

Deoarece existenta lui d-zeu necesita credinta, iar credinta este lucrul la care oamenii apeleaza atunci cand n-au nici cea mai mica dovada pentru ceea ce sustin.

 

Majoritatea oamenilor iau mot-a-mot o grămadă de lucruri care ar trebui privite ca simple parabole.

Las' ca nu sunt toate parabole. biblia e plina de indemnuri si acte de violenta, contradictii care permit mintii senile sa justifice actiuni si atitudinii doar prin simpla alegere a unui pasaj cu care te simti bine si care consideri ca este justificativ pentru confortul mental.

Cu cateva pagini in urma am si exemplificat intr-un post astronomic aceste contradictii si actiuni comandate de insasi d-zeu prin intermediul bibliei.

 

Amoralitatea lui Dumnezeu (a se citi neintervenţia lui Dumnezeu în treburile umane) este necesară pentru protejarea libertăţii de care ne bucurăm. Orice amestec al lui ar însemna o încălcare a libertăţii noastre de a alege. Şi într-un final glorios, cireaşa de pe tort... Nevoia lui Dumnezeu de a fi venerat. O entitate cu toate atributele absolute posibile nu are nevoie să fie venerată de noi nici măcar cât am avea noi nevoie să fim veneraţi de euglene.

Interventia lui d-zeu este absolut stupida ca idee in sine avand in vedere ca acest d-zeu este referit ca a tot stiutor si a tot puternic. Este o contradictie de termeni. Cu interventie cu tot El oricum stie din-nainte rezultatul actiunii tale.

Apoi, tot el te judeca pentru asta. E chiar stupid.

Nu exista libertate de alegere in momentul in care esti judecat sau rasplatit pentru faptele tale. Asta-i o alta prostie crasa.

Liberul arbitru exista ca si entitate si scop doar in momentul in care executi sau gandesti conform vointei tale, fara promisiunea unei rasplate sau a unei pedepse.

Adaugand rasplata si pedeapsa, liberul arbitru devine inexistent, ideea in sine transformandu-se in manipulare si tiranie dictatoriala.

 

Deci toate lucrurile pe care le combate Mark Twain nu au nicio treabă cu Dumnezeu. Au treabă doar cu modul în care este perceput Dumnezeu de nişte fiinţe limitate şi imperfecte.

D-zeu este perceput si interpretat asa deoarece, in ciuda atotputerniciei sale, nu a gasit o metoda mai buna de a se face cunoscut decat prin intermediul unei dictari antice catre populatia neolitica, dictari din care a rezultat o carte plina de contraziceri si violente, acte imorale.

Cam la tot ce te-ai putea astepta de la un popor antic. Daca era asa de autoputernic, cred ca ar fi gasit o metoda ca noi astazi sa-i vedem maretia si suprematia, nu sa permita oamenilor sa-l alunge mai din toate locurile unde a salasluit pana acum.

Cam asta-i puterea lui d-zeu. Este limitata de mintea umana de atunci, ceea ce este normal avand in vedere ca d-zeu, isi are originea doar in mintea umana.

Editat de Kosh
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

.........................................................................................................................................................

Deci toate lucrurile pe care le combate Mark Twain nu au nicio treabă cu Dumnezeu. Au treabă doar cu modul în care este perceput Dumnezeu de nişte fiinţe limitate şi imperfecte.

Au treaba cu Dumnezeu cel creat si propus de religie. Asta e singurul Dumnezeu cunoscut de 99.99% dintre credinciosi.

Mai exista si alte conceptii mai distilate ale Lui, in deism ori "labarelile ale spinozaiste care merg pana la a-l identifica cu nimicul. Si cand apar in discutie, argumentatia impotriva lor e diferita.

D-zeul religiilor e unul al contradictiilor si ipocriziei, pe cand cel deist, in inefabilitatea lui logica sufera de o inutilitate absoluta.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

Despre iad nici n-are rost să discutăm... Amoralitatea lui Dumnezeu (a se citi neintervenţia lui Dumnezeu în treburile umane) este necesară pentru protejarea libertăţii de care ne bucurăm. Orice amestec al lui ar însemna o încălcare a libertăţii noastre de a alege.

Dar tu negi toata consistenta lui D-zeu, care este oricum (in pozitia lui de legiuitor si judecator suprem) numai amorala nu. Imorala, da.

Si il reduci la atat de putin incat nimeni nu ar mai avea nevoie de existenta lui, daca mai poti sa-i spui existenta atunci cand se confunda cu tot si toate fara a mai fi nimic concret.

Editat de 9fingers
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

De ce spun că este amoral? Pentru că morala în sine este un set de restricţii care, luat în calcul, ar afecta ori caracterul absolut al lui Dumnezeu, ori libertatea noastră.

 

În ce priveşte necesitatea existenţei lui Dumnezeu, în concepţia mea ea este necesară pentru a oferi o finalitate evoluţiei de la simplu la complex. Reprezintă tot o formă de recunoaştere a limitării umane: neputând concepe ideea de infinit, o îmbrac într-un cuvânt (tot, Dumnezeu, absolut, whatever). În modul ăsta, evoluţia nu mai trebuie să aibă o finalitate punctuală, dar nici nu rămâne "în eter". Scopul evoluţiei l-ar reprezenta integrarea conştientă în Tot.

 

Şi da, ştiu... O s-o luăm de la capăt, tu o să spui că evoluţia nu are nevoie de finalitate, că de fapt e wishful thinking, că am nevoie de Dumnezeu pentru a-mi rezolva propriile limitări. Până una alta, concepţia asta asupra lui Dumnezeu elimină tot bullshit-ul religios şi răspunde atât întrebărilor mele pseudo-filozofice, cât şi exigenţelor mele raţionale.


» Post actualizat in 05 Jan 2015 12:19

În ce priveşte poziţia de legiuitor şi judecător suprem, şi ea ţine tot de religie. Răsplata cu care ne alegem (fie că este pedeapsă sau recompensă) constă în a reuşi sau a nu reuşi să evoluăm - adică să ne apropiem de el. Şi ne-o dăm singuri, nu ne-o dă el.

Editat de ionradoi
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Deci toate lucrurile pe care le combate Mark Twain nu au nicio treabă cu Dumnezeu. Au treabă doar cu modul în care este perceput Dumnezeu de nişte fiinţe limitate şi imperfecte.

 

sarcasm cu parabole, ca sa combati "un lucru" sau "o treaba" acestea trebuie sa aiba (macar) o insusire iar tu mai sus spui ca de fapt Dumnezeu nu e nici lucru si nici treaba ci insusire (constiinta)

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator Kosh

Răsplata cu care ne alegem (fie că este pedeapsă sau recompensă) constă în a reuşi sau a nu reuşi să evoluăm - adică să ne apropiem de el.

De ce rasplata consta in apropierea de el? Cand evolutia a condus la tehnologie care a condus la intelegerea mediului inconjurator astfel incat d-zeu sa fie deja alungat din majoritatea lucrurilor si fenomenelor care i-au fost atribuite de-a lungul timpului.

Evolutia nu trebuie sa aiba un scop anume. Ce scop are un munte, spre exemplu? Poti adresa si explica fenomenele si motivele care au condus la aparitia acestui munte. Scopul acestui munte este o intrebare irelevenata, chiar un non-sens.

Scapati de nevoia asta obsesiva de a cauta un sens, un scop pentru fiecare lucru sau fenomen. Abordarea asta va cauzeaza sa cautati caii verzi pe pereti si entitati divine responsabile pentru orice.

Poziţia de legiuitor şi judecător suprem vine doar in momentul in care ai nevoie sa existe un scop pentru tot ceea ce vezi, deoarece in mod evident si deloc imputabil tie, nu vei putea cunoaste niciodata toate raspunsurile necesare.

Editat de Kosh
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

@ionradoi, ideilea astea cu integrarea in absolut care suna a Bivolaru sau tot felul de hippy-happy people, guru si alchimisti freelanceri, sunt la fel de sterile si plicticoase ca o emisiune cu Maruta si Andreea Marin.

Vrei nu vrei, esti integrat in "tot" indiferent cu ce iluzii grandioase sau convenabile te autoamagesti. Ca o faci cu inconstienta unui vierme care isi cauta supravietuirea in globul ocular al unui copil, orbindu-l, ori ca ajungi sa fii constient de haosul si tendintele (=! scop) generate de el, finalitatea unei vieti ramane la fel de neplacuta si dezolanta. Iar o finalitate universala la fel de iluzorie.

 

Dar nu esti sincer nici cu tine insuti, nu-ti doresti o "integrare constienta", ci un statut special. O continuitate calduta si comoda a existentei de care ai ajuns sa te atasezi si nu vrei sa mai fii lipsit. Cineva deasupra care sa se joaca cu piese lego, care sa insemne ca ordinea nu e doar o forma mai economic de descris a dezordinii.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Instinctul de supravietuire duce la un narcisism dus la extrem tocmai de aceea omenirea a inventat "viata de apoi" fiindca din narcisismul si egoismul acela extrem ei nu si-au putut imagina un univers in lipsa lor!

Cumva trebuiau sa existe si dupa moarte!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Scapati de nevoia asta obsesiva de a cauta un sens, un scop pentru fiecare lucru sau fenomen. Abordarea asta va cauzeaza sa cautati caii verzi pe pereti si entitati divine responsabile pentru orice.

 

Din punctul meu de vedere lucrurile stau altfel. Nu caut nici cai verzi pe pereţi şi nici nu arunc niciun fel de responsabilitate în cârca vreunei divinităţi. Însă, în momentul în care nu există un sens, un scop al evoluţiei, nu văd de ce mi-aş mai bate capul să evoluez. La ce bun să consum atâta energie ca să fiu mâine mai puţin prost decât azi, dacă lucrul ăsta nu mă duce nicăieri? În momentul în care aş accepta că nu există un scop final, aş cădea într-un hedonism feroce, în care singurul scop posibil al vieţii ar fi căutarea plăcerii. Fără niciun fel de reguli, fără niciun fel de morală, fără nimic.

 

 

@ionradoi, ideilea astea cu integrarea in absolut care suna a Bivolaru sau tot felul de hippy-happy people, guru si alchimisti freelanceri, sunt la fel de sterile si plicticoase ca o emisiune cu Maruta si Andreea Marin.

Vrei nu vrei, esti integrat in "tot" indiferent cu ce iluzii grandioase sau convenabile te autoamagesti. Ca o faci cu inconstienta unui vierme care isi cauta supravietuirea in globul ocular al unui copil, orbindu-l, ori ca ajungi sa fii constient de haosul si tendintele (=! scop) generate de el, finalitatea unei vieti ramane la fel de neplacuta si dezolanta. Iar o finalitate universala la fel de iluzorie.

 

Dar nu esti sincer nici cu tine insuti, nu-ti doresti o "integrare constienta", ci un statut special. O continuitate calduta si comoda a existentei de care ai ajuns sa te atasezi si nu vrei sa mai fii lipsit. Cineva deasupra care sa se joaca cu piese lego, care sa insemne ca ordinea nu e doar o forma mai economic de descris a dezordinii.

 

Da, aia cu integrarea în absolut şi pe mine m-a dus cu gândul la Bivolaru, tocmai de-aia am şi evitat să o folosesc. Şi părerea mea (subiectivă, desigur) este că sunt cât se poate de sincer cu mine însumi la capitolul ăsta. Frica de moarte există oricum - şi cu şi fără Dumnezeu. Cu lipsa sensului nu reuşesc să mă împac.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

În ce priveşte necesitatea existenţei lui Dumnezeu, în concepţia mea ea este necesară pentru a oferi o finalitate evoluţiei de la simplu la complex.

 

Lumea nu evolueaza de la simplu la complex, doar se adapteaza si se extinde.

Viata se extinde si se adapteaza, nu devine mai complexa.

 

ADN-ul unei celule din supa primordiala sau din euglena verde e la fel de complex ca structura administritativa de azi a societatii umane. Sau ca structura unui microprocesor. Un atom e la fel de complex ca un sistem solar.

 

Adaptandu-se viata devine mai simpla sau mai complexa, dar complexitatea nu are nimic de-a face cu evolutia.

 

Exemplu:

Mamiferele acvatice au evoluat in ceva mai simplu, nu mai au membre inferioare si posterioare.

 

Evolutiei ar trebui sa i se schimbe numele in ADAPTARE.

Editat de B.B.
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

Însă, în momentul în care nu există un sens, un scop al evoluţiei, nu văd de ce mi-aş mai bate capul să evoluez. La ce bun să consum atâta energie ca să fiu mâine mai puţin prost decât azi, dacă lucrul ăsta nu mă duce nicăieri? În momentul în care aş accepta că nu există un scop final, aş cădea într-un hedonism feroce, în care singurul scop posibil al vieţii ar fi căutarea plăcerii. Fără niciun fel de reguli, fără niciun fel de morală, fără nimic.

Din nou nu te cred.

Scopul nu exista in legile naturii, dar exista in relatiile unor fiinte inteligente unele cu altele si in modul in care se raporteaza la lume. Respecti regulile ci conventiile sociale pt ca vrei sa iti fie respectate la randul tau niste drepturi si libertati, tie si apropiatilor tai. Nu are nicio legatura cu evolutia biologica ori cu soarta universului.

Evoutia ta personala e una materiala sau intelectuala, in orice caz culturala. Si iar nu are nicio tangenta cu evolutia speciilor sau string theory.

» Post actualizat in 05 Jan 2015 16:49

Evolutiei ar trebui sa i se schimbe numele in ADAPTARE.

Evolutie biologica se cheama orice schimbare (nu neaparat adaptare), care este si ereditara, in frecventa unor alele, pe parcursul mai multor generatii. Notiunea stiintifica nu are conotatia asta populara de crestere in complexitate ori directionalitate (inferior-superior). Si de aici pornesc si o gramade de confuzii care par sa fie inseparabile de articolele de presa.

Definitia se refera la populatii, nu se aplica unui individ. Adaptarea e des confundata cu evolutia, dar sunt mecanisme care determina cresterea sau scaderea in frecventa a unor alele fara nicio valoare adaptativa. La nivel molecular fiind chiar predominante. Orice schimbare ereditara, si care ajunge sa fie fixata intr-o populatie, e considerata evolutie.

Editat de 9fingers
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Hai sa redefinim putin observatia (Legea) lui Arhimede:

 

Un corp scufundat sau ridicat intr-un fluid, este impins in sus sau atras in jos cu o forta egala cu greutatea fluidului dislocuit sau absorbit, masurata la nivelul fluidului superior.

 

Aplicatie: doi observatori diferiti, unul aflat in aer (pe sol) si altul aflat in mare masoara greutatea a 10 l de apa.

Cantarul celui aflat in aer indica 10 (zece) Kg.

Cantarul celui aflat in apa indica 0 (zero) Kg.

Deci: observatori diferiti aflati in fluide diferite au perceptii diferite asupra aceluiasi obiect material.

 

Asta se numeste relativitate statica. Pe cea dinamica e expus-o varul Einstein dar putini au inteles-o :) Observatorii lui erau in fluide de viteza diferite.

 

 

Arhimede nu si-a dat seama ca face observatii dintr-un fluid (aer) spre alt fluid (apa).

 

Intrebare: viata este un fluid? Modifica greutatea corporala?

De unde vine acest fluid si cum poate fi controlat? :tempted:

 

 

P.S. Absorbtia sau dislocuirea de apa in/din rezervoare este principiul de reglare al nivelului de plutire la submarine.

 

 

 

» Post actualizat in 04 Jan 2015 03:04

Am putea admite ca absorbtia sau dislocuirea de info-energii este principiul de reglaj al nivelului spiritual? Nu intru in detalii tehnice.

naspa vremea asta

 

zici tu ca nu si-a dat seama arhimede de faptul ca sta in aer?

ia zi cum e cu relativitatea "dinamica" a lui einstein ? :)

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator 9fingers

Da, aia cu integrarea în absolut şi pe mine m-a dus cu gândul la Bivolaru, tocmai de-aia am şi evitat să o folosesc. Şi părerea mea (subiectivă, desigur) este că sunt cât se poate de sincer cu mine însumi la capitolul ăsta. Frica de moarte există oricum - şi cu şi fără Dumnezeu. Cu lipsa sensului nu reuşesc să mă împac.

Impacarea asta e ceva secundar nu un scop in sine, si tine de preconceptiile noastre, nu de altoirea sau grefarea Universului cu ce telos s-ar intampla sa fie la moda in vremurile in care traim. Nu asa evoluezi, ci stagnezi intr-o antichitate a gandirii.

E destul de usor de inteles de ce un animal care a invatat sa ciopleasca piatra si lemnul pt a-si modela si controla mediul, are o predispozitie spre explicatii teleologice. Dar producerea unui polonic (teleologica) cu carlig in coada, nu are de-a face cu geneza unui munte, care la randul ei nu aduce prea mult cu ontogenia unui soarece (teleonomica). Sunt domenii distincte, in care legile naturale iau forme si au consecinte foarte diferite. Si daca vrei sa "evoluezi" cum iti place tie sa spui, poti sa-ti insusesti si notiunea de teleonomie.

Editat de 9fingers
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ce vrei sa zici? Ca-n imensitatea aia pe care a facut-o doar ca sa ne supravegheze cind facem laba nu ne vede cind facem laba? Are zoom infinit mosu', vede tot.

dar daca totate miliardele ale din "laba" si-ar face religie ca sa te venereze pe tine - dumezeul lor la propriu- ai fi interesat cumva ? :) ... eugleme cum zicea cineva mai sus

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • Vizitator changed the title to Este nevoie de BOR? De ce sunt ateu?
  • Vizitator pinned this topic
  • Kristian unpinned this topic

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.


MOTOCICLISM.ro
Grup Facebook: +36000 membri
Înscrie-te în grup
Discutii despre motociclism pe Facebook
 
BIKESHOP.ro
Grup Facebook: +18000 membri
Înscrie-te în grup
Anunturi de vanzare - cumparare pe Facebook.


×
×
  • Creează nouă...